1 Reyes 1
1 El rey David había envejecido, y por muchas mantas que usaran para cubrirlo, no lograba entrar en calor.
Şi împăratul David era bătrân şi înaintat în vârstă şi îl acopereau cu haine, dar nu se încălzea.
2 Por eso sus siervos sugirieron: “Busquemos en nombre de Su Majestad a una joven virgen que lo sirva y lo cuide. Ella podrá acostarse a su lado y darle calor”.
De aceea servitorii săi i-au spus: Să se caute pentru domnul nostru împăratul o tânără fecioară; şi ea să stea înaintea împăratului şi să îl îngrijească şi să se culce la sânul tău, ca domnul meu, împăratul, să aibă căldură.
3 Así que buscaron por todo el país de Israel una joven hermosa y encontraron a Abisag, de la ciudad de Sunem, y la llevaron ante el rey.
Astfel, au căutat o fată frumoasă în toate ţinuturile lui Israel şi au găsit pe Abişag, o sunamită, şi au adus-o la împărat.
4 Era muy hermosa, y cuidaba al rey, atendiendo sus necesidades, pero él no tenía relaciones sexuales con ella.
Şi fata era foarte frumoasă şi l-a îngrijit pe împărat şi i-a servit; dar împăratul nu a cunoscut-o.
5 Adonías, hijo de Jaguit, comenzó aautoproclamarse, diciendo: “¡Voy a ser rey!”. Y dispuso carros y jinetes para él, y cincuenta hombres para que corrieran delante de él.
Atunci Adonia, fiul Haghitei, s-a înălţat, spunând: Eu voi fi împărat; şi şi-a pregătit care şi călăreţi şi cincizeci de oameni să alerge înaintea lui.
6 (Su padre nunca lo había corregido ni había cuestionado su comportamiento. Además, era muy atractivo y había nacido después de Absalón).
Şi tatăl său nu l-a nemulţumit vreodată, spunându-i: De ce ai făcut astfel? Şi el de asemenea era un bărbat foarte frumos; şi mama lui l-a născut după Absalom.
7 Adonías discutió su plan con Joab, hijo de Sarvia, y con el sacerdote Abiatar, quienes estuvieron de acuerdo en apoyarlo.
Şi el s-a sfătuit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar; şi ei, urmându-l pe Adonia, l-au ajutat.
8 Pero el sacerdote Sadoc, Benaía, hijo de Joyadá, el profeta Natán, Simí, Rei y la guardia de David no estaban de parte de Adonías.
Dar preotul Ţadoc şi Benaia, fiul lui Iehoiada, şi profetul Natan şi Şimei şi Rei şi războinicii care aparţineau lui David nu erau cu Adonia.
9 Adonías invitó a todos sus hermanos – loshijos del rey – ya los funcionarios del rey de Judá, para que fueran a la piedra de Zojélet, que está cerca de En-rogel, donde sacrificó ovejas, vacas y terneros engordados.
Şi Adonia a înjunghiat oi şi boi şi vite îngrăşate lângă piatra Zohelet, care este lângă En-Roguel, şi a chemat pe toţi fraţii săi, fiii împăratului, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda, servitorii împăratului;
10 Pero no invitó al profeta Natán, ni a Benaía, el guardaespaldas de David, ni a su hermano Salomón.
Dar pe profetul Natan şi pe Benaia şi pe războinici şi pe fratele său, Solomon, nu i-a chemat.
11 Natán se dirigió a Betsabé, la madre de Salomón, y le preguntó: “¿No te has enterado de que Adonías, hijo de Jaguit, se ha convertido en rey, y su majestad el rey David ni siquiera lo sabe?
De aceea Natan i-a vorbit lui Bat-Şeba, mama lui Solomon, spunând: Nu ai auzit că Adonia, fiul lui Haghita, domneşte şi domnul nostru David nu ştie aceasta?
12 Déjame darte un consejo para que puedas salvar tu vida y la de tu hijo Salomón.
De aceea acum, vino, te rog, lasă-mă să îţi dau un sfat, ca să îţi salvezi viaţa ta şi viaţa fiului tău, Solomon.
13 Ve inmediatamente dondeel rey David y pregúntale: ‘¿No me juró Su Majestad a mí, su sierva, que su hijo Salomón sería definitivamente rey después de mí y se sentaría en mi trono? Entonces, ¿por qué dice Adonías que es rey?’
Du-te şi intră la împăratul David şi spune-i: Nu ai jurat tu roabei tale, domnul meu, o împărate, spunând: Cu siguranţă Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu? De ce atunci Adonia domneşte?
14 “Entonces entraré mientras aún estás allí hablando con el rey y confirmaré lo que dices”.
Iată, pe când vorbeşti tu încă acolo cu împăratul, eu de asemenea voi intra după tine şi voi confirma cuvintele tale.
15 Así que Betsabé fue a ver al rey a su dormitorio. Era muy viejo y Abisag lo cuidaba.
Şi Bat-Şeba a intrat la împărat în cameră; şi împăratul era foarte bătrân; şi Abişag sunamita servea împăratului.
16 Betsabé se inclinó en señal de respeto. Él le preguntó: “¿Qué es lo que quieres?”.
Şi Bat-Şeba s-a plecat şi s-a prosternat înaintea împăratului. Şi împăratul a spus: Ce doreşti?
17 Ella respondió: “Su Majestad, me juraste a mí, tu sierva, por el Señor, tu Dios diciendo: ‘Tu hijo Salomón serásin duda rey después de mi y se sentará en mitrono’.
Şi ea i-a spus: DOMNUL meu, tu ai jurat roabei tale pe DOMNUL Dumnezeul tău, spunând: Negreşit, Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu.
18 Pero ahora Adonías se ha convertido en rey y Su Majestad ni siquiera lo sabe.
Şi acum, iată, Adonia domneşte; şi acum, domnul meu, împărate, tu nu ştii aceasta.
19 Ha sacrificado mucho ganado, terneros cebados y ovejas, y ha invitado a todos los hijos del rey, al sacerdote Abiatar y al comandante del ejército Joab. Pero no ha invitado a tu siervo Salomón.
Şi el a înjunghiat boi şi vite îngrăşate şi oi din abudenţă şi a chemat pe toţi fiii împăratului şi pe preotul Abiatar şi pe Ioab, căpetenia oştirii, dar pe servitorul tău Solomon nu l-a chemat.
20 Ahora, Su Majestad, todos en Israel están pendientes de ver quién va a decir que será el próximo rey.
Şi, domnul meu împărate, ochii întregului Israel sunt asupra ta, ca să le spui cine va şedea pe tronul domnului meu, împăratul, după el.
21 Si no haces nada, tan pronto como muera Su Majestad, mi hijo y yo seremos vistos como traidores…”
Altfel, se va întâmpla, după ce domnul meu, împăratul, va adormi cu părinţii săi, că eu şi fiul meu, Solomon, vom fi socotiţi vinovaţi.
22 En ese momento, mientras aún hablaba con el rey, llegó el profeta Natán.
Şi, iată, pe când ea încă vorbea cu împăratul, profetul Natan a intrat de asemenea.
23 Entonces le dijeron al rey: “El profeta Natán está aquí”. Entonces Natán entró a ver al rey, y se inclinó con el rostro hacia el suelo.
Şi i-au spus împăratului, spunând: Iată, pe profetul Natan. Şi după ce el a intrat înaintea împăratului, s-a plecat înaintea împăratului cu faţa la pământ.
24 Natán le preguntó al rey: “Su Majestad, debió haber anunciado: ‘Adonías será rey después de mí y se sentará en mi trono’.
Şi Natan a spus: DOMNUL meu, împărate, ai spus tu: Adonia va domni după mine şi va şedea pe tronul meu?
25 Pues hoy ha ido a sacrificar muchas reses, terneros cebados y ovejas, y ha invitado a todos los hijos del rey, a los jefes del ejército y al sacerdote Abiatar. En este momento están comiendo y bebiendo con él, gritando: ‘¡Viva el rey Adonías!’
Pentru că a coborât în această zi şi a înjunghiat boi şi vite îngrăşate şi oi din abundenţă şi a chemat pe toţi fiii împăratului şi pe căpeteniile oştirii şi pe preotul Abiatar; şi, iată, ei mănâncă şi beau înaintea lui şi spun: Trăiască împăratul Adonia.
26 Pero no me invitó a mí, tu siervo, ni al sacerdote Sadoc, ni a Benaía, hijo de Joyadá, ni a tu hijo Salomón.
Dar pe mine, pe mine servitorul tău, şi pe preotul Ţadoc şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe servitorul tău, Solomon, nu ne-a chemat.
27 Si Su Majestad hizo esto, ciertamente no informó a sus funcionarios sobre quién debe sentarse en su trono como próximo rey”.
Este acest lucru făcut de la domnul meu, împăratul, şi tu nu ai arătat aceasta servitorului tău, cine va şedea pe tronul domnului meu, împăratul, după el?
28 El rey David respondió: “Llama a Betsabé de mi parte”. Entonces Betsabé entró y se presentó ante el rey.
Atunci împăratul David a răspuns şi a zis: Chemaţi-mi pe Bat-Şeba. Şi ea a intrat în prezenţa împăratului şi a stat în picioare înaintea împăratului.
29 Y el rey hizo un juramento, diciendo: “Vive el Señor, que me ha salvado de toda clase de problemas, tal como te juré anteriormente por el Señor, el Dios de Israel,
Şi împăratul a jurat şi a spus: Precum DOMNUL trăieşte, care a răscumpărat sufletul meu din orice strâmtorare,
30 diciéndote que tu hijo Salomón será el próximo rey y que se sentará en mi trono en lugar de mí, juro que lo haré hoy”.
Chiar precum ţi-am jurat pe DOMNUL Dumnezeul lui Israel, spunând: Negreşit fiul tău, Solomon, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu în locul meu; chiar astfel voi face într-adevăr în această zi.
31 Betsabé se inclinó con el rostro hacia el suelo, honrando al rey, y dijo: “Que tu majestad el rey David viva para siempre”.
Atunci Bat-Şeba s-a plecat cu faţa până la pământ şi a îngenuncheat înaintea împăratului şi a spus: Să trăiască domnul meu, împăratul David, pentru totdeauna.
32 Entonces el rey David dijo: “Llama por mí al sacerdote Sadoc, al profeta Natán y a Benaía, hijo de Joyadá”. Cuando llegaron,
Şi împăratul David a spus: Chemaţi-mi pe preotul Ţadoc şi pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada. Şi ei au venit înaintea împăratului.
33 el rey les dijo: “Lleven a los funcionarios del rey con ustedes, y hagan que Salomón se monte en mi propia mula y que lo lleven hasta el manantial de Gihón.
Împăratul de asemenea le-a spus: Luaţi cu voi pe servitorii domnului vostru şi puneţi pe Solomon, fiul meu, să călărească pe catârul meu şi coborâţi-l la Ghihon;
34 Allí hagan que el sacerdote Sadoc y el profeta Natán lo unjan como rey de Israel. Toquen la trompeta y griten: ‘¡Viva el rey Salomón!’.
Şi preotul Ţadoc şi profetul Natan să îl ungă acolo împărat peste Israel; şi sunaţi din trâmbiţă şi spuneţi: Trăiască împăratul Solomon.
35 Luego síganlo y hagan que venga a sentarse en mi trono. Él será rey en mi lugar. Lo pongo al frente como gobernante de Israel y de Judá”.
Atunci să vă urcaţi după el, ca el să vină şi să şadă pe tronul meu, pentru că el va fi împărat în locul meu; şi eu l-am rânduit să fie conducător peste Israel şi peste Iuda.
36 “¡Amén!”, respondió Benaía, hijo de Joyadá. “¡Que el Señor Dios de mi señor el rey lo confirme!
Şi Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului şi a zis: Amin; aşa să spună şi DOMNUL Dumnezeul domnului meu, împăratul.
37 De la misma manera que el Señor estuvo con mi señor el rey, que esté con Salomón, y que haga su reinado aún más grande que el de mi señor el rey David”.
Precum DOMNUL a fost cu domnul meu, împăratul, chiar astfel să fie cu Solomon şi să facă tronul lui mai mare decât tronul domnului meu, împăratul David.
38 Entonces el sacerdote Sadoc, el profeta Natán y Benaía, hijo de Joyadá, junto con los cereteos y los peleteos, fue y colocó a Salomón en la mula del rey David, y lo condujo hasta el manantial de Gihón.
Astfel preotul Ţadoc şi profetul Natan şi Benaia, fiul lui Iehoiada, şi cheretiţii şi peletiţii au coborât şi l-au făcut pe Solomon să călărească pe catârul împăratului David şi l-au adus la Ghihon.
39 El sacerdote Sadoc tomó el cuerno que contenía aceite de oliva de la Tienda y ungió a Salomón. Luego tocaron la trompeta, y todo el pueblo gritó: “¡Viva el rey Salomón!”.
Şi preotul Ţadoc a luat un corn cu untdelemn din tabernacol şi l-a uns pe Solomon. Şi au sunat din trâmbiţă; şi tot poporul a spus: Trăiască împăratul Solomon.
40 Todos lo siguieron, tocando flautas y celebrando con tanta alegría que el sonido hizo temblar la tierra.
Şi tot poporul a urcat după el şi poporul cânta din fluiere şi se bucura cu mare bucurie, încât pământul se zguduia de sunetul lor.
41 Adonías y todos sus invitados oyeron el ruido mientras terminaban de comer. Cuando Joab oyó el sonido de la trompeta, preguntó: “¿Qué es todo ese ruido que viene de la ciudad?”.
Şi Adonia şi toţi oaspeţii care erau cu el au auzit aceasta pe când terminau de mâncat. Şi când Ioab a auzit sunetul trâmbiţei, a spus: Pentru ce este acest zgomot al cetăţii ca fiind în tulburare?
42 Mientras hablaba, llegó de repente Jonatán, hijo del sacerdote Abiatar. “Entra”, dijo Adonías. “Un hombre bueno como tú debe traer buenas noticias”.
Şi pe când el încă vorbea, iată, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar; şi Adonia i-a spus: Intră, pentru că tu eşti un bărbat viteaz şi aduci veşti bune.
43 “¡Claro que no!” respondió Jonatán. “¡Nuestro señor el rey David ha hecho rey a Salomón!
Şi Ionatan a răspuns şi i-a zis lui Adonia: Într-adevăr, domnul nostru, împăratul David, l-a făcut pe Solomon împărat.
44 Envió a Salomón a ser ungido con el sacerdote Sadoc, con el profeta Natán y con Benaía, hijo de Joyadá, y con los cereteos y los peleteos. Le hicieron montar en la mula del rey.
Şi împăratul a trimis cu el pe preotul Ţadoc şi pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe cheretiţi şi pe peletiţi şi l-au făcut să călărească pe catârul împăratului;
45 El sacerdote Sadoc y el profeta Natán lo ungieron como rey en la fuente de Gihón. Ahora han regresado, celebrando con gritos que resuenan por toda la ciudad. Ese es el ruido que se oye.
Şi preotul Ţadoc şi profetul Natan l-au uns împărat în Ghihon; şi s-au urcat de acolo bucurându-se, astfel încât cetatea a răsunat din nou. Acesta este zgomotul pe care voi l-aţi auzit.
46 Además, Salomón está sentado en el trono real,
Şi de asemenea Solomon şade pe tronul împărăţiei.
47 y los funcionarios reales también han ido a expresar su aprobación a nuestro señor, el rey David, diciendo: ‘Que tu Dios haga que la reputación de Salomón sea aún más famosa que la tuya, y que haga que su reinado sea más grande que el tuyo’. El rey, en su lecho, inclinó la cabeza,
Şi mai mult, servitorii împăratului au venit să îl binecuvânteze pe domnul nostru, împăratul David, spunând: Dumnezeu să facă numele lui Solomon mai bun decât numele tău şi să facă tronul lui mai mare decât tronul tău. Şi împăratul s-a aplecat pe pat.
48 y dijo: ‘¡Alabado sea el Señor, el Dios de Israel! Hoy me ha proporcionado un sucesor para que se siente en mi trono, y he tenido el privilegio de verlo’”.
Şi de asemenea astfel a spus împăratul: Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul lui Israel, care a dat pe unul să şadă pe tronul meu în această zi, şi ochii mei văd aceasta.
49 Al oír esto, todos los invitados que apoyaban a Adonías se estremecieron de miedo. Se levantaron y salieron corriendo en distintas direcciones.
Şi toţi oaspeţii care erau cu Adonia s-au înspăimântat şi s-au ridicat şi au mers fiecare pe calea sa.
50 Adonías estaba aterrorizado por Salomón, así que salió corriendo. Fue y se agarró a los cuernos del altar.
Şi Adonia s-a temut din cauza lui Solomon şi s-a ridicat şi a mers şi s-a apucat de coarnele altarului.
51 Le dijeron a Salomón: “Adonías está aterrorizado de Su Majestad. Se ha aferrado a los cuernos del altar, diciendo: ‘¡Que el rey Salomón jure hoy que no me matará a mí, su siervo!’”
Şi i s-a spus lui Solomon, zicând: Iată, Adonia se teme de împăratul Solomon; fiindcă, iată, s-a apucat de coarnele altarului, spunând: Să îmi jure împăratul Solomon astăzi că nu va omorî pe servitorul său cu sabia.
52 Salomón contestó: “Si es un hombre honorable, no se le caerá ni un pelo. Pero si se muestra malvado, morirá”.
Şi Solomon a spus: Dacă se va arăta bărbat demn, nu va cădea un fir de păr de-al lui la pământ; dar dacă se va găsi în el stricăciune, va muri.
53 El rey Salomón hizo bajar a Adonías del altar, y éste vino y se inclinó ante el rey Salomón, quien le dijo: “Vete a casa”.
Astfel împăratul Solomon a trimis, şi ei l-au coborât de la altar. Şi el a venit şi s-a aplecat înaintea împăratului Solomon; şi Solomon i-a spus: Du-te acasă!
