< Maahmaahyadii 10 >
1 Maahmaahyadii Sulaymaan. Wiilka caqliga lahu aabbihiisuu ka farxiyaa, Laakiinse wiilka nacaska ahu waa u caloolxumo hooyadiis.
Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
2 Qasnadaha sharnimadu faa'iido ma leh, Laakiinse xaqnimada ayaa dhimasho kaa samatabbixisa.
Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
3 Kii xaq ah naftiisu inay gaajooto Rabbigu u oggolaan maayo, Laakiinse doonista kuwa sharka leh ayuu ridaa.
DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
4 Kii gacan caajis ah lahu wuu caydhoobaa, Laakiinse kuwa dadaala gacantoodu hodan bay ka dhigtaa.
Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
5 Kii guga wax soo urursadaa waa wiil caqli leh, Laakiinse kii wakhtiga beergooyska seexdaa waa wiil ceeb sameeya.
Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
6 Barako waxay saaran tahay kan xaqa ah madaxiisa, Laakiinse kuwa sharka leh afkooda dulmi baa qariya.
Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
7 Kan xaqa ah xusuustiisu barako bay leedahay, Laakiinse kuwa sharka leh magacoodu waa qudhmi doonaa.
Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
8 Kii qalbiga caqli ku lahu amarro buu aqbalaa, Laakiinse kan bushimaha ka nacaska ahu afgembi buu u dhacaa.
Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
9 Kii qummanaan ku socdaa ammaan buu ku socdaa; Laakiinse kii jidadkiisa qalqalloociya waa la ogaan doonaa.
Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
10 Kii indhaha ku baaqaa murug buu keenaa. Laakiinse kan bushimaha ka nacaska ahu afgembi buu u dhacaa.
Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
11 Ninkii xaq ah afkiisu waa il nololeed, Laakiinse kuwa sharka leh afkooda dulmi baa qariya.
Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
12 Necbaantu waxay kicisaa isqabashada, Laakiinse jacaylku xadgudubyada oo dhan buu qariyaa.
Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
13 Kii waxgarasho leh bushimihiisa waxaa laga helaa xigmad, Laakiinse ushu waxay u taal kan garaadka daran dhabarkiisa.
În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
14 Dadkii caqli lahu waxay kaydsadaan aqoon, Laakiinse nacaska afkiisu waa baabba' dhow.
Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
15 Ninkii hodan ah maalkiisu waa u magaalo xoog leh, Laakiinse masaakiinta caydhnimadoodu waa u baabba'.
Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
16 Kuwa xaqa ah hawshoodu waxay u waddaa nolol, Laakiinse waxa kan sharka leh u kordhaa, dembi bay u sii kexeeyaan.
Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
17 Kii edbinta xajistaa wuxuu ku socdaa jidka nolosha, Laakiinse kii canaanta diidaa wuu qaldamaa.
Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
18 Kii necbaanta qariyaa wuxuu leeyahay bushimo been badan, Oo kii xanta ku hadlaana waa nacas.
Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
19 Hadal badan dembi lagama waayo, Laakiinse kii bushimihiisa ceshaa caqli buu leeyahay.
În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
20 Kii xaq ah carrabkiisu waa sida lacag la doortay, Laakiinse kuwa sharka leh qalbigoodu waa qiimo yar yahay.
Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
21 Kii xaq ah bushimahiisu waxay masruufaan kuwa badan, Laakiinse nacasyadu waxgarashola'aantooda ayay u dhintaan.
Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
22 Rabbiga barakadiisu hodan bay kaa dhigtaa, Oo isna caloolxumo kuma daro.
Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
23 Nacasku inuu xumaan sameeyo waa u sidii cayaareed, Laakiinse ninka garaadka lahu xigmad buu leeyahay.
Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
24 Kii shar leh wuxuu ka cabsado ayaa ku soo dul degi doona, Laakiinse kuwa xaqa ah waxay doonayaan waa la siin doonaa.
Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
25 Markii dabaysha cirwareenta ahu dhaafto, ka sharka leh mar dambe la arki maayo, Laakiinse kii xaq ahu waa aasaas weligiis waaraya.
Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
26 Khalku siduu ilkaha u yahay, iyo sida qiiqu indhaha u yahay, Ayaa kan caajiska ahu u yahay kuwa isaga dirta.
Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
27 Rabbiga ka cabsashadiisu cimrigay dheeraysaa, Laakiinse kuwa sharka leh cimrigoodu waa soo gaaban doonaa.
Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
28 Kuwa xaqa ah rajadoodu waa farxad, Laakiinse kuwa sharka leh filashadoodu way baabbi'i doontaa.
Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
29 Rabbiga jidkiisu waa u qalcad kuwa qumman; Laakiinse xumaanfalayaasha waa u baabba'.
Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
30 Kan xaqa ah weligiis la dhaqaajin maayo, Laakiinse kuwa sharka lahu dhulka ma fadhiyi doonaan.
Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
31 Kan xaqa ah afkiisa waxaa ka soo baxda xigmad, Laakiinse carrabkii qalloocan waa la gooyn doonaa.
Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
32 Kan xaqa ah bushimahiisu waxay yaqaaniin waxa la aqbali karo, Laakiinse kan sharka leh afkiisu qallooc buu ku hadlaa.
Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.