Maliko 5
1 Yesu ne beshikwiya bakendi balatampukila kutala kwa lwenje lwa Galileya mu cishi ca Gelasa.
Și au ajuns de partea cealaltă a mării, în ținutul Gadarenilor.
2 Mpwalaseluka mubwato, walakumanya muntu wekatwa ne mishimu yaipa kafumina ku namaumbwe.
Și când a ieșit din corabie, îndată l-a întâlnit un om ieșit din morminte, cu un duh necurat,
3 Walikwikala ku namaumbwe, paliya muntu naba umo walakonsha kumusunga ncetani.
Care își avea locuința printre morminte; și nimeni nu îl putea lega, nici măcar cu lanțuri;
4 Pakwinga walasungwapo ncetani kumakasa ne nshimbi kumyendo mankanda mangi, nsombi nendi walikusutaula ne kutyokola nshimbi. Paliya walikucikonsha kumukoma.
Pentru că el fusese deseori legat cu cătușe și lanțuri și lanțurile au fost rupte de către el și cătușele zdrobite în bucăți; și nimeni nu a fost în stare să îl îmblânzească.
5 Cindi conse munshi ne mashiku, walikolobesha munamaumbwe ne mumalundu kaliyasaula ne mabwe.
Și totdeauna, noapte și zi, era în munți și în morminte, strigând și tăindu-se cu pietre.
6 Nomba mpwalamubona Yesu capataliko, walamufwambila ne kumusuntamina,
Dar când l-a văzut pe Isus de departe, a alergat și i s-a închinat,
7 Neco walolobesha ne kwamba maswi eshikunyumfwika capatali walambeti, “Nkute nenu cani Yesu Mwana Lesa wa Kwilu ku mayoba? Ndamusengenga mulina lya Lesa kwambeti kamutampesha.”
Și a strigat cu voce tare și a spus: Ce am eu a face cu tine, Isuse, Fiul Dumnezeului cel preaînalt? Te conjur pe Dumnezeu, să nu mă chinuiești;
8 Walambeco pakwinga Yesu walawambila mushimuwo kwambeti, “Pula mu muntuyu mushimu waipa obe.”
Fiindcă îi spusese: Ieși din omul acesta, duh necurat.
9 Nomba Yesu walamwipusha muntuyu kwambeti, “Njobe bani lina?” Nendi walakumbuleti, “Lina lyakame njame likoto, pakwinga tulimo bangi.”
Și l-a întrebat: Care este numele tău? Iar el a răspuns, zicând: Numele meu este Legiune, căci suntem mulți.
10 Mishimu yaipa, yalapapata mankanda mangi kwambeti nkataituma kutali ne cibela ico.
Și l-a implorat mult să nu îi trimită afară din ținut.
11 Lino mungusa wa nkumba walikaulya pamulundu.
Și acolo, aproape de munți, era o turmă mare de porci păscând.
12 Neco, mishimu iyo yalamupapatileti, “kamututumani ku nkumba shisa, tuye twingilemo.”
Și toți dracii l-au implorat, spunând: Trimite-ne în porci, ca să intrăm în ei.
13 Yesu walesuminisha. Popelapo mishimu yaipa yalapulamo nekuya kwingila mu nkumba. Mungusa wonse walamfwambila cakumukolo lubilo ne kuya kuliwala mulwenje, ne kufwilamo shonse, pamo myanda makumi abili.
Și îndată Isus le-a dat voie să plece. Și duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci; și turma s-a aruncat furios în jos pe râpă în mare (erau cam două mii) și s-au înecat în mare.
14 Balikushembela balafwambila ku minshi ne ku mabala, kabaya kwamba, neco bantu bangi balesa kubona bintu byalenshika.
Și cei ce pășteau porcii au fugit și au povestit în cetate și în ținut. Iar oamenii au ieșit să vadă ce s-a întâmplat.
15 Mpobalashika kuli Yesu, balabona muntu walikuba wekatwa ne mishimu yaipa kaliwekala, kaliwafwala, kaliwekalikana nkombe, ee muntu walikukute likoto lya mishimu yaipa, neco balaba ne buyowa.
Și au venit la Isus și l-au văzut pe cel ce fusese posedat de drac și a avut legiunea, șezând și îmbrăcat și întreg la minte; și s-au temut.
16 Bantu abo balabonako ibyo byalenshika balabambila mocalabela ku muntu usa walikuba wekatwa mishimu yaipa, ne byalenshika ku nkumba.
Și cei ce au văzut, le-au spus cum s-a întâmplat cu cel ce fusese posedat de draci și despre porci.
17 Neco bantu abo balatatika kumusenga Yesu kwambeti afume mucishi cabo.
Și au început să îl roage să plece afară din ținuturile lor.
18 Lino mpwali kutanta mubwato, muntu usa walikuba wekatwa mishimu yaipa walatatika kupapatila kwambeti benga pamo.
Și când el s-a urcat în corabie, cel ce fusese posedat de drac l-a implorat să fie cu el.
19 Nsombi nkalamusuminisha sobwe, walamwambileti, “Koya ku munshi kubanse bobe wenga ubambile byonse Lesa mbyalakwinshili ne nkumbo nshalakuleshe.”
Totuși Isus nu l-a lăsat, ci i-a spus: Du-te acasă la prietenii tăi și povestește-le ce lucruri mari a făcut Domnul pentru tine și cum a avut milă de tine.
20 Neco walanyamuka ne kuya ku Minshi likumi kuya kwambila bantu bintu byonse mbyalamwinshila Yesu, bantu bonse balakankamana.
Iar el a plecat și a început să vestească în Decapole ce lucruri mari a făcut Isus pentru el; și toți se minunau.
21 Pacindi Yesu mpwalatampukila kutala nakumbi mu bwato, likoto lya bantu bangi lyalabungana nkwalikuba, nsombi nendi walikuba mumbali mwa lwenje.
Și după ce Isus a trecut din nou de partea cealaltă, cu corabia, s-au adunat mulți oameni la el; și el era lângă mare.
22 Popelapo umo wabatangunishi ba ng'anda ya kupaililamo lina lyakendi Yailo, walashika, mpwalamubona walamusuntamina,
Și iată, a venit unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair; și când l-a văzut, a căzut la picioarele lui,
23 ne kumupapatila mankanda angi, kwambeti, “Mwaname mutukashi lakolwa camakasa abili ndapapata katuyani mwenga mubike makasa enu palyendiye kwambeti bulwashi bumumbuluke abe cena.”
Și l-a implorat mult, spunând: Fetița mea zace pe moarte, vino [te rog] și pune-ți mâinile pe ea, ca să fie vindecată; și va trăi.
24 Neco balanyamuka ne kuya pamo. Nomba likoto lya bantu lyalikumukonkela ne kumushankanya.
Și Isus s-a dus cu el; și mulți oameni îl urmau și îl îmbulzeau.
25 Lino palikuba mutukashi walikukolwa bulwashi bwa mukunko kwa byaka likumi ne bibili.
Și o anume femeie, cu o scurgere de sânge de doisprezece ani,
26 Walapenga kwine, nikukabeti walaya ku bang'anga bangi. ne kononga mali akendi onse nsombi bulwashi bwa mukunko empo bwalikuya pantangu.
Și care suferise multe lucruri de la mulți doctori și cheltuise tot ce avusese și nu se îmbunătățise nimic, ci mai degrabă îi mergea mai rău,
27 Mutukashi uyu mpwalanyumfwa bintu bingi mbyalikwinsa Yesu. Walakengila mulikoto lya bantu ne kwisa kwikata mwinjila wakunsa, cakunyuma kwa Yesu.
Când a auzit despre Isus, a venit în mulțime, în spatele lui și i-a atins haina.
28 Pakwinga munkombe mwakendi wali kuyeyeti, “ndekatako mwinjila wakendi wakunsa ninsengulwe.”
Fiindcă spunea: Dacă i-aș atinge hainele doar, voi fi sănătoasă.
29 Pa cindi copeleco, bulwashi bwa mukunko bwalapwa, walanyumfwa mubili wakendi kwambeti lashilikwa kubulwashi bwamupenshanga.
Și îndată, izvorul sângerării ei a secat; și a simțit în trupul ei că a fost vindecată de acea boală.
30 Yesu neye pacindi copeleco, walanyumfwa kwambeti ngofu nashimbi shakusengula shilapulumo, walacebuka mu likoto lya bantu ne kwipusheti, “Inga niyani lekatako ku mwinjila wakame?”
Și Isus, cunoscând îndată în el însuși că o putere a ieșit din el, s-a întors în mulțime și a spus: Cine mi-a atins hainele?
31 Nomba beshikwiya bakendi balakumbuleti, “Bona bantu balakushankanyanga nibangi, nomba ulepushilingacani eti lakwikata niyani?”
Și discipolii lui i-au spus: Vezi mulțimea îmbulzindu-te și spui: Cine m-a atins?
32 Nomba Yesu walikacebauka uku ne uku kwambeti abone lenshico.
Iar el s-a uitat de jur împrejur să o vadă pe cea care a făcut acest lucru.
33 Nomba mutukashi uyo walaba ne buyowa ne kutatika kututuma pa kwinshiba ncilamwinshinkili. Neco walesa pepi ne kusuntama pamenso pakendi ne kumwambila cancine ncine.
Dar femeia, temându-se și tremurând, cunoscând ce s-a făcut în ea, a venit și i s-a prosternat în fața lui și i-a spus tot adevărul.
34 Yesu walamwambila mutukashi uyo, “Omwana mutukashi obe lushomo lwakobe lulapesheti ube cena, Koya mu lumuno. Bulwashi bwakobe bwakumpenshanga bulapwilili.”
Iar el i-a spus: Fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă; mergi în pace și fii vindecată de boala ta.
35 Kacamba palashika batuloba balafumina kuli Yailo mutangunishi wa ng'anda ya kupaililamo ne kumwambileti, “Mwanenu mutukashi usa lafu! Inga mucimumpenshela cani Shikwiyisha?”
Pe când el încă vorbea, au venit de la casa conducătorului sinagogii unii care spuneau: Fiica ta este moartă; pentru ce îl mai tulburi pe Învățătorul?
36 Nomba Yesu mpwalanyumfwa ibyo byalikwambwa, walamwambila Yailo kwambeti, “Kotatina, kobowa lushomo.”
Dar îndată ce Isus a auzit cuvântul rostit, i-a zis conducătorului sinagogii: Nu te teme, crede numai.
37 Yesu nkalasuminisha kuya ne muntu uliyense kupatulakowa Petulo ne Jemusi ne Yohane mukwabo.
Și nu a lăsat pe niciunul să îl însoțească, decât pe Petru și Iacov și Ioan, fratele lui Iacov.
38 Neco balakashika ku ng'anda ya mutangunishi wa ng'anda yakupaililamo, walabona kupilingana kwa bantu balikulila ne kulyuma pa nkombe.
Și a venit la casa conducătorului sinagogii și a văzut tumultul și pe cei ce plângeau și boceau mult.
39 Nomba mpwalengila mukati walambeti, “Inga mulalilingeconi cisa? Mwana uyu uliya kufwa sobwe, nsombi wonatulo.”
Și după ce a intrat, le-a spus: De ce faceți tumult și plângeți? Copila nu este moartă, ci doarme.
40 Mpwalamba maswi awa, balatatika kumuseka. Nomba mpwalabapulishamo bonse, walamanta baishi ne banyina bamwana pamo ne beshikwiya batatu mbwalikuba nabo, ne kwingila uko kwalikuba mwana uyo.
Și au râs de el în batjocură. Dar după ce i-a scos pe toți afară, el a luat pe tatăl și pe mama copilei și pe cei ce erau cu el și a intrat acolo unde zăcea copila.
41 Neco walekata cikasa ca mwana mutukashi uyo ne kwambeti, “Talita koumi!” Maswi aya alapandululungeti, “Omulindu obe, ndambanga ne njobe punduka!”
Și luând copila de mână i-a spus: Talita cumi; care este tradus: Fetițo, îți spun, ridică-te.
42 Pa cindi copeleco mwana uyu walapunduka ne kutatika kwenda, walikuba wa byaka likumi ne bibili. Nomba bantu balakankamana kwine.
Și îndată fetița s-a sculat și a umblat, fiindcă avea doisprezece ani. Iar ei erau înmărmuriți cu mare uimire.
43 Nomba Yesu walabakonkomesha makanda angi kwambeti kabatambilako uliyense sha bintu ibi, walabambileti “mupeni cakulya.”
Și le-a poruncit cu strictețe ca nimeni să nu știe aceasta; și a poruncit să îi fie dat ceva de mâncare.
