Maliko 10
1 Kayi Yesu pakufuma ku Kapelenawo, walapita mu cimpansha ca Yudeya kutala kwa mulonga wa Yolodano. Bantu bangi balamubunganina, neye walatatika kubeyisha pakwinga ecalikuba cinga cakendi.
Și s-a sculat de acolo și a venit în ținuturile Iudeii prin partea de dincolo a Iordanului: și din nou au mers mulțimi la el; și așa cum era obișnuit, i-a învățat din nou.
2 Lino kwalashika Bafalisi nabambi balesa kumutapa mukanwa pakumwipusheti, “Sena mulawo wasuminisha mutuloba kuleka mukashendi?”
Și fariseii au venit la el și l-au întrebat, ispitindu-l: Este legiuit unui bărbat să divorțeze de soția lui?
3 Neye walabepusheti, “Inga Mose walamupa mulawo ulyeconi?”
Iar el a răspuns și le-a zis: Ce v-a poruncit Moise?
4 Nabo balamukumbuleti, “Mose walasuminisha mutuloba kumuleka mukashendi ne kumulembela cipepala cabushike ne kumutwala kucomwabo.”
Și au spus: Moise a permis să scrie o carte de despărțire și să divorțeze de ea.
5 Yesu walambeti, “Mose walamulembela mulawo uwu pacebo ca kuyuma mitwi kwenu.
Iar Isus a răspuns și le-a zis: Din cauza împietririi inimii voastre v-a scris el acest precept.
6 Nsombi pacitatiko Lesa mpwalalenga bintu byonse, mbuli mabala ncalambanga, Lesa ‘walababumba mutuloba ne mutukashi.’
Dar de la începutul creației Dumnezeu i-a făcut parte bărbătească și parte femeiască.
7 Pacebo ici, mutuloba nakashiye baishi ne banyina ne kuya kupamankana pamo ne mukashendi.
Din această cauză va lăsa un bărbat pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de soția sa.
8 weco aba bantu babili nibakabe umo. Neco nkabacilipo babili sobwe, nsombi umo.
Și cei doi vor fi un singur trup; așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup.
9 Neco aba babili Lesa mbwalapamankanya pamo, kapataba muntu shikubapansanya.”
De aceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă.
10 Mpobalabwela mu ng'anda, beshikwiya balatatika kayi kumwipusha sha makani ngwambanga.
Și în casă, discipolii lui l-au întrebat din nou despre același lucru.
11 Nsombi nendi Yesu walabambileti, “Na mutuloba uleka mukashi ne kweba mutukashi naumbi, ukute mulandu wa bupombo pakwinga lepishili mukashendi.
Iar el le-a spus: Oricine va divorța de soția lui și se va căsători cu alta, comite adulter împotriva ei.
12 Neye mukashi aleka mulume wakendi ne kuya kwebwa kumutuloba naumbi, neye ukute mulandu wabupombo.”
Și dacă o femeie va divorța de soțul ei și va fi căsătorită cu altul, ea comite adulter.
13 Popelapo bantu nabambi balaleta bana babo kuli Yesu kwambeti abekate makasa ne kubapa colwe, nsombi beshikwiya balakalalila bantu abo balaleta bana kwambeti abape colwe.
Și i-au adus copilași ca să îi atingă, dar discipolii i-au mustrat pe aceia care îi aduceau.
14 Yesu mpwalaboneco, walabakalilila beshikwiya bakendi ne kubambileti, “Balekeni bana bese kuno kuli njame. Kamutabakanishanga sobwe. Pakwinga bantu balyeti bana aba, Bwami bwa Lesa nibwabo.
Iar Isus, văzând, s-a supărat foarte mult și le-a spus: Lăsați copilașii să vină la mine și nu îi opriți; fiindcă a unora ca ei este împărăția lui Dumnezeu.
15 Ndamwambilishinga cakubinga kwambeti uyo eti abule kutambula Bwami bwa Lesa eti mwana, nteti akaingilemo.”
Adevărat vă spun: Oricine nu va primi împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nicidecum nu va intra în ea.
16 Popelapo Yesu walabafukata bana ne kubika makasa akendi palyendibo kwambeti abape colwe.
Și luându-i în brațe, și-a pus mâinile peste ei și i-a binecuvântat.
17 Yesu mpwalatatika bulwendo, muntu naumbi walamufwambila. Walashika ne kwisa kusuntama pantangu ne kumwipusheti, “Amwe bashikwiyisha baina, inga ni cani ncondelela kwinsa kwambeti nkatambule buyumi bwa cindi conse?” (aiōnios g166)
Și după ce a ieșit la drum, a venit unul alergând și a îngenuncheat înaintea lui și l-a întrebat: Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viață eternă? (aiōnios g166)
18 Popelapo nendi Yesu walamukumbuleti, “Inga ni pacebo cini mpolang'ambanga ame kuba waina? Paliya muntu waina nsombi Lesa enka.
Iar Isus i-a spus: De ce mă numești bun? Nimeni nu este bun decât unul, adică, Dumnezeu.
19 Winshi milawo; Kotashina, kotapombola, kotaiba, kotamba bukamboni bwabwepeshi, kotapamba camunobe, kopa bulemu baiso ne banyoko.”
Poruncile le cunoști: Să nu comiți adulter, Să nu ucizi, Să nu furi, Să nu aduci mărturie falsă, Să nu înșeli, Să onorezi pe tatăl tău și pe mama ta.
20 Nendi walambeti, “Bashikwiyisha ibi ndalatatika kubikonka kufumina kubutwanike bwakame.”
Iar el a răspuns și i-a zis: Învățătorule, toate acestea le-am păzit din tinerețea mea.
21 Yesu walamulangishisha ne lusuno, ne kumwambileti, “Ucili wapelebelako cintu cimo. Koya ulishe bintu byonse mbyokute. Mali ngoshucanemo upe bantu bapenshi, wenseco, buboni bwakobe nukabucane kwilu. Panyuma pakendi wise ukonke.”
Atunci Isus, privindu-l, l-a iubit și i-a spus: Un lucru îți lipsește; du-te, vinde orice ai și dă săracilor și vei avea tezaur în cer; și ridicând crucea, vino și urmează-mă.
22 Mpwalanyumfwa maswi awo, walawisha cinso walafumapo kaliwongumana, pakwinga walikuba mubile.
Iar el s-a întristat la acel cuvânt și a plecat mâhnit, pentru că avea multe averi.
23 Yesu walacebukila beshikwiya bakendi ne kubambileti, “Nicapatali kubantu bakute buboni kwambeti bakengile mu Bwami bwa Lesa.”
Și Isus uitându-se împrejur, le-a spus discipolilor săi: Cât de greu vor intra în împărăția lui Dumnezeu cei ce au bogății.
24 Maswi awa alabakankamanisha beshikwiya. Kayi Yesu walabweshapo kwambeti, “Cakubinga, amwe bana bame, nicapatali kuya kwingila mu Bwami bwa Lesa,
Și discipolii au fost înmărmuriți la cuvintele lui. Iar Isus răspunde din nou și le zice: Copii, cât de greu este pentru cei ce se încred în bogății să intre în împărăția lui Dumnezeu.
25 cakonsheka munyama ukute kukwiweti ngamila kwambeti apite mukamulyango ka nyeleti, kupita kwambeti muntu ukute buboni akengile mu Bwami bwa Lesa?”
Este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea unui ac, decât să intre un om bogat în împărăția lui Dumnezeu.
26 Popelapo beshikwiya balaba ne buyowa ne kutatika kwipushaneti, “Nomba na ncocibeleco niyani welela kupuluka?”
Și au fost înmărmuriți peste măsură, spunând între ei: Atunci cine poate fi salvat?
27 Yesu walabalangishisha, ne kubambileti, “Nkacikonsheke kwelana ne kuyeya kwa bantu, nomba kuli Lesa nendi paliya camukoma. Pakwinga kuli Lesa byonse bikute kukonsheka.”
Și Isus uitându-se la ei, spune: La oameni este imposibil, dar nu la Dumnezeu; căci la Dumnezeu toate sunt posibile.
28 Popelapo Petulo walatatika kwamba ne Yesu, “Kamubonani afwe twalashiya byonse kwambeti twendenga nenu.”
Atunci Petru a început să îi spună: Iată, noi am lăsat toate și te-am urmat.
29 Yesu walambeti, “Cakubinga ndamwambilishinga uyo walashiya ng'anda, nambi bakwabo batuloba nebatukashi, nambi baishi, nambi banabendi, nambi mabala pacebo cakame, ne Mulumbe Waina,
Iar Isus a răspuns și a zis: Adevărat vă spun: Nu este niciun om care a lăsat casă, sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau soție, sau copii, sau pământuri, din cauza mea și a evangheliei,
31 Nomba bantu bangi bali kuntangu nibakabe kunyuma, abo bali kunyuma nibakabe kuntangu.”
Dar mulți care sunt cei dintâi vor fi cei de pe urmă și cei de pe urmă vor fi cei dintâi.
32 Mpobalikuba pabulwendo bwakuya ku Yelusalemu, Yesu walikwendela capantangu pa beshikwiya, nabo beshikwiya balikuba bayakamwa, nabo bantu balikubakonkela balikukute buyowa. Yesu walabakuwa palubasu beshikwiya likumi ne babili, ne kutatika kubambila bintu byeshi binshike.
Și erau pe cale, urcându-se la Ierusalim; și Isus mergea înaintea lor; și erau uimiți; și pe când îl urmau, le era teamă. Și i-a strâns din nou pe cei doisprezece și a început să le spună ce lucruri i se vor întâmpla,
33 Walambeti, “Kamubonani tuli pa bulwendo bwakuya ku Yelusalemu. Twakashika Mwana Muntu nakekatwe ne kutwalwa kuli beshimilumbo bamakulene ne ku beshikwiyisha milawo. Beti bakamomboloshe ne kusuminishana sha kumushina. Kayi ni bakamutwale kubantu bamishobo naimbi.
Spunând: Iată, ne urcăm la Ierusalim; și Fiul omului va fi predat marilor preoți și scribilor; și îl vor condamna la moarte și îl vor preda neamurilor.
34 Beti bakamunyanshe ne kumusankila mata, ne kumukwapula kayi ne kumushina. Nomba pakapita masuba atatu nendi nakamupundushiwe kubafu.”
Și îl vor batjocori și îl vor biciui și îl vor scuipa și îl vor ucide; și a treia zi va învia.
35 Jemusi ne Yohane, banabendi Sebedayo balamwipusha Yesu kwambeti, “Bashikwiyisha, tusuni kwambeti mutwinshile cili conse nceti tusenge.”
Și Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, vin la el, spunând: Învățătorule, voim ca să ne faci ce vom cere.
36 Yesu walabepusheti, “Inga mulayandanga ndimwinshileni cani?”
Iar el le-a spus: Ce voiți să vă fac?
37 Nabo balakumbuleti, “tulayandangeti mutusuminisheti umo palinjafwe tobabili akekale ku cikasa cakululyo naumbi kucikasa cakucipiko, mwakekala mu bulemeneno bwa Bwami.”
Iar ei i-au spus: Dă-ne ca să ședem unul la dreapta ta și celălalt la stânga ta, în gloria ta.
38 Nomba Yesu walabambileti, “Nkamucinshi ncomulasengenga. Sena ngamucikonsha kunwa munkomeshi ya mapensho njoti nkanwemo? Nambi kubatishiwa mulubatisho ndoti mbatishiwe?”
Dar Isus le-a spus: Nu știți ce cereți. Puteți bea paharul pe care îl beau eu? Și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat eu?
39 Nabo balamukumbuleti, “Cakubinga, ingatucikonsha.” Palico Yesu walabambileti, “Ingacibeco, nkomeshi njoti nkanwemo, nenjamwe ningamunwamo, ne lubatisho ndoti nkatambule nenjamwe nimukalutambule.
Iar ei i-au spus: Putem. Iar Isus le-a spus: Într-adevăr veți bea paharul pe care îl beau eu; și cu botezul cu care sunt botezat eu, veți fi botezați;
40 Nomba ame ntameti nkasale muntu shikwikala kucikasa ca kululyo nambi ku cikasa cakucipiko. Lesa mwine eti akape kwa kwikala abo babambilwa misena.”
Dar a ședea la dreapta și la stânga mea nu este al meu a da; ci va fi dat celor pentru care a fost pregătit.
41 Mpobalanyumfwako banabo bali likumi balakalalila Jemusi ne Yohane.
Și după ce au auzit cei zece, au început să se supere foarte mult pe Iacov și Ioan.
42 Yesu walakuwa beshikwiya bakendi, ne kubambileti, “Mucinshi cena kwambeti pakati pa bantu bakunsa, bantu bakute kutangunina bakute kulyela bantu babo masuku pamutwi. Bamakulene babo bakute kubonesha ngofu shabo pa bantu babo.
Dar Isus, chemându-i, le spune: Știți că toți cei socotiți că domnesc peste neamuri exercită domnie asupra lor; și mai marii lor exercită autoritate asupra lor.
43 Nomba nkacelela kubeco pakati palinjamwe sobwe. Uliyense layandanga kuba mukulene pakati palinjamwe, abe musebenshi wenu.
Dar între voi nu va fi așa; ci oricine voiește să devină mare printre voi, va fi servitorul vostru.
44 Uliyense layandanga kuba mutangunishi wapita bonse pakati penu abe musha wa bonse.
Și oricine dintre voi voiește să devină primul, va fi rob tuturor.
45 Pakwinga nambi Mwana Muntu uliya kwisa kusebenselwa, nsombi kulipa mwine kuba musebenshi, ne kubenga buyumi bwakendi kwambeti alubule bantu bangi.”
Căci chiar Fiul omului a venit nu ca să fie servit, ci ca să servească și ca să-și dea viața, o răscumpărare pentru mulți.
46 Yesu ne beshikwiya bakendi balashika ku Yeliko. Nomba Yesu ne beshikwiya ne likoto linene mpobalikupula mu Yeliko, balacana muntu washipilwa walikukute cinga cakusengasenga kali wekala mumbali mwanshila, muntuyu walikuba Batimeyo mwanendi Timeyo.
Și au venit la Ierihon; și pe când ieșea el din Ierihon cu discipolii săi și cu o mare mulțime, Bartimeu orbul, fiul lui Timeu, ședea lângă drumul mare cerșind.
47 Mpwalanyumfwa kwambeti Yesu wa ku Nasaleti elapitinga, walatatika kubilikisha, “Yesu mwanendi Dafeti! Kamunyumfwilako nkumbo!”
Și auzind că era Isus din Nazaret, a început să strige și spunea: Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine.
48 Nabambi bantu balamucanchilila kwambeti amwene, nomba nendi empwalapitilisha kubilikisha, “Mwanendi Dafeti kamunyumfwilako nkumbo.”
Și mulți îi porunceau să tacă; dar el striga și mai mult: Fiul lui David, ai milă de mine.
49 Yesu walemana ne kwambila beshikwiya bakendi eti, “Mukuweni ese kuno.” Neco balamukuwa ne kumwambileti, “Yumisha moyo! Nyamuka! Yesu lakukunga.”
Și Isus oprindu-se a poruncit să fie chemat. Și au chemat pe orb, spunându-i: Îndrăznește, ridică-te, el te cheamă.
50 Neco muntu washipilwa uyu walafulula mwinjila ne kuwala panshi nekulukila mwilu ne kwisa kuli Yesu.
Și el, aruncându-și haina, s-a sculat și a venit la Isus.
51 Yesu walamwipusheti, “Ulayandanga ndikwinshile cani?” Washipilwa uyo wakumbuleti, “Bashikwiyisha ndayandangeti ntatike kubona.”
Și Isus, răspunzând, îi zice: Ce voiești să îți fac? Iar orbul i-a spus: Doamne, să primesc vedere.
52 “Koya lushomo lwakobe lulapeshepeti ube cena,” Popelapo walatatika kubona cena, ne kukonkela Yesu pabulwendo.
Și Isus i-a spus: Du-te; credința ta te-a făcut sănătos. Și îndată și-a primit vederea și l-a urmat pe Isus pe cale.
