Luka 9
1 Yesu walabunganya beshikwiya bakendi ne kubapa ngofu shakufunya mishimu yaipa ne kushilika malwashi.
Atunci a chemat la un loc pe cei doisprezece discipoli ai săi și le-a dat putere și autoritate peste toți dracii și să vindece boli.
2 Lino Yesu walabatuma kuya kukambauka sha Bwami bwakendi Lesa ne kushilika malwashi.
Și i-a trimis să predice împărăția lui Dumnezeu și să vindece bolnavii.
3 Walabambileti, “Mutanyamunapo cintu nambi cimo mubulwendo bwenu, mutamanta inkoli, mukopa, cakulya, mali nambi byakufwala bibili.
Și le-a spus: Nu luați nimic pentru călătorie, nici toiege, nici traistă, nici pâine, nici bani; nici să nu aveți câte două haine.
4 Mwakashika mung'anda moshi bakamutambule cena, mukekale mwepelomo kushikikila busuba mboti mukafume mumushi umo.
Și în orice casă intrați, acolo să rămâneți și de acolo să plecați.
5 Uko nkweshi bakabule kumutambula, pakufuma mumushi umo, mukalipampe lusuko kumyendo. Ici nicikabe cishibisho kuli endibo.”
Și oricine nu vă primește, când ieșiți din acea cetate, scuturați chiar praful de pe picioarele voastre, pentru mărturie împotriva lor.
6 Beshikwiya balenda muminshi yonse, kabaya akukambauka Mulumbe Waina ne kushilika malwashi kuli konse.
Și au plecat și au trecut prin sate, predicând evanghelia și vindecând pretutindeni.
7 Lino mwami Helode, mpwalanyumfwa byonse byalenshika, walapenga mumoyo pakwinga bantu bambi bali kabambeti, “Uyu ni Yohane lapunduku kufuma kubafu.”
Și Irod, tetrarhul, a auzit despre toate cele făcute de el; și era derutat, pentru că unii spuneau că Ioan a fost înviat dintre morți;
8 Bambi bali kabambeti, “Ni Eliya laboneke kayi, nabambi eti, ni umo wa bashinshimi bakulukulu lapunduku kubafu.”
Iar unii, că Ilie s-a arătat; și alții, că unul dintre profeții din vechime a înviat.
9 Helode walambeti, “Yohane ni usa ngondatimbula mutwi, nomba niyani uyu lenshinga bintu ibi mbyondanyumfunga?” Neco wali kayanda kubona Yesu uyo.
Și Irod spunea: Pe Ioan eu l-am decapitat, dar cine este acesta, despre care aud eu astfel de lucruri? Și dorea să îl vadă.
10 Lino mpobabwelela batumwa balamwambila Yesu byonse mbyobalensa. Kufumapo Yesu walaya ne beshikwiya bakendi kuminshi yaku Betisaida.
Și apostolii, când s-au întors, i-au spus tot ce făcuseră. Și i-a luat și s-a dus la o parte, într-un loc pustiu al cetății numită, Betsaida.
11 Bantu bangi mpobalanyumfwa balamukonkela uko nkwalaya. Yesu walabatambula, neku bambila sha Bwami bwakendi Lesa, ne kushilika abo bali kabasuni kwambeti babe cena.
Și oamenii, când au știut aceasta, l-au urmat; și i-a primit și le-a vorbit despre împărăția lui Dumnezeu și a vindecat pe cei ce aveau nevoie de vindecare.
12 Lisuba mpolyalikuba pepi kwibila, beshikwiya bakendi bali likumi ne babili balaya kuli Yesu ne kumwambileti, “Kamubambilani bantu benga muminshi ne misena ili pepi balangole byakulya ne kwakona pakwinga kuno nikucisuwa.”
Și când ziua a început a se pleca spre seară, atunci cei doisprezece au venit și i-au spus: Trimite oamenii ca să se ducă în satele și ținutul dimprejur și să găzduiască și să găsească mâncare, pentru că suntem aici într-un loc pustiu.
13 Nsombi Yesu walabambileti, “Amwe mubape byakulya.” Beshikwiya bakumbuleti, “Tukute owa shinkwa usanu ne inswi shibili. Lino sena musuni kwambeti tuye tule byakulya byakwana bantu aba?”
Dar le-a spus: Dați-le voi să mănânce. Iar ei au zis: Nu avem mai mult decât cinci pâini și doi pești; afară numai dacă ne vom duce noi să cumpărăm mâncare pentru tot acest popor.
14 Palikuba batuloba bonka bakwana 5,000. Lino Yesu walabambila beshikwiya bakendi eti, “Kamwambilani bantu bekale mumakoto, likoto lya makumi ali asanu.”
Fiindcă erau aproape cinci mii de bărbați. Iar el le-a spus discipolilor săi: Faceți-i să șadă jos în grupuri de câte cincizeci.
15 Beshikwiya balensa mbuli ncobalambilwa.
Și au făcut astfel și i-au făcut pe toți să șadă.
16 Yesu walanyamuna shinkwa usanu ne Iswi shibili uto, walalanga kwilu ne kulumba Lesa, walakomona nekupa beshikwiya eti bayabile bantu.
Atunci a luat cele cinci pâini și cei doi pești și privind în sus spre cer, le-a binecuvântat și a frânt și a dat discipolilor să le așeze înaintea mulțimii.
17 Bantu bonse balalya nekwikuta. Nomba beshikwiya balabwesa byonse byalashalako ku bantu nekwisusha bitundu likumi ne bibili.
Și au mâncat și s-au săturat toți; și au ridicat douăsprezece coșuri din frânturile care le-au rămas.
18 Nabumbi busuba Yesu wali kapaila enka, beshikwiya bakendi naboyo balikuba pepi. Lino walabepusheti, “Sena bantu bangi balambangeti ame njame bani?”
Și s-a întâmplat că, pe când se ruga deoparte, discipolii lui erau cu el; și i-a întrebat, spunând: Cine spun mulțimile că sunt eu?
19 Balo balakumbuleti, “Bambi balambangeti njamwe Yohane mubatishi. Kayi nabambi balambangeti njamwe Eliya. Kayi nabambi eti njamwe umo wabanshinshimi bakulukulu walapunduka kubafu.”
Iar ei, răspunzând, au zis: Ioan Baptist; iar unii spun: Ilie; iar alții, că un profet dintre cei din vechime a înviat.
20 Lino Yesu walabepusheti, “Nomba amwe mukute kwambeti ame njame bani?” Petulo walakumbuleti, “Njamwe Wananikwa wa Lesa.”
Iar el le-a spus: Dar voi, cine spuneți că sunt eu? Iar Petru, răspunzând, a zis: Cristosul lui Dumnezeu.
21 Nomba Yesu walakonkomesha beshikwiya kwambeti kabatambila muntu nambi umo makani aya.
Și interzicându-le, a poruncit să nu spună nimănui aceasta,
22 Kayi walambeti, “Mwana Muntu welela kupenshewa ne kukanwa ne bamakulene beshimilumbo ne bamakulene baba Yuda ne beshikwiyisha ba Milawo nibakamukane. Nendi naka shinwe, nsombi busuba bwabutatu nakapunduke kubafu.”
Spunând: Fiul omului trebuie să sufere multe și să fie respins de bătrâni și de preoții de seamă și de scribi și să fie ucis și a treia zi să fie înviat.
23 Kufumapo walambila bonseti, “Namuntu layandanga kunkonkela ame, welela kushiya nekusula bintu byonse busuba ne busuba kunyamuna lusanda lwakendi nekunkonkela.
Și le-a spus tuturor: Dacă cineva voiește să vină după mine, să se dezică de el însuși și să își ridice crucea zilnic și să mă urmeze.
24 Pakwinga layandanga kupulusha buyumi bwakendi nakabutaye. Nomba uyo latayanga buyumi bwakendi pacebo ca njame, cakubinga nakabucane.
Fiindcă oricine voiește să își salveze viața, o va pierde; dar oricine își va pierde viața pentru mine, acela o va salva.
25 Nomba cainapo ni cani na muntu laba ne bintu byonse bili mucishi capanshi cino, nendi ubutaya buyumi bwakendi bwancinencine nambi kubononga?
Pentru că ce i-ar folosi unui om dacă va câștiga întreaga lume, dar se pierde pe sine însuși sau este lepădat?
26 Palico na muntu unyumfwa insoni pacebo ca maswi akame, neye Mwana Muntu nakamunyufwile insoni pakwisa mubulemu bwakendi ne mubulemu bwa Baishi nebwa bangelo bwaswepa.
Fiindcă oricine se va rușina de mine și de cuvintele mele, de acela se va rușina Fiul omului când va veni în gloria lui și a Tatălui și a sfinților îngeri.
27 Cakubinga ndamwambilingeti mpobali bambi pano beshi bakabule kufwa kabatana babona Bwami bwa Lesa.”
Dar vă spun cu adevărat, sunt unii care stau aici în picioare, care nu vor gusta nicidecum din moarte, până nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu.
28 Mpopalapita masuba asanu ne atatu Yesu mpwalamba makani aya, walamanta Petulo ne Yohane ne Jemusi walaya pa mulundu kuya kupaila.
Și s-a întâmplat, cam la opt zile după aceste cuvinte, că a luat pe Petru și pe Ioan și pe Iacov și s-a urcat pe un munte să se roage.
29 Lino mpwalikupaila, ciwa cakendi Yesu calasanduka ne byakufwala byakendi byalabemba tuu.
Și pe când se ruga el, înfățișarea feței lui s-a schimbat, și îmbrăcămintea lui, albă, strălucitoare.
30 Popelapo kwalaboneka batuloba babili Mose ne Eliya kabamba ne Yesu.
Și iată, stăteau de vorbă cu el doi bărbați, care erau Moise și Ilie,
31 Balaboneka mubulemu bwa kwilu kayi kabambilana sha palufu lwa Yesu lwakuya kufwila ku Yelusalemu.
Care s-au arătat în glorie și vorbeau despre moartea lui, pe care avea să o împlinească la Ierusalim.
32 Lino Petulo ne abo mbwalikuba nabo balikuba mutulo. Nomba mpobalapunduka balabona bulemu bwa Yesu ne bantu babili bemana pepi nendiye.
Dar Petru și cei împreună cu el erau îngreunați de somn; și când s-au trezit, au văzut gloria lui și pe cei doi bărbați care stăteau cu el.
33 Pacindi mpwalikupansana nabo, Petulo walambila Yesu eti, “Bashikwiyisha, cileni kwambeti tuli pano katwibaka mishasha itatu, umbi wenu, umbi wa Mose, umbi wa Eliya.” Petulo nkalikwishiba ncali kwamba.
Și s-a întâmplat că, pe când se îndepărtau ei de el, Petru i-a spus lui Isus: Stăpâne, este bine pentru noi să fim aici; și să facem trei tabernacole: unul pentru tine și unul pentru Moise și unul pentru Ilie; neștiind ce spunea.
34 Kacamba, kwalesa likumbi lyabafwekelela. Lino beshikwiya balatina.
Pe când spunea el acestea, a venit un nor și i-a umbrit; și s-au temut pe când intrau ei în nor.
35 Lino mulikumbi umo mwalanyumfwika liswi lya kwambeti, “Uyu emwaname ndalamusala neco mumunyumfwile!”
Și din nor a venit o voce, spunând: Acesta este Fiul meu preaiubit; ascultați-l.
36 Lino maswi mpwalacileka kunyufwika, beshikwiya balabona Yesu lashala enka. Neco balamwena tonto, kufuma apo baliya kwambilapo muntu nambi umo mbuli ncobalabona.
Și după ce vocea a încetat, Isus s-a aflat singur. Și ei au ținut ascuns și nu au spus nimănui în zilele acelea nimic din cele ce văzuseră.
37 Mumene mene Yesu ne beshikwiya bakendi batatu balaseluka pa mulundu, nalyo likoto linene lyabantu lyalakumanina ne Yesu.
Și s-a întâmplat că, în a doua zi după ce se coborâseră de pe munte, mulți oameni l-au întâmpinat.
38 Popelapo, muntu umbi wamulikoto ilyo walolobesheti, “Bashikwiyisha, ndamusengengeti munyumfwileko inkumbo uyu emwaname enka ngonkute.
Și iată, un bărbat din mulțime a strigat, spunând: Învățătorule, te implor, uită-te la fiul meu, pentru că este singurul meu copil.
39 Ukute mushimu waipa na ulamwikata ukute kakuwa, kayi ne kunyukuma mpaka ufuma lipofu kumulomo. Kayi nkaukute kumulekapo mpaka umulingapo.
Și iată, îl apucă un duh și dintr-odată strigă; și din nou îl scutură puternic cu spume, și cu greu se duce de la el, zdrobindu-l.
40 Lino ndanga ndasenge beshikwiya benu eti baufunye, nomba balalilwa.”
Și i-am implorat pe discipolii tăi să îl scoată; și nu au putut.
41 Yesu walakumbuleti, “Ha! Bantu babula lushomo, mweshikupindimuna miyeyeyo, nomba ninjikale nenu cindi citali econi? Kamumuletani kuno mwana.”
Iar Isus, răspunzând, a zis: O, generație fără credință și perversă, până când voi fi cu voi și vă voi suferi? Adu-l pe fiul tău aici.
42 Mwana uyo mpwalikuya kuli Yesu, mushimu waipa walamuwala panshi ne kumunyukumuna. Nendi Yesu walakalalila mushimu waipa ne kushilika mwana usa. Lino walamubwesha kuli baishi.
Și pe când venea el, dracul l-a trântit jos și l-a scuturat puternic. Și Isus a mustrat duhul necurat și a vindecat copilul și l-a dat înapoi tatălui său.
43 Bantu bonse balakankamana mpobalabona ngofu shinene sha Lesa. Bantu kabacikankamana pa bintu ibyo mbyalensa, Yesu wabambila beshikwiya bakendi eti,
Și toți au fost înmărmuriți de puterea mare a lui Dumnezeu. Dar pe când fiecare se minuna de toate lucrurile pe care le-a făcut Isus, el le-a spus discipolilor săi:
44 “Kamunyumfwishisha makani aya ngoti ndimwambile! ame Mwana Muntu ninkayabwe mumakasa abantu.”
Să se afunde cuvintele acestea în urechile voastre; fiindcă Fiul omului va fi trădat în mâinile oamenilor.
45 Nsombi balo baliya kwinshiba ncalikwamba pakwinga calikuba casolama nomba baliyawa kwanyumfwishisha. Kayi balatina kumwipusha.
Dar nu înțelegeau acest cuvânt și era ascuns de ei, ca să nu îl priceapă; și s-au temut să îl întrebe despre acest cuvânt.
46 Beshikwiya balatatika kupikishana kwambeti benshibe nomba mukulene niyani pakati pabo.
Iar între ei s-a ridicat o discuție, care dintre ei ar fi mai mare.
47 Lino Yesu walenshiba ncobali kabayeya mumyoyo, walamanta mwana nekumwikalika kulubasu lwakendi.
Iar Isus, cunoscând gândul inimii lor, a luat un copil mic și l-a pus lângă el,
48 Lino walabambileti, “Muntu uliyense welela kutambula mwana mbuli uyu mulina lyakame, latambulu ame. Muntu uliyense ukute kutambula ame latambulunga uyo walantuma, pakwinga uyo ngomwasula pakati penu emukulene.”
Și le-a spus: Oricine va primi pe acest copil mic în numele meu, pe mine mă primește; și oricine mă va primi pe mine, primește pe cel ce m-a trimis; fiindcă cel mai mic dintre voi toți, acela va fi mare.
49 Lino Yohane walambeti, “Amwe beshikwiyisha, twabona muntu umbi nkafunya mishimu yaipa mulina lyenu, nomba twamukanisha pakwinga nte wa mulikoto lyetu.”
Și Ioan a răspuns și a zis: Stăpâne, noi am văzut pe unul scoțând draci în numele tău; și l-am oprit, pentru că nu te urmează împreună cu noi.
50 Yesu walamwambileti, “Mutamukanisha, pakwinga uyo labulunga kutotekeshana nenjamwe uli kulubasu lwenu.”
Și Isus i-a spus: Nu îl opriți; fiindcă cel ce nu este împotriva noastră este pentru noi.
51 Lino mpocalashika cindi cakwambeti Yesu enga kwilu, walayeya kuya ku Yelesalemu.
Și s-a întâmplat, când s-a împlinit timpul să fie înălțat, că el și-a îndreptat cu hotărâre fața să meargă la Ierusalim,
52 Walatuma batumwa kuntangu kwakendi abo balaya kuya kwingila mumunshi wa Samaliya kwambeti bamubambile busena.
Și a trimis mesageri înaintea feței sale; și s-au dus și au intrat să facă pregătiri pentru el într-un sat al samaritenilor.
53 Bantu ba mumunshi uyo baliyawa kumutambula pakwinga walikaya ku Yelusalemu.
Și nu l-au primit, pentru că fața lui era îndreptată să meargă la Ierusalim.
54 Lino beshikwiya ba Yesu, Jemusi ne Yohane, mpobalabona balambeti, “Mwami, sena nkatwela kwambeti tukuwe mulilo ufume kwilu wise wononge bantu aba?”
Și când au văzut discipolii săi, Iacov și Ioan, au spus: Doamne, voiești să poruncim să se coboare foc din cer și să îi mistuie, chiar cum a făcut Ilie?
55 Yesu walacebuka ne kubakalalila beshikwiya.
Iar el s-a întors și i-a mustrat și a spus: Nu știți din ce fel de duh sunteți voi.
56 Popelapo bonse balanyamuka balaya kumunshi umbi.
Fiindcă Fiul omului nu a venit pentru a nimici viețile oamenilor, ci pentru a le salva. Și s-au dus într-un alt sat.
57 Mpobalikuya munshila, muntu umbi walambila Yesu eti, “Nindimukonkelenga kuli konse nkweshi mwenganga.”
Și s-a întâmplat că, pe când se duceau ei pe cale, cineva i-a spus: Doamne, te voi urma oriunde mergi.
58 Yesu walamukumbuleti, “Bamwaba bakute mishima, kayi ne bikeni bikute bisangala, lino Mwana Muntu liyawa pakona.”
Iar Isus i-a spus: Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului nu are unde să își culce capul.
59 Panyuma pakendi Yesu walambila naumbi eti, “Unkokele.” Nsombi nendi muntu uyo walambeti, “Mwami tanshika munsuminishe njenga mbike bata.”
Dar el a spus altuia: Urmează-mă. Iar el a spus: Doamne, permite-mi întâi să mă duc să îl înmormântez pe tatăl meu.
60 Yesu walakumbuleti, “Leka bafwa babike bafu banabo, nsombi obe koya ukambauke sha Bwami bwa Lesa.”
Iar Isus i-a spus: Lasă morții să își înmormânteze morții; iar tu du-te și predică împărăția lui Dumnezeu.
61 Naumbi muntu walambeti, “Nindimukonkele Mwami, lino tanguna nje ndaye kung'anda yakame.”
Și altul a spus de asemenea: Doamne, te voi urma; dar permite-mi întâi să mă duc să îmi iau rămas bun de la cei din casa mea.
62 Yesu walakumbuleti, “Muntu atatika kulima ne ngombe, kayi nkacebuku kunyuma, Lesa liya nendi incito mu Bwami bwakendi.”
Iar Isus i-a spus: Oricine pune mâna pe plug și se uită înapoi, nu este potrivit pentru împărăția lui Dumnezeu.
