< Luka 22 >
1 Bushiku bwakukondwa bwa kulya shinkwa wabula cishikufufumusha, ubo bwalikukwiweti Pasika mpobwalashika pepi.
Și sărbătoarea azimelor, care se cheamă Paștele, era aproape.
2 Bamakulene beshimilumbo, ne beshikwiyisha Milawo balikabayandaula nshila yakushininamo Yesu. Nomba bali kutina bantu.
Și preoții de seamă și scribii căutau cum să îl ucidă; fiindcă se temeau de popor.
3 Lino Satana walengila muli Yudasi, walikukwiweti Isikalyoti, uyo walikuba umo wa beshikwiya bali likumi ne babili ba Yesu.
Atunci a intrat Satan în Iuda, numit și Iscariot, fiind din numărul celor doisprezece.
4 Neco Yudasi walaya kupangana ne bamakulene beshimilumbo ne beshikwendelesha Ng'anda ya Lesa ncobela kwinsa kwambeti amuyabe Yesu kulyendibo.
Și Iuda a mers și a vorbit îndeaproape cu preoții de seamă și căpeteniile, cum să îl trădeze lor.
5 Lino balakondwa, kayi balasuminishana kumulipila mali.
Și s-au bucurat și s-au înțeles să îi dea arginți.
6 Yudasi walasumina ne kutatika kuyandaula cindi caina cakumuyabilapo, bantu bonse kabatacinshi.
Și a promis și căuta ocazia să li-l trădeze, în absența mulțimii.
7 Bwalashika busuba bwakukondwa bwakulya shinkwa wakutafufumusha, busuba bwakushina twana twambelele twakulya pabusuba bwa Pasika.
Atunci a venit ziua azimelor, în care paștele trebuia înjunghiat.
8 Lino Yesu walatuma Petulo ne Yohane ne kubambileti, “Kamuyani mutubambile byakulya bya pabusuba bwa Pasika kwambeti tulye.”
Iar el a trimis pe Petru și Ioan, spunând: Duceți-vă și pregătiți-ne paștele, ca să mâncăm.
9 Balo balamwipusheti, “Nikupeyo nkomulayandanga kwambeti twenga tubambile?”
Iar ei i-au spus: Unde voiești să pregătim?
10 Yesu walabambileti, “Kamunyumfwani! mwengila mu Yelusalemu nimucane mutuloba wanyamuna nongo ya menshi, mu mukonkele mpaka mung'anda moshi engile.
Iar el le-a spus: Iată, la intrarea voastră în cetate, vă va întâlni un om, purtând un ulcior cu apă; urmați-l în casa unde intră.
11 Lino mu mwambile mwine ng'andeti, Bashikwiyisha balepushungeti, ‘Nomba cili kupeyo cipinda moshi balyele byakulya bya Pasika ne beshikwiya babo’
Și să ziceți stăpânului casei: Învățătorul îți spune: Unde este camera de oaspeți, unde voi mânca paștele cu discipolii mei?
12 Lino na amuboneshe cipinda cinene ca pelu cabambiwa cena, mopelomo emoti mutubambile byakulya.”
Și vă va arăta o cameră mare de sus, așternută; acolo să pregătiți.
13 Lino balaya kucana bintu byonse mbuli mwalabambilila Yesu. Lino balatatika kubamba byakulya bya Pasika.
Și au mers și au găsit cum le-a spus; și au pregătit paștele.
14 Lino mpocalashika cindi cakulya Yesu walekala pa tebulu pamo ne batumwa bakendi kwambeti balye.
Și când a venit ora, el a șezut [la masă] și cei doisprezece apostoli cu el.
15 Lino Yesu walabambileti, “Ndayandishishanga kulya Pasika pamo nenjamwe nkantana kutatika kupenshewa.
Și le-a spus: Cu multă dorință am dorit să mănânc acest paște cu voi înainte de a suferi eu;
16 Ndamwambilinga cakubinga nteshi nkalyepo Pasika, kushikila cikakwanilishiwe mu Bwami bwa Lesa.”
Fiindcă vă spun: Nu voi mai mânca nicidecum din el până când va fi împlinit în împărăția lui Dumnezeu.
17 Lino Yesu mpwalamanta nkomeshi nekulumba Lesa, walabambileti, “Kamutambulani munwe mwense.
Și luând paharul, a adus mulțumiri și a spus: Luați acesta și împărțiți-l între voi;
18 Lino ndamwambilinga kufuma lelo nteshi nkanwepo waini, kushikila Bwami bwa Lesa bukese.”
Fiindcă vă spun: Nu voi bea nicidecum din rodul viței până când va veni împărăția lui Dumnezeu.
19 Kufumapo Yesu walamanta shinkwa, walalumba Lesa, nekukomona nekupa beshikwiya bakendi nekwambeti, “Uyu emubili wakame ulayabwa cebo canjamwe. Kamwinsanga ici lyonse pakunganukila.”
Și a luat pâine și a adus mulțumiri și a frânt-o și le-a dat, spunând: Acesta este trupul meu care este dat pentru voi; să faceți aceasta în amintirea mea.
20 Copeleco mpobalapwisha kulya mulalilo, Yesu walapa beshikwiya bakendi nkomeshi nekubambileti, “Nkomeshi iyi nicipangano calino lino ca Lesa, nemilopa yakame yeshi iketike pacebo cenu.
Tot astfel și paharul, după cină, spunând: Acest pahar este noul testament în sângele meu, care se varsă pentru voi.
21 “Nsombi kamubona! Uyo lanjabanga kubalwani lalinga pamo nenjame patebulu pano.
Dar, iată, mâna celui ce mă trădează este cu mine la masă.
22 Pakwinga Mwana Muntu nakafwe kwelana ne kuyanda kwa Lesa. Nsombi muntu lamuyabanga Mwana Muntu nakapenge. Caina muntuyo nalabula kusemwa.”
Și, într-adevăr, Fiul omului se duce cum a fost hotărât; dar vai acelui om, prin care este trădat!
23 Lino beshikwiya balatatika kulipusheti, nomba welakwinseco niyani pakati petu.
Și au început să se întrebe între ei, care dintre ei ar fi cel ce ar face aceasta.
24 Lino beshikwiya balatatika kupikishaneti, “Inga niyani mukulene pakati petu?”
Și a fost de asemenea o ceartă între ei, care dintre ei să fie socotit cel mai mare.
25 Lino Yesu walabambileti, “Bami ba bantu bakunsa bakute ngofu pabantu babo kayi bakute kulyela masuku pamutwi bantu, bakute kukwiweti, ‘Beshikwinsa byaina kubantu.’
Dar el le-a spus: Împărații neamurilor domnesc peste ele; și cei ce exercită autoritate asupra lor sunt chemați binefăcători.
26 Nsombi pakati penu citabanga mushoboyu. Cakubinga mukulene pali amwe abe weshikulicepesha kupita bonse, neye weshi kwendelesha abe musha wenu.
Dar voi să nu fiți așa; ci cel ce este mai mare printre voi, să fie ca cel mai tânăr; și conducătorul ca cel ce servește.
27 Nomba mukulene niyani? Sena ni usa lalinga pa tebulu na ni musha? Sena nte usa lalyelenga pa tebulu? Nomba ame ndilyeti musha pakati penu.
Căci care este mai mare, cel ce șade la masă, sau cel ce servește? Nu cel ce șade la masă? Dar eu sunt printre voi ca cel ce servește.
28 “Amwe mulekala nenjame mumasunko akame onse.
Iar voi sunteți cei care ați rămas necontenit cu mine în ispitirile mele.
29 Lino copeleco, mbuli ba Ta ncobalampa ngofu shakwendelesha, nenjame nindimupeni ngofu.
Și eu vă rânduiesc o împărăție, așa cum Tatăl meu mi-a rânduit;
30 Nimukalye ne kunwa pamo nenjame, kayi nimukekale pabipuna bya Bwami ne kubeteka mishobo likumi ne ibili ya ba Isilaeli.”
Ca să mâncați și să beți la masa mea în împărăția mea și să ședeți pe tronuri, judecând cele douăsprezece triburi ale lui Israel.
31 “Shimoni, Shimoni, nyumfwa! Satana layandanga kumupupulusha mumasunko mbuli mulimi ncakute kupupulusha maila.
Iar Domnul a spus: Simone, Simone, iată, Satan a dorit [să] vă [aibă] ca să [vă] cearnă ca grâul.
32 Nsombi ndakupailili kwambeti lushomo lwakobe lutapwa. Lino obe wakatembenuka mumuyo ukayuminishe banobe.”
Dar eu m-am rugat pentru tine, ca nu cumva credința ta să înceteze; și când te vei întoarce, întărește pe frații tăi.
33 Nsombi Petulo walakumbuleti, “Mwami, ame ndalibambila kuya nenjamwe mujele nambi kufwa.”
Iar Petru i-a spus: Doamne, sunt gata să merg cu tine deopotrivă la închisoare și la moarte.
34 Yesu walakumbuleti, “Ndakwambilinga Petulo, lelo kombwe nkatana alila, nunkane mankanda atatu eti nkonjinshipo.”
Iar el a zis: Îți spun, Petre, nicidecum nu va cânta cocoșul astăzi, înainte ca de trei ori să negi că mă cunoști.
35 Yesu walepusha beshikwiya bakendi eti, “Pasa mpondalamutuma nkamubulile mpotomona, cola nambi nkwabilo nomba nicani ncomwapengapo?” Balo balakumbuleti, “Kuliyawa.”
Și le-a spus: Când v-am trimis fără pungă și traistă și încălțăminte, v-a lipsit ceva? Iar ei au spus: Nimic.
36 Lino walabambileti, “Muntu uliyense ukute mpotomona nambi cola, anyamune. Neye uyo wabula mupeni, aulishe byakufwala byakendi kwambeti aule mupeni.
Atunci le-a spus: Dar acum, cel ce are pungă să o ia și la fel traista; și cel ce nu are sabie, să își vândă haina și să cumpere una.
37 Cakubinga celela kwinshika calalembwa Mumabala eti, ‘Neye balamubelengela pamo ne babwipishi.’ Ndamwambilingeti Mabala aya alenshikinga cancinencine.”
Fiindcă vă spun, mai trebuie să se împlinească în mine ceea ce este scris: Și el a fost socotit printre călcătorii de lege, fiindcă și cele referitoare la mine au un sfârșit.
38 Beshikwiya balambeti, “Kamubona Mwami tukute bibeshi bibili,” Yesu walabakumbuleti, “Ni ningi byopelebyo.”
Iar ei au spus: Doamne, iată, aici două săbii. Iar el le-a spus: Este destul.
39 Yesu walafumamo mu Yelusalemu nekuya ku mulundu wa maolifi mbuli ncalikwinsa lyonse. Naboyo beshikwiya bakendi balamukonkela.
Și a ieșit și s-a dus conform obiceiului la muntele Măslinilor; iar discipolii săi l-au urmat și ei.
40 Mpwalashika pamusena uyo Yesu walabambileti, “Kamupailani kwambeti mutengila mumasunko.”
Și, venind la acel loc, le-a spus: Rugați-vă, ca să nu intrați în ispită.
41 Lino Yesu walabashiya, walendako pang'ana walafukama nekupaila.
Și el s-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră și a îngenunchiat și s-a rugat,
42 Walambeti, “Bata, na musuni kamufunyani nkomeshi ya mapensho iyi. Necikabeco mutensa kuyanda kwakame, nsombi mwinse kuyanda kwenu.”
Spunând: Tată, dacă voiești, depărtează acest pahar de la mine; totuși nu voia mea, ci a ta să se facă.
43 Lino mungelo wakwilu walesa kumuyuminisha.
Și i s-a arătat un înger din cer, întărindu-l.
44 Pacebo cakupenshewa mumoyo, walapaila cangofu kupita pakutanguna. Lino inkasalo yakendi yalikubeti mandondo a milopa alakanga panshi.
Și, fiind în agonie, s-a rugat mai intens; iar sudoarea sa a devenit ca picături mari de sânge, căzând pe pământ.
45 Mpwalafuma akupaila walabwelela kuli beshikwiya bakendi. Walacana nkabalibona pacebo ca miyeyo,
Și după ce s-a sculat de la rugăciune și a venit la discipolii săi, i-a găsit dormind de întristare,
46 Yesu walabepusheti, “Nipacebo cini mona tulo? Kamupundukani mupaile kwambeti mutengila mumasunko.”
Și le-a spus: De ce dormiți? Sculați-vă și rugați-vă, ca nu cumva să intrați în ispită.
47 Yesu nkacamba, likoto lya bantu, lyalesa kalili lyatanguninwa ne Yudasi, umo wabeshikwiya likumi nebabili. Walesa pepi walamupa mutende ne kumushonshota.
Iar pe când el încă vorbea, iată, o mulțime și cel chemat Iuda, unul dintre cei doisprezece, mergea înaintea lor și s-a apropiat de Isus să îl sărute.
48 Nsombi Yesu walamwambileti, “Yudasi, sena ulayabanga Mwana Muntu kupitila mukumushonshota?”
Dar Isus i-a spus: Iuda, cu o sărutare trădezi pe Fiul omului?
49 Lino beshikwiya balikuba ne Yesu mpobalabona calikwinshika balepusha Yesu eti, “Mwami, Se tubayase ne bibeshi?”
Când cei ce erau în jurul lui au văzut ce avea să urmeze, i-au spus: Doamne, să lovim cu sabia?
50 Lino umo wa beshikwiya walatimbula litwi lya kululyo lya musebenshi wa mukulene wa beshimilumbo bonse.
Și unul dintre ei a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă.
51 Nsombi Yesu walambeti, “Cilekeni kwinseco.” Popelapo Yesu walekata litwi lya muntu uyo nekumushilika.
Dar Isus a răspuns și a zis: Lăsați așa, până aici. Și i-a atins urechea și l-a vindecat.
52 Yesu walambila bonse abo balesa kumwikata, bamakulene ba beshimilumbo nebamukulene baba kamulonda ba Ng'anda ya Lesa, kayi nebamakulene ba Bayuda. Walabepusheti, “Sena mulenshi kwisa ne mipeni nemingwala eti nde kapondo?
Atunci Isus a spus preoților de seamă și căpeteniilor templului și bătrânilor care veniseră la el: Ați venit ca împotriva unui tâlhar, cu săbii și bâte?
53 Ndalikuba nenjamwe mu Ng'anda ya Lesa lyonse, nomba muliya kunjikatapo. Lino cino cindi nicenu ca ngofu sha mwami wa mushinshe.”
Când eu eram zilnic cu voi în templu, nu ați întins mâinile împotriva mea; dar aceasta este ora voastră și puterea întunericului.
54 Lino balekata Yesu nekumutwala kung'anda ya mukulene wa beshimilumbo bonse. Neye Petulo walikakonkela Yesu capatali.
Atunci l-au luat și l-au condus și l-au adus în casa marelui preot. Și Petru urmărea de departe.
55 Lino balakunka mulilo pakati palubansa lwang'anda, bonse balekala panshi pamo. Neye Petulo walekala pakati pabo.
Și după ce aprinseseră un foc în mijlocul curții și erau așezați împreună, Petru a șezut în mijlocul lor.
56 Lino mutukashi umo wa basebenshi mpwalabona Petulo kayota mulilo wamulangishisha, ne kwambeti, “Uyu neye walikuba ne Yesu.”
Iar o anumită servitoare l-a văzut pe când ședea lângă foc și, privindu-l cu atenție, a spus: Și acesta era cu el.
57 Nsombi Petulo nendi walakana nekwambeti, “Sobwe obe mutukashi nkandimwinshipo uyu ame.”
Dar el s-a dezis de el, spunând: Femeie, nu îl cunosc.
58 Mpopalapita kacindi kang'ana mutuloba naumbi neye walamubona Petulo nekumwambileti, “Obe njobe umo wabasa.” Nomba Petulo walakumbuleti, “Ntamepo sobwe.”
Și peste puțin, un altul l-a văzut și a spus: Și tu ești dintre ei. Iar Petru a spus: Omule, nu sunt.
59 Mpopalapita kacindi kanda kukwana ola umo naumbi muntu walamba cangofu eti, “Nicakubinga muntu uyu walikuba ne Yesu pakwinga nimwine Galileya.”
Și cam după o oră, altcineva confirma cu tărie, spunând: În adevăr și acesta era cu el; fiindcă și el este galileean.
60 Petulo walakumbuleti, “Ayo makani ngolambanga nkandainshi ame nambi pang'ana.” Lino petulo kacamba, kombwe walalila.
Iar Petru a spus: Omule, nu știu ce spui. Și imediat, pe când el încă vorbea, a cântat cocoșul.
61 Mwami Yesu walafutatuka nekulangilisha Petulo. Lino nendi Petulo walanuka maswi a Mwami Yesu ngalamwambileti, “Kombwe nkatana alila lelo, obe Petulo nunkane mankanda atatu.”
Și Domnul s-a întors și s-a uitat la Petru. Și Petru și-a amintit cuvântul Domnului, cum îi spusese: Înainte să cânte cocoșul mă vei nega de trei ori.
62 Lino Petulo walafuma pansa, walalila cebo ca cikonko ncali kukute mumoyo.
Și Petru a ieșit afară și a plâns cu amar.
63 Lino bantu balikulonda Yesu, balatatika kumuseka nekumuma.
Și bărbații, care îl țineau pe Isus, îl batjocoreau și îl băteau.
64 Balamufweka pamenso, balamuma nekumwipusheti, “Lotela, nomba niyani lakumu?”
Și, legându-l la ochi, îl loveau peste față și îl întrebau, spunând: Profețește, cine este cel ce te-a lovit?
65 Kayi balamba maswi angi akumucobola.
Și multe alte lucruri vorbeau blasfemator împotriva lui.
66 Mpobwalaca bamakulene ba Bayuda, ne beshimilumbo, kayi ne beshikwiyisha Milawo balabungana. Balamumanta Yesu nekuya nendi kunkuta yabo.
Și imediat ce s-a făcut ziuă, bătrânii poporului și preoții de seamă și scribii s-au adunat și l-au adus în consiliul lor, spunând:
67 Balamwipusheti, “Twambile na njobe Mupulushi Walaiwa usa.” Nsombi nendi walabakumbuleti, “Nambi ndimwambile, nteshi mushome sobwe,
Ești tu Cristosul? Spune-ne. Iar el le-a spus: Dacă vă voi spune, nicidecum nu veți crede;
68 na ndimwipushe mwipusho, nteshi munkumbulepo.
Și dacă vă voi întreba și eu, nicidecum nu îmi veți răspunde, nici nu îmi veți da drumul.
69 Kufuma lelo ame nde Mwana Muntu nimbenga ndekala kulikasa lyakululyo kwa Lesa wangofu shonse.”
De acum încolo, Fiul omului va ședea la dreapta puterii lui Dumnezeu.
70 Lino bonse balepusheti, “Sena ulambangeti njobe Mwanendi Lesa?” Neye walakumbuleti, “Ee njame mbuli ncomulamba mobene.”
Atunci toți au spus: Ești tu atunci Fiul lui Dumnezeu? Iar el le-a spus: Voi spuneți că eu sunt.
71 Balo balambeti, “Sena lino inga katuciyandola nabambi bakamboni? Tulalinyufwili kendi ncalamba mwine.”
Și au spus: Ce nevoie mai avem de mărturie? Fiindcă noi înșine am auzit din gura lui.