Incito 9
1 Saulo usa walapitilisha kuyosha sha kushina bantu balikukonkela kwiyisha kwa Yesu. Walaya kuli Mukulene wa Beshimilumbo,
Dar Saul, suflând amenințări și măcel împotriva discipolilor Domnului, s-a dus la marele preot,
2 kuya kusenga makalata akumusuminisha kuyanawo ku manda akupaililamo ku Damasiko, kwambeti acanako nabambi bantu bacikonkela kwiyisha kwa Yesu, babe batuloba, nambi batukashi abasunge ne kubaleta ku Yelusalemu.
Și a dorit scrisori de la el pentru Damasc pentru sinagogi, astfel încât dacă va găsi pe unii ai acestei căi, fiind deopotrivă bărbați sau femei, să îi aducă legați la Ierusalim.
3 Mpobalashika pepi ne ku Damasiko mu bulwendo bwakendi, mwakutengashila mumuni watuba tuu walafuma kwilu ne ku mushinguluka.
Și pe când călătorea el a ajuns aproape de Damasc; și dintr-odată a strălucit în jurul lui o lumină din cer,
4 Walawa panshi ne ku nyumfwa liswi lya kwambeti, “Saulo, Saulo, ulampenshelenga cani?”
Și a căzut la pământ și a auzit o voce, spunându-i: Saule, Saule, de ce mă persecuți?
5 Saulo walepusheti, “Inga njamwe bani Mwami?” Liswi lyalamukumbuleti, “Njame Yesu ngolapenshenga.
Iar el a spus: Cine ești tu, Doamne? Și Domnul a spus: Eu sunt Isus pe care tu îl persecuți; îți este greu să dai cu călcâiul în țepușe.
6 Nyamuka, koya wingile mu munshi uwu, ni bakwambile ca kwinsa.”
Și, tremurând și înmărmurit, a spus: Doamne, ce voiești să fac eu? Și Domnul i-a spus: Scoală-te și du-te în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci.
7 Bantu mbwalikuba nabo balemana, babula ca kwambapo, maswi awo bali kwanyumfwa, nsombi nkabalikumubona muntu walikwamba.
Iar bărbații care călătoreau cu el stăteau în picioare fără cuvinte, auzind o voce, dar nevăzând pe nimeni.
8 Saulo walanyamuka, nsombi mpwalakapula menso, calala kubona cili conse. Neco banendi mbwalikuba nabo balengila nendi mu munshi wa Damasiko kabali bamwikatilila ku cikasa.
Iar Saul s-a ridicat de la pământ; și deși ochii îi erau deschiși, nu vedea pe nimeni; iar ei l-au condus de mână și l-au dus în Damasc.
9 Walekala masuba atatu katabono, katali cakulya, nambi kunwa cili conse.
Și trei zile a fost fără vedere și nici nu a mâncat, nici nu a băut.
10 Lino mu Damasiko mwalikuba shikwiya naumbi lina lyakendi Hananiya. Uyo walabona mucimbonimboni Mwami kamukuweti, “Hananiya!” Nendi walakumbuleti, “Mwami!”
Și era un anume discipol la Damasc, numit Anania; și Domnul i-a spus într-o viziune: Anania. Iar el a spus: Iată-mă, Doamne.
11 Lino Mwami wala mwambileti, “Nyamuka, wenga kunshila njobakute kukuweti, ‘Nshila ya Tandabala.’ Washika ku ng'anda ya Yuda, wenga wipusheko muntu wa ku Taliso, lina lyakendi ni Saulo. Lapailinga pacino cindi.
Și Domnul i-a spus: Scoală-te și du-te în strada care se cheamă Dreaptă și întreabă în casa lui Iuda de numitul Saul din Tars; căci iată, se roagă,
12 Mucimbonimboni walabona muntu lina lyakendi ni Hananiya walesa ku bika makasa akendi palyendiye kwambeti akonshe kubona kayi.”
Și a văzut într-o viziune un bărbat numit Anania intrând și punând o mână peste el, ca să-și primească vederea.
13 Mpwalanyumfweco Hananiya walambeti, “Mwami, bantu bangi balang'ambili sha muntuyu, walabenshila bintu byaipa bantu benu ku Yelusalemu.
Atunci Anania a răspuns: Doamne, am auzit de la mulți despre acest bărbat, câte rele a făcut sfinților tăi la Ierusalim;
14 Lino kayi uli kuno pakusuminishiwa ne beshimilumbo bamakulene kwambeti ese abasunge abo bonse bakute kukambilila amwe.”
Și aici are autoritate de la preoții de seamă să-i lege pe toți care cheamă numele tău.
15 Nsombi nendi Mwami Yesu walamwambileti, “Koya, pakwinga muntuyu ndamusala, ni musebenshi wakame eshakakambaukile mishobo imbi sha Lina lyakame, bami ne bene Islayeli.
Dar Domnul i-a spus: Du-te; fiindcă el este un vas ales pentru mine, să poarte numele meu înaintea neamurilor și a împăraților și a fiilor lui Israel.
16 Ame nindimuboneshe bishikubaba bingi mbyeshi akanyumfwe pacebo ca lina lyakame.”
Fiindcă eu îi voi arăta ce lucruri mari trebuie să sufere pentru numele meu.
17 Popelapo Hananiya walanyamuka ne kuya kwingila mu ng'anda umo mwalikuba Saulo. Walabika makasa pali Saulo ne kwambeti, “Mwanse wame Saulo, Mwami Yesu uyo wakubonekela pa nshila mpo wesanga kuno, lantumu. Layandangeti utatike kubona, kayi eti wisulilwe ne Mushimu Uswepa.”
Și Anania a plecat și a intrat în casă; și, punând mâinile peste el, a spus: Frate Saul, Domnul m-a trimis, Isus, care ți-a apărut pe calea pe care veneai, ca să primești vedere și să fii umplut cu Duhul Sfânt.
18 Popelapo mu menso mwa Saulo mwalafuma bintu bilyeti mamba answi. Walatatika kubona kayi, walanyamuka ne kubatishiwa.
Și îndată, de pe ochii lui au căzut ca niște solzi; și a primit îndată vedere și s-a sculat și a fost botezat.
19 Panyuma pakulya cakulya, walaba ne ngofu. Saulo walekala ne beshikwiya baku Damasiko kwa masuba ang'ana.
Și după ce a primit mâncare, s-a întărit. Atunci Saul a fost câteva zile cu discipolii care erau în Damasc.
20 Mwakutataya cindi, Saulo walatatika kukambauka mu manda akupaililamo a Bayuda, kwambeti Yesu ni Mwanendi Lesa.
Și îndată a predicat în sinagogi pe Cristos, că el este Fiul lui Dumnezeu.
21 Bantu bonse balikumunyumfwa balakankamana ne kwipushana bene, “Sena uyu nteyo usa walikushina bantu bashoma Yesu ku Yelusalemu? Sena kuno nte leshili kwisa kusunga bantu bamushobo uwu bonse ne kubatwala kuli beshimilumbo bamakulene?”
Și toți care auzeau erau uimiți și spuneau: Nu este acesta cel care făcea ravagii printre cei care chemau în Ierusalim acest nume; și a venit aici cu acel scop, ca să îi aducă legați la preoții de seamă?
22 Ngofu sha Saulo sha kukambauka shali kuya kukonempa, walapwisha mano Bayuda balikwikala mu Damasiko, ne kubashinineti Yesu endiye Mupulushi Walaiwa.
Dar Saul se întărea tot mai mult în putere și punea în încurcătură pe iudeii care locuiau în Damasc, dovedind că acesta este Cristosul.
23 Mpopalapita cindi citali, Bayuda balapanganeti bamushine Saulo.
Și după ce s-au împlinit multe zile, iudeii s-au sfătuit să îl ucidă.
24 Bantu balikuyanda kumushina bali kumupembelela munshi ne mashiku pacishinga ca mushi kwambeti bamushine. Nomba nabambi bantu balaya kumwambila nshebalapangana.
Dar complotul lor a fost cunoscut de Saul. Și pândeau la porți zi și noapte să îl ucidă.
25 Neco pacindi ca mashiku beshikwiya bakendi balamubika mu mutanga ne kumupulishila pa cibwanko ca lubumbu lwa lilinga.
Atunci discipolii l-au luat noaptea și l-au coborât pe lângă zid, într-un coș.
26 Mpwalashika ku Yelusalemu, Saulo walelekesha kusankana pamo ne beshikwiya. Nomba bonse balikuba ne buyowa, balikutonshanya kwambeti neye ni shikwiya.
Și Saul, ajungând la Ierusalim, a încercat să se alăture discipolilor; dar tuturor le era teamă de el și nu credeau că era discipol.
27 Popelapo Banabasi, walamumanta Saulo ne kumutwala kuli batumwa. Banabasi walabambila batumwa mbuli Saulo mwalabonena Mwami Yesu pa nshila ya ku Damasiko, ne Mwami ncalamwambila, kayi walabambila ncali kukambauka Saulo mulina lya Yesu mwakubula buyowa ku Damasiko.
Dar Barnaba l-a luat și l-a adus la apostoli și le-a povestit cum văzuse pe Domnul pe cale și că îi vorbise, și cum la Damasc predicase cutezător în numele lui Isus.
28 Neco Saulo walekala nabo, walendana mu Yelusalemu monse kaya ku kambauka mulina lya Mwami Yesu mwakubula buyowa.
Și a fost cu ei în Ierusalim, venind și plecând din el.
29 Saulo walikwamba ne kutotekeshana nabo Bayuda bali kwamba Cigiliki. Pacebo ico, naboyo balelekesha kumushina.
Și vorbea cutezător în numele Domnului Isus și deopotrivă vorbea și se contrazicea cu grecii; dar ei încercau să îl ucidă.
30 Beshikwiya mpobala nyumfweco, balaya pamo nendi ku Kaisaleya, ne kumutuma ku Taliso.
Când au aflat frații, l-au coborât la Cezareea și l-au trimis mai departe la Tars.
31 Mibungano yonse yaku Yudeya, ne ku Galileya, kayi ne ku Samaliya yalekala mubote. Kayi yalayumayuma, bantu balafula, pakwinga bantu cindi conse balikupa bulemu Mwami. Kayi Mushimu Uswepa walikubayuminisha.
Atunci au avut pace bisericile din toată Iudeea și Galileea și Samaria și au fost edificate; și, umblând în teama de Domnul și în mângâierea Duhului Sfânt, s-au înmulțit.
32 Petulo mpwali kwendana uku ne uku, walakekala pamo ne bantu ba Lesa baku Lida.
Și s-a întâmplat că, trecând Petru prin toate ținuturile, a coborât și la sfinții care locuiau în Lida.
33 Uko nkwalacana mutuloba naumbi lina lyakendi Eneya, walikuba watontola biso bya mubili, walikonowa pampasa kwa byaka bisanu ne bitatu, kwakubula kupunduka.
Și acolo a găsit un anumit om chemat Enea, care zăcea la pat de opt ani și care era paralizat.
34 Petulo walamwambileti, “Eneya, Yesu Klistu lakusengulunga. Punduka, yansula mpasa yakobe.” Popelapo walapunduka.
Și Petru i-a spus: Enea, Isus Cristos te vindecă; scoală-te și fă-ți patul. Iar el s-a sculat îndată.
35 Mpobalamubona bantu bonse bekala mu Lida, ne mu Saloni, balashoma Mwami.
Și toți cei ce locuiau în Lida și Saron l-au văzut și s-au întors la Domnul.
36 Ku Yopa kwalikuba shikwiya naumbi mutukashi, lina lya kendi Tabita mu Cigiliki ni Dolika. Wali kwinsa ncito shingi shaina, wali kunyamfwa bapenshi.
Și în Iafo era o anume discipolă numită Tabita, care tradus se spune Dorca; femeia aceasta era plină de fapte bune și de milosteniile pe care ea le făcea.
37 Pacindico Dolika walakolwa ne kufwa. Bantu balasambisha citumbi, ne kuconeka mu cipinda capelu mu ng'anda.
Și s-a întâmplat în acele zile că era bolnavă și a murit, și după ce au scăldat-o, au pus-o într-o cameră de sus.
38 Ku Yopa kwalikuba pepi ne ku Lida, neco beshikwiya mpobalanyumfweti Petulo uli ku Lida, balatuma bantu babili kuya kumwambileti, “Tulapapata, kamwisani kuno lino lino.”
Și fiindcă Lida era aproape de Iafo și discipolii auziseră că Petru era acolo, au trimis la el doi bărbați, dorind să nu întârzie să vină la ei.
39 Petulo walanyamuka ne kuya nabo. Mpwalashika, balamushindikila mu cipinda ca pelu cisa. Walacanamo batukashi bangi bamukalubingi kabalila, balamushinguluka Petulo ne kumulesha minjila ne byakufwala nabimbi mbyali kutunga Dolika, cindi ncalikuba muyumi.
Atunci Petru s-a sculat și a mers cu ei. Când a ajuns, l-au dus în camera de sus; și toate văduvele stăteau în picioare lângă el, plângând și arătând cămășile și hainele pe care Dorca le-a făcut când era cu ele.
40 Petulo walasenga bonse mwa bulemu kwambeti benga pansa. Walasuntama panshi ne kupaila. Walacebukila kwalikuba citumbi cisa ne kwambeti, “Tabita, punduka!” Tabita walakapula, mpwalabona Petulo, walekala ne kwikala.
Dar Petru i-a scos afară pe toți și s-a pus pe genunchi și s-a rugat; și, întorcându-se spre trup, a spus: Tabita, scoală-te. Iar ea și-a deschis ochii; și când l-a văzut pe Petru, s-a ridicat în șezut.
41 Petulo walamwikata kucikasa ne kumunyamfwilisha kwimana. Petulo walakuwa bantu bonse, bashoma Lesa, ne basa batukashi bamukalubingi, ne kumutwala Tabita kulyendibo kali muyumi ntaa!
Iar el i-a dat mâna și a sculat-o; și după ce a chemat sfinții și văduvele, le-a înfățișat-o în viață.
42 Makani awa mpwalanyumfwika ku Yopa, bantu bangi balashoma Mwami Lesa.
Și aceasta a fost cunoscută prin întreaga Iafo; și mulți au crezut în Domnul.
43 Petulo walekala masuba angi ku Yopa ku ng'anda ya muntu naumbi lina lyakendi Shimoni, kanyuka mpaya.
Și s-a întâmplat că a rămas multe zile la Iafo cu un anume Simon, un tăbăcar.
