Psalmi 147
1 Hvalite Gospoda, kajti dobro je peti hvalnice našemu Bogu, kajti to je prijetno in hvala je ljubka.
Lăudați pe DOMNUL, pentru că este bine a cânta laude Dumnezeului nostru, pentru că este plăcut; și lauda este cuvenită.
2 Gospod je zgradil Jeruzalem; skupaj zbira Izraelove pregnance.
DOMNUL zidește Ierusalimul, adună pe proscrișii lui Israel.
3 Ozdravlja potrte v srcu in povezuje njihove rane.
El vindecă pe cei cu inima frântă și le leagă rănile.
4 Šteje število zvezd, vse jih kliče po njihovih imenih.
El socotește numărul stelelor, el le cheamă pe toate pe numele lor.
5 Velik je naš Gospod in zelo močan, njegovo razumevanje je neskončno.
Mare este Domnul nostru și mare în putere, înțelegerea lui este infinită.
6 Gospod dviguje krotke; zlobne podira k tlom.
DOMNUL înalță pe cei umili, el aruncă pe cei stricați la pământ.
7 Pojte Gospodu z zahvaljevanjem, našemu Bogu pojte hvalo na harfo,
Cântați DOMNULUI cu mulțumire; cântați laudă pe harpă, Dumnezeului nostru,
8 ki nebo pokriva z oblaki, ki za zemljo pripravlja dež, ki daje travi, da raste po gorah.
Care acoperă cerul cu nori, care pregătește ploaie pentru pământ, care face să crească iarbă pe munți.
9 On daje živali njeno hrano in mladim krokarjem, ki kličejo.
Dă vitei mâncarea ei și corbilor tineri care strigă.
10 Ne razveseljuje se v moči konja. Ne veseli se človeških nog.
El nu găsește plăcere în tăria calului, el nu are plăcere în picioarele unui om.
11 Gospod se veseli tistih, ki se ga bojijo, tistih, ki upajo v njegovo usmiljenje.
DOMNUL își găsește plăcerea în cei ce se tem de el, în cei ce speră în mila lui.
12 Hvali Gospoda, oh Jeruzalem, hvali svojega Boga, oh Sion.
Laudă pe DOMNUL, Ierusalime; laudă pe Dumnezeul tău, Sioane.
13 Kajti utrjuje zapahe tvojih velikih vrat, tvoje otroke je blagoslovil znotraj tebe.
Căci el a întărit zăvoarele porților tale; el a binecuvântat pe copiii tăi în mijlocul tău.
14 Na tvojih mejah daje mir in te nasičuje z najodličnejšo pšenico.
El dă pace între granițele tale și te satură cu grăsimea grâului.
15 Svojo zapoved pošilja na zemljo; njegova beseda teče zelo naglo.
El trimite porunca lui pe pământ, cuvântul lui aleargă foarte repede.
16 Sneg daje kakor volno, slano razsiplje kakor pepel.
El dă zăpadă ca lâna, el împrăștie bruma ca cenușa.
17 Svoj led meče kakor koščke; kdo lahko obstane pred njegovim mrazom?
El își aruncă gheața ca îmbucături, cine poate sta înaintea frigului său?
18 Razpošilja svojo besedo in jih topi; svojemu vetru povzroča, da piha in vodam, [da] tečejo.
El trimite cuvântul său și le topește, el face ca vânturile sale să sufle și apele curg.
19 Svojo besedo kaže Jakobu, svoje zakone in svoje sodbe Izraelu.
El arată cuvântul său lui Iacob, statutele sale și judecățile sale lui Israel.
20 Z nobenim narodom ni tako postopal in glede njegovih sodb, jih oni niso spoznali. Hvalite Gospoda.
El nu s-a purtat astfel cu nicio națiune; iar judecățile sale, ei nu le-au cunoscut. Lăudați pe DOMNUL.
