Pregovori 20
1 Vino je zasmehovalec, močna pijača je huda in kdorkoli je s tem zaveden, ni moder.
Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
2 Kraljev strah je kakor rjovenje leva; kdorkoli ga draži do jeze, greši zoper svojo lastno dušo.
Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
3 Za človeka je čast, da odneha od prepira, toda vsak bedak se bo vmešaval.
Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
4 Lenuh ne bo oral zaradi razloga mraza, zatorej bo prosil v času žetve in ničesar ne bo imel.
Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
5 Nasvet v človekovem srcu je podoben globoki vodi, toda razumevajoč človek ga bo izvlekel.
Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
6 Večina ljudi bo vsakemu razglašala svojo lastno dobroto, toda kdo lahko najde zvestega človeka?
Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
7 Pravičen človek hodi v svoji neokrnjenosti, njegovi otroci so blagoslovljeni za njim.
Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
8 Kralj, ki sedi na sodnem prestolu, s svojimi očmi vse zlo razkropi proč.
Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
9 Kdo lahko reče: »Svoje srce sem očistil, čist sem pred svojim grehom?«
Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
10 Neenake uteži in neenake mere, oboji so Gospodu podobna ogabnost.
Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
11 Celo otrok je spoznan po svojih dejanjih, če so njegova dela čista in če so ta pravilna.
Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
12 Uho, ki sliši in oko, ki vidi, celo oboje je naredil Gospod.
Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
13 Ne ljubi spanja, da ne bi prišel v revščino, odpri svoje oči in nasičen boš s kruhom.
Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
14 » To je ničvredno, to je ničvredno, « pravi kupec, toda ko je odšel svojo pot, potem se baha.
Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
15 Je zlato in množica rubinov, toda ustnice spoznanja so dragocen dragulj.
Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
16 Vzemi obleko tistega, ki je pôrok za tujca in vzemi jamstvo od njega za tujo žensko.
Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
17 Kruh prevare je sladek človeku, toda njegova usta bodo potem napolnjena z gramozom.
Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
18 Vsak namen je utrjen s posvetovanjem in vojskuješ se z dobrim nasvetom.
Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
19 Kdor gre naokrog kakor tožljivec, razodeva skrivnosti, zato se ne vmešavaj s tistim, ki laska s svojimi ustnicami.
Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
20 Kdorkoli preklinja svojega očeta ali svojo mater, bo njegova svetilka ugasnjena v zatemnjeno temo.
Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
21 Dediščina je lahko v začetku naglo pridobljena, toda njen konec ne bo blagoslovljen.
O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
22 Ne reci: »Jaz bom poplačal zlo, « temveč čakaj na Gospoda in rešil te bo.
Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
23 Različne uteži so ogabnost Gospodu in varljiva tehtnica ni dobra.
Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
24 Človekovi opravki so od Gospoda, kako lahko potem človek razume svojo lastno pot?
Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
25 Zanka je človeku, ki požira to, kar je sveto in da po zaobljubah dela poizvedovanje.
Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
26 Moder kralj razkropi zlobne in nadnje prinaša kolo.
Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
27 Človeški duh je Gospodova sveča, ki preiskuje vse notranje dele trebuha.
Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
28 Usmiljenje in resnica ohranjata kralja in njegov prestol drži pokonci usmiljenje.
Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
29 Slava mladeničev je njihova moč, lepota starcev pa je siva glava.
Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
30 Modrica od rane očiščuje zlo, tako storijo udarci biča notranjim delom trebuha.
Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
