Pregovori 19
1 Boljši je ubogi, ki hodi v svoji neokrnjenosti, kakor kdor je sprevržen v svojih ustnicah in je bedak.
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
2 Tudi, da bi bila duša brez spoznanja, to ni dobro in kdor hiti s svojimi stopali, greši.
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
3 Človekova nespametnost izkrivlja njegovo pot in njegovo srce se razburja zoper Gospoda.
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
4 Premoženje dela mnoge prijatelje, toda reven je ločen od svojega soseda.
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
5 Kriva priča ne bo nekaznovana in kdor govori laži, ne bo pobegnil.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
6 Mnogi bodo milo prosili naklonjenosti od princev in vsak človek je prijatelj tistemu, ki daje darila.
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
7 Ubogega sovražijo vsi njegovi bratje, koliko bolj gredo njegovi prijatelji daleč od njega? Zasleduje jih z besedami, vendar mu manjkajo.
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
8 Kdor pridobiva modrost, ljubi svojo lastno dušo, kdor ohranja razumevanje, bo našel dobro.
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
9 Kriva priča ne bo nekaznovana in kdor govori laži, bo propadel.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
10 Veselje ni spodobno za bedaka, veliko manj za služabnika, da vlada nad princi.
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
11 Človekova preudarnost odlaša njegovo jezo in to je njegova slava, da gre čez prestopek.
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
12 Kraljev bes je kakor rjovenje leva, toda njegova naklonjenost je kakor rosa na travo.
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
13 Nespameten sin je katastrofa svojega očeta in ženini spori so nenehno kapljanje.
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
14 Hiša in bogastva so dediščina od očetov, razsodna žena pa je od Gospoda.
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
15 Lenoba meče v globoko spanje, brezdelna duša pa bo trpela lakoto.
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
16 Kdor varuje zapoved, varuje svojo lastno dušo, toda kdor prezira njegove poti, bo umrl.
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
17 Kdor ima do revnega sočutje, posoja Gospodu in kar je dal, mu bo on poplačal.
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
18 Karaj svojega sina, dokler je upanje in naj tvoja duša ne prizanaša zaradi njegovega joka.
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
19 Človek velikega besa bo trpel kaznovanje, kajti če ga osvobodiš, boš vendarle moral to ponovno storiti.
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
20 Prisluhni nasvetu in sprejmi poučevanje, da boš lahko moder v svojem zadnjem koncu.
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
21 Mnogo naklepov je v človekovem srcu, vendarle [je] Gospodova namera, ki bo obstala.
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
22 Človekova želja je njegova prijaznost in reven človek je boljši kakor lažnivec.
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
23 Strah Gospodov se nagiba k življenju in kdor ga ima, bo ostal nasičen, ne bo obiskan z zlom.
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
24 Len človek skriva svojo roko v svojem naročju in jo bo komaj ponovno ponesel k svojim ustom.
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
25 Udari posmehljivca in preprosti se bo čuval in grajaj nekoga, ki ima razumevanje in bo razumel spoznanje.
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
26 Kdor slabi svojega očeta in preganja svojo mater, je sin, ki povzroča sramoto in prinaša grajo.
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
27 Nehaj, moj sin, poslušati pouk, ki povzroča, da zaideš od besed spoznanja.
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
28 Brezbožna priča zasmehuje sodbo in usta zlobnega požirajo krivičnost.
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
29 Sodbe so pripravljene za posmehljivce in udarci z bičem za hrbte bedakov.
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
