< Pregovori 12 >
1 Kdorkoli ljubi poučevanje, ljubi spoznanje, toda kdor sovraži opomin, je brutalen.
Oricine iubește instruirea iubește cunoașterea, dar cel ce urăște mustrarea este neghiob.
2 Dober človek doseže naklonjenost od Gospoda, toda človek zlobnih naklepov bo obsojen.
Un om bun obține favoarea DOMNULUI, dar pe un om al planurilor stricate el îl va condamna.
3 Človek ne bo uveljavljen z zlobnostjo, toda korenina pravičnih ne bo omajana.
Un om nu va fi întemeiat prin stricăciune, dar rădăcina celor drepți nu va fi mutată.
4 Vrla ženska je krona svojemu soprogu, toda tista, ki sramoti, je gniloba v njegovih kosteh.
O femeie virtuoasă este o coroană pentru soțul ei, dar cea care îl face de rușine este ca putregaiul în oasele lui.
5 Misli pravičnih so pravilne, toda nasveti zlobnih so prevara.
Gândurile celor drepți sunt drepte, dar sfaturile celor stricați sunt înșelăciune.
6 Besede zlobnih so prežanje v zasedi na kri, toda usta iskrenih jih bodo osvobodila.
Cuvintele celor stricați sunt pentru a pândi pentru sânge, dar gura celor integri îi va elibera.
7 Zlobni so premagani in jih ni, toda hiša pravičnega bo stala.
Cei stricați sunt doborâți și nu mai sunt, dar casa celor drepți va sta în picioare.
8 Človek bo priporočen glede na svojo modrost, toda kdor je sprevrženega srca, bo preziran.
Un om va fi lăudat după înțelepciunea sa, dar cel cu o inimă perversă va fi disprețuit.
9 Kdor je preziran, pa ima služabnika, je boljši kakor tisti, ki časti samega sebe, pa nima kruha.
Cel ce este disprețuit și are un servitor este mai bun decât cel ce își dă onoare și îi lipsește pâinea.
10 Pravičen človek se ozira na življenje svoje živali, toda nežna usmiljenja zlobnih so kruta.
Un om drept dă atenție vieții animalului său, dar îndurările blânde ale celor stricați sunt crude.
11 Kdor obdeluje svojo zemljo, bo nasičen s kruhom, toda kdor sledi praznim osebam, je brez razumevanja.
Cel ce își ară pământul va fi săturat cu pâine, dar cel ce urmează persoane de nimic este lipsit de înțelegere.
12 Zlobni želi mrežo zlobnih ljudi, toda korenina pravičnih rojeva sad.
Cel stricat dorește prada oamenilor răi, dar rădăcina celor drepți rodește.
13 Zlobni je ujet s prestopkom svojih ustnic, toda pravični bo prišel iz stiske.
Cel stricat este prins în capcană prin fărădelegea buzelor sale, dar cel drept va ieși din tulburare.
14 Človek bo nasičen z dobrim po sadu svojih ust in poplačilo človeških rok mu bo vrnjeno.
Un om va fi săturat cu bine prin rodul gurii sale, și recompensa mâinilor omului îi va fi restituită.
15 Bedakova pot je v njegovih lastnih očeh pravilna, toda kdor prisluhne nasvetu, je moder.
Calea unui nebun este dreaptă în propriii lui ochi, dar cel ce dă ascultare sfatului este înțelept.
16 Bedakov bes je takoj znan, toda razsoden človek prikriva sramoto.
Furia unui nebun este imediat cunoscută, dar un om chibzuit acoperă rușinea.
17 Kdor govori resnico, naznanja pravičnost, toda kriva priča prevaro.
Cel ce spune adevăr declară dreptate, dar un martor fals, înșelăciune.
18 Tam je, ki govori kakor prebadanje z mečem, toda jezik modrega je zdravje.
Este unul care vorbește ca străpungerile unei săbii, dar limba celor înțelepți este sănătate.
19 Ustnica resnice bo utrjena za vedno, toda lažniv jezik je samo za trenutek.
Buza adevărului va fi întemeiată, pentru totdeauna, dar o limbă mincinoasă este numai pentru o clipă.
20 Prevara je v srcu tistih, ki si domišljajo zlo, toda svetovalcem miru je radost.
Înșelăciune este în inima celor ce plănuiesc răul, dar a sfătuitorilor păcii este bucuria.
21 Nobeno zlo se ne bo zgodilo pravičnemu, toda zlobni bodo napolnjeni z vragolijo.
Niciun rău nu se va întâmpla celui drept, dar cei stricați vor fi umpluți cu ticăloșii.
22 Lažnive ustnice so ogabnost Gospodu, toda tisti, ki se vedejo odkrito, so njegovo veselje.
Buze mincinoase sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cei ce lucrează după adevăr sunt desfătarea lui.
23 Razsoden človek prikriva spoznanje, toda srce bedakov razglaša nespametnost.
Un om chibzuit ascunde cunoaștere, dar inima proștilor vestește nechibzuință.
24 Roka marljivega bo vladala, toda leni bo podvržen plačevanju davka.
Mâna celor harnici va conduce, dar cel leneș va fi sub tribut.
25 Potrtost v človekovem srcu ga dela sklonjenega, toda dobra beseda ga dela veselega.
Întristarea din inima omului o face să se aplece, dar un cuvânt bun face inima veselă.
26 Pravični je odličnejši od svojega soseda, toda pot zlobnih jih zapeljuje.
Cel drept este nespus mai bun decât vecinul său, dar calea celor stricați îi amăgește.
27 Len človek ne peče tega, kar je ujel na lovu, toda imetje marljivega človeka je dragoceno.
Leneșul nu își frige vânatul, dar averea omului harnic este prețioasă.
28 Na poti pravičnosti je življenje in na tej poti ni smrti.
În calea dreptății este viață, și în cărarea ei nu este moarte.