< Job 19 >
1 Potem je Job odgovoril in rekel:
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 »Doklej boste mučili mojo dušo in me z besedami lomili na koščke?
Până când îmi veți chinui sufletul și mă veți rupe în bucăți prin cuvinte?
3 Teh desetkrat ste me grajali. Ni vas sram, da se mi delate tujce.
De zece ori m-ați ocărât; nu vă este rușine că vă faceți străini față de mine?
4 Če je res to, da sem zašel, moja zmota ostaja z menoj.
Și dacă într-adevăr am greșit, greșeala mea rămâne cu mine.
5 Če se boste zares povzdigovali zoper mene in zoper mene obsojali moj očitek,
Dacă într-adevăr vă veți preamări împotriva mea și îmi veți folosi ocara pentru a pleda împotriva mea,
6 vedite torej, da me je Bog zrušil in me obdal s svojo mrežo.
Să știți acum că Dumnezeu m-a doborât și m-a încercuit cu plasa lui.
7 Glej, kričim o krivici, toda nisem slišan; na glas vpijem, toda tam ni sodbe.
Iată, eu strig din cauza răului, dar nu sunt ascultat; strig tare, dar nu este judecată.
8 Ogradil je mojo stezo, da ne morem mimo in postavil je temo na moje poti.
Mi-a îngrădit calea ca să nu pot trece și a așezat întuneric în căile mele.
9 Oropal me je moje slave in odvzel krono iz moje glave.
M-a dezbrăcat de gloria mea și a luat coroana de pe capul meu.
10 Uničil me je na vsaki strani in odšel sem. Moje upanje je odstranil kakor drevo.
M-a distrus de fiecare parte și sunt dus; și speranța mea el a mutat-o din loc ca pe un pom.
11 Prav tako je zoper mene vžgal svoj bes in me šteje kakor enega izmed svojih sovražnikov.
El de asemenea și-a aprins furia împotriva mea și mă socotește ca pe unul dintre dușmanii săi.
12 Njegova krdela so prišla skupaj in dvignila njihovo pot zoper mene in se utaborila naokoli mojega šotora.
Trupele lui se adună și își înalță calea împotriva mea și își așază tabăra în jurul cortului meu.
13 Moje brate je postavil daleč od mene in moji znanci so se resnično odtujili od mene.
A pus pe frații mei departe de mine și cunoscuții mei sunt într-adevăr înstrăinați de mine.
14 Moja žlahta je odpovedala in moji zaupni prijatelji so me pozabili.
Rudele mele m-au părăsit și prietenii mei apropiați m-au uitat.
15 Tisti, ki prebivajo v moji hiši in moje služabnice me imajo za tujca. Neznanec sem v njihovih očeh.
Cei ce locuiesc în casa mea și servitoarele mele, mă socotesc un străin, sunt un înstrăinat în ochii lor.
16 Poklical sem svojega služabnika, pa mi ni dal nobenega odgovora. Prosil sem ga s svojimi usti.
L-am chemat pe servitorul meu și nu mi-a răspuns; l-am implorat cu gura mea.
17 Moj dih je tuj moji ženi, čeprav sem prosil zaradi otrok svojega lastnega telesa.
Respirația mea este străină soției mele, deși am cerut de dragul copiilor propriului meu trup.
18 Da, mladi otroci so me prezirali. Vzdignil sem se in oni so govorili zoper mene.
Da, pruncii m-au disprețuit; m-am ridicat, iar ei au vorbit împotriva mea.
19 Vsem svojim bližnjim prijateljem sem se gnusil. Tisti, ki sem jih imel rad, so se obrnili zoper mene.
Toți prietenii mei intimi m-au detestat; și cei pe care i-am iubit s-au întors împotriva mea.
20 Moje kosti se lepijo na mojo kožo in na moje meso in pobegnil sem s kožo med svojimi zobmi.
Osul mi se lipește de pielea și de carnea mea, iar eu am scăpat doar cu pielea dinților mei.
21 Imejte usmiljenje z menoj, imejte usmiljenje z menoj, oh vi, moji prijatelji, kajti Božja roka se me je dotaknila.
Aveți milă de mine, aveți milă de mine, voi prietenii mei; căci mâna lui Dumnezeu m-a atins.
22 Čemu me preganjate kakor Bog in niste nasičeni z mojim mesom?
De ce mă persecutați ca Dumnezeu și nu vă săturați cu carnea mea?
23 Oh da bi bile moje besede sedaj zapisane! Oh, da bi bile natisnjene v knjigi!
De s-ar fi scris cuvintele mele acum! De s-ar fi tipărit într-o carte!
24 Da bi bile vgravirane z železnim peresom in svincem v skalo na veke!
De s-ar fi gravat cu un toc de fier și plumb în stâncă pentru totdeauna!
25 Kajti jaz vem, da moj odkupitelj živi in da bo na zadnji dan stal nad zemljo.
Pentru că eu știu că răscumpărătorul meu trăiește și va sta în picioare pe pământ în ziua de pe urmă;
26 Čeprav po moji koži črvi uničijo to telo, bom vendar v svojem mesu videl Boga,
Și după ce această piele a mea se distruge, totuși în carnea mea voi vedea pe Dumnezeu,
27 ki ga bom videl zase in moje oči bodo gledale in ne drug, čeprav je moja notranjost použita znotraj mene.
Pe care îl voi vedea pentru mine însumi și ochii mei vor privi și nu un altul, deși rărunchii mei se mistuie înăuntrul meu.
28 Toda vi bi morali reči: ›Zakaj ga preganjamo, ‹ glede na to, da je korenina zadeve najdena v meni?
Dar voi ar trebui să spuneți: De ce îl persecutăm? Văzând că rădăcina acestui lucru este găsită în mine.
29 Bojte se meča, kajti bes prinaša kaznovanja meča, da boste lahko vedeli, da je sodba.«
Temeți-vă de sabie, căci furia aduce pedepsele sabiei, ca să știți că este o judecată.