Pridigar 7

1 Dobro ime je boljše kakor dragoceno mazilo in dan smrti [je boljši] kakor dan rojstva nekoga.

Un nume bun este mai bun decât untdelemnul prețios, și ziua morții decât ziua nașterii.

2 Bolje je iti v hišo žalujočega, kakor iti v hišo pojedine, kajti to je konec vseh ljudi; in živi si bodo to položili k srcu.

Este mai bine să mergi la casa de jelire, decât să mergi la casa ospățului, întrucât acela este sfârșitul tuturor oamenilor; și cel viu își pune la inimă [lucrul acesta].

3 Bridkost je boljša kot smeh, kajti z žalostjo obličja je srce postalo boljše.

Întristarea [este] mai bună decât râsul, pentru că prin întristarea înfățișării inima este făcută mai bună.

4 Srce modrega je v hiši žalovanja, toda srce bedakov je v hiši veselja.

Inima celui înțelept este în casa jelirii, dar inima celor proști este în casa veseliei.

5 Bolje je poslušati oštevanje modrega, kakor za človeka poslušati pesem bedakov.

Mai bine este pentru un om să asculte mustrarea înțeleptului, decât să asculte cântarea proștilor.

6 Kajti kakor je prasketanje trnja pod loncem, tak je smeh bedaka. Tudi to je ničevost.

Căci ca trosnetul spinilor sub o oală, așa este râsul prostului, aceasta de asemenea este deșertăciune.

7 Zatiranje modrega zagotovo dela besnega in podkupnina uničuje srce.

Cu adevărat oprimarea îl înnebunește pe înțelept, și o mită distruge inima.

8 Boljši je konec stvari kakor njen začetek, in potrpežljivi v duhu je boljši kakor ponosni v duhu.

Mai bun este sfârșitul unui lucru decât începutul lui; și cel răbdător în duh este mai bun decât cel mândru în duh.

9 V svojem duhu ne bodi nagel, da bi bil jezen, kajti jeza počiva v naročju bedakov.

Nu fi grăbit în duhul tău să te mânii, pentru că mânia se odihnește în sânul proștilor.

10 Ne reci: »Kaj je razlog, da so bili prejšnji dnevi boljši kakor tile?« Kajti glede tega nisi modro poizvedel.

Nu spune: Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea? Pentru că nu din înțelepciune cercetezi despre aceasta.

11 Modrost je dobra z dediščino; in z njo je korist tistim, ki gledajo sonce.

Înțelepciunea este bună cu o moștenire și prin aceasta este folos pentru cei ce văd soarele.

12 Kajti modrost je obramba in denar je obramba, toda odličnost spoznanja je, da modrost daje življenje tem, ki jo imajo.

Pentru că înțelepciunea este o apărare și banii sunt o apărare, dar măreția cunoașterii este că înțelepciunea dă viață celor ce o au.

13 Preudari Gospodovo delo, kajti kdo lahko izravna to, kar je on skrivil?

Ia în considerare lucrarea lui Dumnezeu, pentru că cine poate face drept ceea ce el a făcut strâmb?

14 Na dan uspevanja bodi radosten, toda na dan nadloge preudari; tudi Bog je postavil enega nasproti drugemu, z namenom, da človek ne bi ničesar našel za njim.

Bucură-te în ziua prosperității, dar ia seama în ziua restriștii; Dumnezeu de asemenea le-a pus față în față, cu intenția ca omul să nu găsească nimic după el.

15 Vse stvari sem videl v dneh svoje ničevosti. Je pravičen človek, ki propada v svoji pravičnosti in je zloben človek, ki v svoji zlobnosti podaljšuje svoje življenje.

Toate lucrurile le-am văzut în zilele deșertăciunii mele; este un om drept care piere în dreptatea lui și este un om stricat care își prelungește viața în stricăciunea sa.

16 Ne bodi preko mere pravičen niti se ne delaj preveč modrega. Zakaj bi samega sebe uničil?

Nu fi drept peste măsură, nici nu te face peste măsură de înțelept; de ce să te nimicești pe tine însuți?

17 Ne bodi preveč zloben niti ne bodi nespameten. Zakaj bi umrl pred svojim časom?

Nu fi peste măsură de stricat, nici nu fi prost, de ce să mori înaintea timpului tău?

18 Dobro je, da bi to zgrabil, da, tudi pred tem ne umikaj svoje roke, kajti kdor se boji Boga, bo izmed vseh prišel naprej.

Este bine să apuci aceasta; da, de asemenea de la aceasta nu îți retrage mâna, pentru că cel ce se teme de Dumnezeu va ieși din toate.

19 Modrost krepi modrega bolj kakor deset silnih mož, ki so v mestu.

Înțelepciunea întărește pe cel înțelept mai mult decât zece oameni tari care sunt în cetate.

20 Kajti na zemlji ni pravičnega človeka, ki dela dobro in ne greši.

Pentru că nu este un om drept pe pământ, care să facă bine și să nu păcătuiască.

21 Prav tako se ne oziraj na vse besede, ki so izgovorjene, da ne bi slišal svojega služabnika [kako] te preklinja,

De asemenea nu da atenție la toate cuvintele vorbite, ca nu cumva să auzi pe servitorul tău blestemându-te.

22 kajti pogosto tudi tvoje lastno srce ve, da si ti sam podobno preklinjal druge.

Pentru că adeseori de asemenea inima ta cunoaște că tu însuți într-un mod asemănător ai blestemat pe alții.

23 Vse to sem preizkusil z modrostjo. Rekel sem: »Moder bom, « toda to je bilo daleč od mene.

Toate acestea le-am dovedit prin înțelepciune; am spus: Voi fi înțelept; dar aceasta a fost departe de mine.

24 To, kar je daleč proč in presegajoče globoko, kdo to lahko spozna?

Ceea ce este departe și foarte adânc, cine o poate descoperi?

25 Svoje srce sem posvetil védenju in preiskovanju in iskanju modrosti in razlogu za stvari in da spoznam zlobnost neumnosti, celo nespametnost in norost.

Mi-am dedicat inima să cunosc și să cercetez și să descopăr înțelepciune și motivul lucrurilor și să cunosc stricăciunea prostiei, chiar a nechibzuinței [și] a nebuniei;

26 Našel sem grenkejše kakor smrt, žensko, čigar srce so pasti in mreže in njene roke kakor trakovi. Kdorkoli ugaja Bogu, bo zbežal pred njo, toda grešnik bo vzet po njej.

Și găsesc mai amară decât moartea pe femeia a cărei inimă este capcane și plase, și mâinile ei cătușe; oricine place lui Dumnezeu va scăpa de ea, dar păcătosul va fi luat de ea.

27 »Glej, to sem našel, « pravi pridigar, naštevajoč enega za drugim, da spozna razlog.

Iată, aceasta am găsit, spune predicatorul, socotind una câte una, ca să aflu socoteala;

28 Kar vendar moja duša išče, toda ne najdem. Našel sem enega med tisočimi, toda ženske med vsemi tistimi nisem našel.

Ceea ce totuși sufletul meu caută, dar nu găsesc, un om între o mie am găsit; dar o femeie printre toate acelea nu am găsit.

29 Glej, samo to sem našel, da je Bog človeka naredil poštenega, toda oni so iskali mnoge domiselnosti.

Iată, numai aceasta am găsit, că Dumnezeu a făcut pe om integru, dar ei au umblat după multe născociri.