Pridigar 10
1 Mrtve muhe lekarnarjevemu mazilu povzročijo, da od sebe širi smrdljiv vonj; tako je majhna neumnost tistemu, ki ima sloves zaradi modrosti in časti.
Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
2 Srce modrega človeka je pri njegovi desnici, toda bedakovo srce pri njegovi levici.
Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
3 Da, tudi kadar kdor je bedak, hodi po poti, ga njegova modrost izneverja in vsakemu govori, da je bedak.
Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
4 Če vladarjev duh vstane zoper tebe, ne zapusti svojega mesta, kajti ustrežljivost pomirja velike prestopke.
Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
5 Je zlo, ki sem ga videl pod soncem, kakor pomota, ki izvira od vladarja:
Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
6 neumnost je postavljena na visoko dostojanstvo, bogati pa sedijo na nizkem kraju.
Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
7 Videl sem služabnike na konjih, prince pa hoditi kakor služabniki po tleh.
Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
8 Kdor koplje jamo, bo padel vanjo, kdorkoli pa lomi ograjo, ga bo pičila kača.
Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
9 Kdorkoli odstranja kamne, bo z njimi poškodovan in kdor cepi drva, bo s tem izpostavljen nevarnosti.
Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
10 Če je železo topo in ne nabrusi ostrine, potem mora vložiti več moči; toda modrost je koristna, da usmerja.
Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
11 Zagotovo bo kača pičila brez izrekanja uroka in blebetavec ni boljši.
Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
12 Besede iz ust modrega moža so milostljive, toda ustnice bedaka bodo samega sebe pogoltnile.
Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
13 Začetek besed iz njegovih ust je nespametnost, konec njegovega govora pa je pogubna norost.
Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
14 Tudi bedak je poln besed. Človek ne more povedati kaj bo, in kaj bo za njim, kdo mu lahko pove?
Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
15 Trud nespametnih izčrpava vsakogar izmed njih, ker ne ve kako iti do mesta.
Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
16 Gorje tebi, oh dežela, kadar je tvoj kralj otrok in tvoji princi jedo zjutraj!
Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
17 Blagoslovljena si ti, oh dežela, kadar je tvoj kralj sin plemičev in tvoji princi jedo v pravšnjem obdobju, za moč in ne za pijanost!
Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
18 Z veliko lenobe zgradba propada in zaradi brezdelja rok kaplja skozi hišo.
Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
19 Praznovanje je narejeno za smeh in vino dela vesele, toda denar odgovarja vsem stvarem.
Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
20 Ne preklinjaj kralja niti v svojih mislih in ne preklinjaj bogatega v svoji spalnici, kajti zračna ptica bo odnesla glas in kar ima peruti, bo povedalo zadevo.
Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
