Zvirevo 30

1 Zvirevo zvaAguri mwanakomana waJake, shoko rake: Murume uyu akati kuna Itieri, kuna Itieri nokuna Ukari:

Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache, profeția; omul i-a vorbit lui Itiel, chiar lui Itiel și lui Ucal;

2 “Ndini munhu asingazivi zvikuru kwazvo pakati pavanhu; handina kunzwisisa kwomunhu.

Cu siguranță, eu sunt mai neghiob decât oricare om și nu am înțelegerea unui om.

3 Handina kudzidza uchenjeri, uye handina ruzivo rwaiye Mutsvene.

Nici nu am învățat înțelepciune, nici nu am cunoașterea celui sfânt.

4 Ndiani akakwidza kudenga uye akazoburuka? Ndiani akabata mhepo mumaoko ake? Ndiani akasungirira mvura munguo yake? Ndiani akaisa migumo yose yenyika? Zita rake ndiani, uye nezita romwanakomana wake? Ndiudzei kana muchiriziva!

Cine a urcat în cer, sau a coborât? Cine a strâns vântul în pumnii săi? Cine a legat apele într-o manta? Cine a întemeiat toate marginile pământului? Care este numele lui și care este numele fiului său, dacă poți spune?

5 “Shoko rimwe nerimwe raMwari nderechokwadi; iye chidzitiro kuna avo vanovanda maari.

Fiecare cuvânt al lui Dumnezeu este pur; el este un scut pentru cei ce își pun încrederea în el.

6 Usawedzera kumashoko ake, kana kuti achakutsiura uye agokuratidza kuti uri murevi wenhema.

Nu adăuga la cuvintele lui, ca nu cumva să te mustre și să fii găsit mincinos.

7 “Zvinhu zviviri zvandinokumbira kwamuri, imi Jehovha, musandirambira izvi ndisati ndafa:

Două lucruri am cerut de la tine; nu mi le refuza înainte să mor;

8 Bvisai kusatendeka nenhema zvive kure neni; musandipa urombo kana pfuma, asi ndipei chete zvokudya zvemisi yose.

Îndepărtează de la mine deșertăciune și minciuni, nu îmi da nici sărăcie, nici bogăție; hrănește-mă cu mâncare potrivită mie,

9 Zvichida, ndingava nezvakawanda kwazvo ndikasakukudzai, uye ndikazoti, ‘Jehovha ndianiko?’ Kana kuti zvimwe ndingava murombo ndikaba, uye ndikasaremekedza zita raMwari wangu.

Ca nu cumva să fiu sătul și să te neg și să spun: Cine este DOMNUL? Sau ca nu cumva să fiu sărac și să fur și să iau numele Dumnezeului meu în deșert.

10 “Usareva muranda kuna tenzi wake, nokuti achakutuka, uye uchazviripira izvozvo.

Nu acuza pe un servitor stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme și să fii găsit vinovat.

11 “Kuna avo vanotuka madzibaba avo uye vasingaropafadzi vanamai vavo;

Este o generație care blestemă pe tatăl lor și nu binecuvântează pe mama lor.

12 vaya vanozviti vakachena pamaonero avo asi vasina kusukwa tsvina yavo;

Este o generație care este pură în propriii ochi și totuși nu este spălată de murdăria lor.

13 vaya vane meso anozvikudza nguva dzose, vane matarisiro okushora;

Este o generație, cât de îngâmfați sunt ochii lor! Și pleoapele lor sunt înălțate.

14 vaya vane meno anenge minondo nameno eshaya dzavo anenge mapanga kuti vaparadze varombo panyika, navanoshayiwa kubva pakati pavanhu.

Este o generație a căror dinți sunt ca săbiile și a căror colți sunt ca niște cuțite, ca să mănânce pe sărac de pe fața pământului și pe nevoiaș din mijlocul oamenilor.

15 “Chikwevaropa chine vanasikana vaviri. Vanodanidzira vachiti, ‘Tipei! Tipei!’ “Kune zvinhu zvitatu zvisingatongoguti, zvina zvisingamboti, ‘Zvaringana!’:

Lipitoarea are două fiice care strigă: Dă, dă! Sunt trei lucruri care nu sunt niciodată săturate, da, patru sunt lucrurile care nu spun: Este destul:

16 guva, chizvaro chisingabereki, pasi pasingaguti mvura, nomoto usingamboti, ‘Zvaringana!’ (Sheol h7585)

Mormântul și pântecele sterp și pământul care nu este umplut cu apă și focul care nu spune: Este destul! (Sheol h7585)

17 “Ziso rinotuka baba, rinoshora kuteerera mai, richanongorwa namakunguo omumupata, richadyiwa namagora.

Ochiul care își bate joc de tată și disprețuiește ascultarea de mama sa, corbii din vale îl vor smulge și acvilele tinere îl vor mânca.

18 “Pane zvinhu zvitatu zvinondishamisa kwazvo, zvina zvandisinganzwisisi, zvinoti:

Sunt trei lucruri prea minunate pentru mine, da, patru lucruri pe care nu le cunosc:

19 nzira yegondo riri mudenga, nenzira yenyoka paruware, nenzira yechikepe pagungwa, uye nzira yomurume ane musikana.

Calea unei acvile în văzduh [și] calea unui șarpe pe stâncă [și] calea unei corăbii în mijlocul mării și calea unui bărbat cu o tânără.

20 “Iyi ndiyo nzira yomukadzi chifeve: Anodya agopukuta muromo wake uye agoti, ‘Hapana chinhu chakaipa chandaita ini.’

Astfel este calea unei femei adultere: mănâncă, își șterge gura și spune: Nu am făcut nicio stricăciune.

21 “Nyika inodedera nokuda kwezvinhu zvitatu, zvinhu zvina zvaisingadi kuona:

Pentru trei lucruri pământul este neliniștit și pentru patru nu mai poate suporta:

22 muranda anozova mambo, benzi rine zvokudya zvizhinji,

Pentru un rob când domnește și un prost când este săturat cu mâncare,

23 mukadzi akaroorwa asi asingadiwi, nomurandakadzi anotorera vatenzi vake murume.

Pentru o femeie odioasă când se căsătorește; și o roabă ce este moștenitoarea stăpânei ei.

24 “Panyika pane zvinhu zvina zvidiki, asi zvakachenjera kwazvo:

Patru lucruri sunt mici pe pământ, dar sunt foarte înțelepte:

25 Masvosve zvipuka zvine simba duku asi anounganidza zvokudya zvawo muzhizha:

Furnicile sunt un popor fără putere, totuși își pregătesc mâncarea în timpul verii;

26 mbira zvipuka zvisina simba guru, asi dzinoita imba yadzo mumatombo;

Iepurii de stâncă sunt doar un popor firav, totuși își fac locuințele în stânci;

27 mhashu hadzina mambo, asi dzinofamba pamwe chete mumapoka adzo;

Lăcustele nu au împărat, totuși merg înainte în cete;

28 dzvinyu rinogona kubatwa namaoko, asi rinowanikwa mumizinda yamadzimambo.

Păianjenul se agață cu mâinile lui și este în palatele împăraților.

29 “Kune zvinhu zvitatu zvino kufamba kunokudzwa kwazvo, zvina zvino kufamba kunokudzwa kwazvo;

Trei sunt lucrurile care merg bine, da, patru sunt frumoase în umblarea lor:

30 shumba, ine simba pakati pezvikara, isingadududzi pamberi pechikara chipi zvacho;

Un leu care este cel mai puternic între fiare și nu se dă înapoi în fața niciuneia;

31 mafambiro okuzvikudza ejongwe, nenhongo yembudzi, uye namambo akakomberedzwa navarwi vake.

Un ogar, de asemenea un țap și un împărat, împotriva căruia nu este răzvrătire.

32 “Kana uchinge waita upenzi nokuzvirumbidza pachako, kana kuti waronga zvakaipa, bata muromo wako noruoko rwako!

Dacă ai lucrat prostește în a te înălța, sau dacă ai plănuit răul, acoperă-ți gura cu mâna.

33 Nokuti somukaka warozva unobudisa ruomba, uye sokudzvinyirira mhino kunobudisa ropa, nokudaro kumutsa hasha kunobudisa kukakavara.”

Cu siguranță baterea laptelui aduce unt și răsucirea nasului aduce sânge; tot așa forțarea furiei aduce ceartă.