Ruka 23
1 Ipapo ungano yose yakasimuka ikaenda naye kuna Pirato.
Toc kari as re dio dă sud sor skulat šă lor adus pă Isus la Pilat.
2 Uye vakatanga kumupomera mhosva, vachiti, “Takawana murume uyu achitsausa rudzi rwedu. Haabvumirani nokuripa mutero kuna Kesari uye anozviti ndiye Kristu, mambo.”
Šă jej sor apukat să adukă optužbur protiv dă jăl: “Noj anj aflat kum strikă pă lumi. Jăl u zabranalit să să plăčaskă porezu lu Caru dă Rim. Jăl tvrdălešći kă jăl ăj Krist Car.”
3 Saka Pirato akabvunza Jesu achiti, “Ndiwe mambo wavaJudha here?” Jesu akapindura akati, “Hongu, ndizvo zvamareva.”
Pilat lu ăntribat: “Ješć tu Car dă Židov?” Isus u ăntors vorba: “Da kum aj zăs tu.”
4 Ipapo Pirato akati kuvaprista vakuru navanhu vazhinji, “Handiwani hwaro hwemhosva inopomerwa murume uyu.”
Pilat u zăs atunšje lu mar popur šă lu gărmadă dă lumi, “Ju nam aflat njimika dă šje laš optužuli šă suduli.”
5 Asi ivo vakaramba vachiti, “Anomutsa vanhu nedzidziso yake muJudhea rose. Akatanga kuGarirea uye atosvika kwose kuno uku.”
Ali jej šă maj tari navalale: “Jăl bunulešći pă toc pă pămăntu anostru. Su apukat să ănveci ăm Galileja šă u vinjit ăm Jeruzalem.”
6 Anzwa izvi, Pirato akabvunza kuti murume uyu akanga ari muGarirea here.
Kănd u auzăt Pilat kă să svitešći dă Galileja, jăl u ăntribat: “Ăj omusta dăm loku Galileja?”
7 Akati anzwa kuti Jesu akanga ari pasi poutongi hwaHerodhi, akabva amutumira kuna Herodhi, uyo aivawo muJerusarema panguva iyoyo.
Kum are informiran Isus pripadale alu autoritetu lu Herod, Pilat lu mănat la Herod kari are ăm Jeruzalem atunšje.
8 Herodhi akati achiona Jesu, akafara zvikuru, nokuti akanga achishuva kumuona kwenguva refu. Kubva pane zvaakanga ambonzwa nezvake, ainge achitarisira kuti amuone achiita zvishamiso.
Herod are fălos kă veđi pă Isus. Kă dă mult gănđe să ăl vadă pă Jăl daje kă u auzăt mult dă jăl, šă Herod să nadale kă lu viđe să fakă čudur.
9 Akamubvunza mibvunzo mizhinji, asi Jesu haana kumupindura.
Herod svite mult, ăntriba mulći, ali nu ju fost ăntorsă njiš una vorba.
10 Vaprista vakuru navadzidzisi vomurayiro vakanga vamire ipapo, vachinyanya kumupomera mhosva.
Mar popur šă učitelji dă zakonu alu Mojsije asre isto akulo šă jej ur zăs tari mar optužbur protiv dă Isus.
11 Ipapo Herodhi navarwi vake vakamuzvidza uye vakamuseka. Vakamupfekedza nguo youmambo, vakamudzosera kuna Pirato.
Atunšje Herod šă stražurlje aluj ăš făšje šodă dăm Isus šă ăl făšje bulănd. Jej lor ămbrăkat pă jăl ăm haljinur dă Car šă lor mănat la Pilat.
12 Musi uyo, Herodhi naPirato vakava shamwari, kare kwavo, vakanga vachimbovengana.
Šă ăm aje ză Pilat šă Herod kari asre dužmanj aku asre urtaš.
13 Pirato akaunganidza vaprista vakuru, vatongi, navanhu,
Atunšje Pilat u čimat una pă mar popur šă pă alci vođur kari as re židovi šă pă gărmadă dă lumi.
14 akati kwavari, “Mauyisa munhu uyu kwandiri somunhu anomutsa vanhu kuti vamukire hurumende. Ndanyatsomuongorora pamberi penyu uye ndashaya hwaro hwemhosva yamunomupomera.
Jăl lju zăs: “Voj ac adus pă omusta kă bunule pă lumi ali ju vă uvjerălesk kă kănd ăl ispičem nam aflat njiš šefălj krivică am jăl. Jăl nu ăj duvină njiš dă una krivică dă šje ac optužulit.
15 Kunyange naHerodhi, nokuti amudzosa kwatiri; sezvamunoona, haana kuita chinhu chingafanira kutongerwa rufu.
Njiš Herod nu aflat njimik ăm jăl, kapu lu mănat ăm napoj la noj. Jăl no făkut njimika să zavredilaskă kaznă dă morči.
16 Naizvozvo, ndichamurova ndigomuregedza.”
Ju uj da să ăl bičalaskă benji benj šă luj slăbuză.”
17 (Nokuti aifanira kuvasunungurira mumwe munhu pamutambo.)
18 Vose pamwe chete vakadanidzira vachiti, “Murume uyu ngaafe! Tisunungurirei Bharabhasi!”
Ali jej ur mužjit ăm grupur tari, “Ăndărăt ku omusta! Noj gănđenj să ăl slăbož pă Baraba!”
19 (Bharabhasi akanga aiswa mujeri nokuda kwebope raakanga amutsa muguta, uye nemhaka yokuuraya.)
(Baraba are ăm čemică kă bunule pă lumi ăm Jeruzalem šă u amurăt.)
20 Sezvaakanga achida kusunungura Jesu, Pirato akataurazve navo.
Pilat daje gănđe să slăbodă pă Isus šă aša lju svătit alor ăm napoj,
21 Asi ivo vakaramba vachidanidzira vachiti, “Murovererei! Murovererei!”
Ali jej tot ur mužjit maj tari: “Punjecăl pă krušji! Punjecăl pă krušji!”
22 Akati kwavari kechitatu, “Sei? Murume uyu atadzeiko? Handina kuwana mhosva paari yokuti atongerwe rufu. Naizvozvo, ndichaita kuti arohwe ndigomusunungura.”
Atunšje po treći rănd, jăl lju svătit alor: “Adišje? Spunjecăm šje rov u făkut omusta? Ju nu pot afla njimik rov să zaslužulaskă morči. Aša luj dă să ăl bičalaskă šă atunšje lăsa să fugă.”
23 Asi vakaramba vachidanidzira nenzwi guru vachiti aifanira kurovererwa pamuchinjikwa, uye kudanidzira kwavo kukakunda.
Ali jej mužje šă maj tari, šă zahtjevale să ăl pujă pă krušji. Šă napokon jej ur kăpătat šje gănđe.
24 Saka Pirato akatonga kuti zvavakakumbira zviitwe.
Pilat u dat zapovjed să să fakă kazna šje ur zahtjevalit jej.
25 Akasunungura murume akanga aiswa mujeri nokuda kwebope uye nokuuraya, uyo wavakanga vakumbira, ndokubva avapa Jesu kuti vaite zvavanoda naye.
Aša ăm tokmă ku zahtjevula, jăl u slăbuzăt dăm čemică pă om šje u răđikat bună šă u amurăt ali jăl u ăntors pă Isus la jej să ăl pujă pă krušji.
26 Vakati voenda naye, vakabata murume ainzi Simoni weKurini, uyo akanga achibva muruwa, vakamutakudza muchinjikwa ari mushure maJesu.
Šă kum lor dus ăndărăt pă Isus, jej ur apukat pă om šje să čima Šimun, dăm varušu Cirena, kari vinje akasă dăm sat. Jej ur pus krušje pă jăl să dukă ăm loku lu Isus.
27 Vanhu vazhinji zhinji vakamutevera, pamwe chete navakadzi vakanga vachichema uye vachiungudza.
Multă lumi ăl sljedile pă Isus šă mujer kari plănžje šă žalale pă jăl.
28 Jesu akatendeuka akati kwavari, “Vanasikana veJerusarema, musandichema ini; zvichemei imi navana venyu.
Isus su ăntors la jej šă lju zăs: “Mujerilje dăm Jeruzalem, nu plănžjec păntru minji, mar plănžjec păntru voj šă păntru kupiji avoštri.
29 Nokuti nguva ichasvika iyo yamuchati, ‘Vakaropafadzwa vakadzi vasingabereki, izvo zvizvaro zvisina kumbobereka, namazamu asina kumboyamwisa!’
Kă anume u vinji vremi kănd ur zăšji lume, ‘Blagoslovulići ăs elje kari nikad no ar avut šă injimilje kari nikad nor purtat kupij šă căcălje kari nikad nor avut lapći ăm jelji!’
30 Ipapo “vachati kumakomo, ‘Wirai pamusoro pedu!’ nokuzvikomo, ‘Tifukidzei!’
Lume sor apuka atunšje să zăkă lu planinur: ‘Kăđec žos pă noj!’ šă lu đalur: ‘Astupăcănji!’
31 Nokuti kana vanhu vachiita zvinhu izvi pamuti munyoro, chiiko chichaitika kune wakaoma?”
Kă dakă fašji dastafelji stvarur lu ljemnjilje verž, šje nar puće să peci uskat?”
32 Vamwezve varume vaviri, vose vakanga vari mbavha, vakatorwawo pamwe chete naye kuti vandourayiwa.
Akulo asre isto doj alci, amăndoj kriminalci kari trăbă să fijă pus pă krušji să mori ku Isus una.
33 Vakati vasvika panzvimbo yainzi Dehenya, vakamuroverera ipapo, pamwe chete nembavha, mumwe kurudyi rwake, mumwe kuruboshwe rwake.
Kănd ur vinjit pă loku šje să čima osu dă kap, jej lor apukat šă lor pus pă krušji, una ku doj kriminalci, unu pă desna, unu pă ljeva parće aluj.
34 Jesu akati, “Baba, varegererei, nokuti havazivi zvavari kuita.” Vakagovana nguo dzake vachikanda mijenya.
Šă Isus u zăs: “Tata Dimizovu amnjov, jartălji kă jej nu šćijă šje fašji.” Šă vojnici ur skos kockă să să ămperci dăm coljilje aluj ăntri jej.
35 Vanhu vakamira vakatarira, uye kunyange vatongi vakamuseka. Vakati, “Akaponesa vamwe; ngaazviponese iye pachake kana ari Kristu waMwari, iye Musanangurwa.”
Lume stăće šă să ujta; šă vladarur asre akulo šă ăl răđe: “Jăl u spasalit pă alci. Aku dakă ăj Krist, akuljes dă la Dimizov, lasă să să spasalaskă săngur!”
36 Varwi vakasvikawo vakamuseka. Vakamupa waini yevhiniga
Kătănjilje isto ăš făšje šjuf dăm jăl. Šă jej ur vinjit šă u ămbijet aluj ucăt.
37 vakati, “Kana uri mambo wavaJudha, chizviponesa.”
Jej ur zăs: “Dakă ješć tu Caru dă Židov, spasaleščići pă činji săngur!”
38 Pamusoro pake pakanga pane chiziviso chakanga chakanyorwa kuti: uyu ndiye mambo wavajudha.
Sus la kap are skris: “Asta ăj Caru dă Židov.”
39 Mumwe wembavha dzakanga dzakarembera pamwe chete naye akamutuka achiti, “Ko, ndiwe Kristu here? Zviponese ugoponesa nesuwo!”
Unu dăm eje kriminalc kari ăs re puš pă krušji ku Isus ăl vređile šă jăl u zăs: “Dakă ješć tu Krist, atunšje spasalešćići, šă pă noj isto!”
40 Asi imwe mbavha yakamutsiura ikati, “Hautyi Mwari here iwe, sezvo uri pakutongwa kumwe cheteko?
Altu kriminalac lu mužjit pă elši šă u zăs: “Nu ci frikă dă Dimizov? Tărpălešć ista kazna ka jăl.
41 Isu tiri kutongwa zvakarurama, nokuti tiri kupiwa zvakafanira mabasa edu. Asi munhu uyu haana chakaipa chaakaita.”
Tu šă ju šćenj ista pravedno kaznalic. Noj anj kăpătat kaznă dă lukrurlje relji, ali omusta no făkut njimika.”
42 Ipapo akati, “Jesu, mundirangarirewo pamunenge masvika muumambo hwenyu.”
Atunšje ju zăs lu Isus: “Isuse, ăngănđeščići tu dă minji kănd vi vinji ăm kraljevstva ata.”
43 Jesu akamupindura akati, “Zvirokwazvo ndinoti kwauri, nhasi uchava neni muparadhiso.”
Isus ju zăs ăm ănturšjală dă vorba: “Anume, ju ăc zăk: astăs vi fi ku minji ăm Raj!”
44 Zvino yakanga yava nguva inenge yechitanhatu, rima rikava pamusoro penyika yose kusvikira panguva yepfumbamwe,
Kănd are hunđiva dămnjaza, are ăntunjerik ăntreg pămăntu păn ăm tri (3) šasur.
45 nokuti zuva rakamira kuvhenekera. Uye chidzitiro chetemberi chakabvarurwa napakati.
Sorilje are ăntunjerik, šă feringa ăm Hram su tijet pă pola.
46 Jesu akadanidzira nenzwi guru achiti, “Baba, ndinoisa mweya wangu mumaoko enyu.” Akati ataura izvi, akabudisa mweya wake.
Atunšje Isus u plăns ăm graj tari šă zăšje: “Tata ăm mănjilje atelji ju puj duhu amnjov.” Kănd u zăs Isus asta, jăl u murit.
47 Mukuru wezana, akati achiona zvakanga zvaitika, akarumbidza Mwari achiti, “Zvirokwazvo uyu anga ari munhu akarurama.”
Kănd u văzut asta kapetanu šje u fost, jăl u slavalit pă Dimizov kum u zăs: “Omusta are sigurno pravedan!”
48 Vanhu vose vakanga vakaungana kuzopupura chiitiko ichi, vakaona zvakanga zvaitika, vakazvirova zvipfuva zvavo uye vakaenda.
Šă totă lume kari sor akuljes să vadă kum lor punji pă krušji, kănd ur văzut šje u fost, ur mers akasă šă ăš băče dă žalji čepturlje.
49 Asi vakanga vachimuziva, pamwe chete navakadzi vakanga vamutevera vachibva kuGarirea, vakamira nechokure, vakatarisa zvinhu zvose izvi.
Ali toc kari ăl kunušće pă jăl una ku mujerilje kari ur vinjit ku Isus dăm Galileja stăće šă să ujta dă dăparći.
50 Zvino kwakanga kuno mumwe murume ainzi Josefa, nhengo yedare ramakurukota, munhu akanga akanaka uye akarurama,
Are om šje să čima Josip. Jăl are član dă mari sud dă židov. Bun om šă pravedan
51 uyo akanga asina kubvumirana navo pakuronga kwavo uye nokuita kwavo. Aibva kuguta ravaJudha reArimatea uye akanga akamirira umambo hwaMwari.
kari no dat pă prav la odlukurlje šje ur făkut ku Isus. Jăl are dăm Arimateja, unu varuš la Judeja šă are dăm unu kari aščipta să vijă kraljevstvo lu Dimizov.
52 Asvika kuna Pirato, akakumbira mutumbi waJesu.
Omusta u mers la Pilat šă lu ăntribat dakă poći kăpăta tela lu Isus.
53 Ipapo akauburutsa, akauputira nomucheka akauisa muguva rakanga racherwa paruware, rakanga risina kumbovigwa munhu.
Josip u lot žos pă Isus dă pă krušji šă lu ănvălit ăm plahtă. Šă lu pus ăm gropă šje are sklesalită dăm petră ăm kari inka njime no fost ăngrupată.
54 Rakanga riri zuva rokugadzirira, uye Sabata rakanga rava kuda kutanga.
Zuva dă pripremă are šă zuva dă sămbăta vinje.
55 Vakadzi vaya vakanga vauya naJesu vachibva kuGarirea vakatevera Josefa vakaona guva uye kuti mutumbi wake wakanga waradzikwa sei mariri.
Mujerilje kari ur vinjit ku Isus dăm Galileja isto ăl sljedile. Jelji ur văzut gropa, šă kum are tela aluj postavalită.
56 Ipapo vakaenda kumba vakandogadzira zvinonhuhwira namafuta anonhuhwira. Asi vakazorora nomusi weSabata vachiteerera murayiro.
Aša ur mers ăm napoj šă ur pripremilit uloj šă parfemur să ungă tela alu Isus, ali pă zuva dă sămbăta jej să odmarale dă pă zapovjed alu Mojsije.
