1 Madzimambo 20
1 Zvino Bheni-Hadhadhi mambo weAramu akaunganidza varwi vake vose. Achibatsirwa namadzimambo makumi matatu namaviri vaine mabhiza avo nengoro, akaenda akakomba Samaria akarirwisa.
Şi Ben-Hadad, împăratul Siriei, şi-a adunat toată oştirea lui; şi erau treizeci şi doi de împăraţi cu el, şi cai şi care; şi s-a urcat şi a asediat Samaria şi s-a războit împotriva ei.
2 Akatuma nhume muguta kuna Ahabhu mambo weIsraeri kundoti, “Zvanzi naBheni-Hadhadhi,
Şi a trimis mesageri la Ahab, împăratul lui Israel, în cetate, şi i-a spus: Astfel spune Ben-Hadad:
3 ‘Sirivha yako negoridhe ndezvangu, uye vakadzi vako navana vako vakanyanyisa kunaka ndevangu.’”
Argintul tău şi aurul tău sunt ale mele; soţiile tale de asemenea şi copiii tăi cei mai plăcuţi sunt ai mei.
4 Mambo weIsraeri akapindura akati, “Sezvamataura, ishe wangu mambo. Ini nezvose zvandinazvo ndiri wenyu.”
Şi împăratul lui Israel a răspuns şi a zis: Domnul meu, împărate, conform spusei tale, eu, şi tot ceea ce am, sunt al tău.
5 Nhumwa dzakauya zvakare ndokusvikoti, “Zvanzi naBheni-Hadhadhi, ‘Ndakatumira shoko rokuti ndinoda sirivha yako negoridhe, navakadzi vako navana vako.
Şi mesagerii s-au întors şi au zis: Astfel vorbeşte Ben-Hadad, spunând: Deşi am trimis la tine, spunând: Să îmi dai argintul tău şi aurul tău şi soţiile tale şi copiii tăi;
6 Asi mangwana nenguva yakaita seino ndichatuma varanda vangu kuti vazotsvagisisa mumuzinda wako nomudzimba dzavaranda vako. Vachatora zvose zvaunokoshesa vagoenda nazvo.’”
Totuşi voi trimite pe servitorii mei la tine mâine, cam în acest timp, şi ei vor cerceta casa ta şi casele servitorilor tăi; şi va fi astfel: că orice este plăcut în ochii tăi, ei vor pune în mâna lor şi vor lua.
7 Mambo weIsraeri akadana vakuru vose venyika akati kwavari, “Tarisai muone kuti murume uyu ari kutsvaga muromo sei! Paakati ari kuda kutora vakadzi vangu navana vangu, nesirivha yangu negoridhe rangu, handina kurambira.”
Atunci împăratul lui Israel a chemat pe toţi bătrânii ţării şi a spus: Cunoaşteţi, vă rog, şi vedeţi cum acest om caută ticăloşie, pentru că a trimis la mine după soţiile mele şi după copiii mei şi după argintul meu şi după aurul meu şi nu l-am refuzat.
8 Vakuru navanhu, vose vakapindura vakati, “Musateerera kwaari kana kubvumirana nezvaari kuda.”
Şi toţi bătrânii şi tot poporul i-au zis: Să nu îi dai ascultare, nici să nu consimţi.
9 Naizvozvo akapindura nhume dzaBheni-Hadhadhi akati, “Udzai ishe wangu mambo kuti, ‘Muranda wenyu achaita zvose zvamakamukumbira pakutanga, asi chikumbiro ichi chazvino handigoni kuchizadzisa.’” Vakasimuka vakaenda nemhinduro kwavakanga vabva, kuna Bheni-Hadhadhi.
De aceea el a spus mesagerilor lui Ben-Hadad: Spuneţi domnului meu, împăratul: Pentru tot ce ai trimis la servitorul tău la început voi face; dar acest lucru nu pot să îl fac. Şi mesagerii au plecat şi i-au adus din nou cuvânt.
10 Saka Bheni-Hadhadhi akatumira rimwe shoko kuna Ahabhu achiti, “Vamwari ngavaitewo kwandiri, vanyanyise kudaro, kana guruva ringakwana kupa mumwe nomumwe wamauto angu kuti azadze chanza chake rikasara muSamaria.”
Şi Ben-Hadad a trimis la el şi a spus: Astfel să îmi facă dumnezeii şi încă mai mult, dacă ţărâna Samariei va fi suficientă să umple mâna întregului popor care mă urmează.
11 Mambo weIsraeri akapindura akati, “Muudzei kuti, ‘Uyo anoshonga nhumbi dzokurwa ngaarege kuzvirumbidza souyo anodzibvisa.’”
Şi împăratul lui Israel a răspuns şi a zis: Spuneţi-i: Să nu se fălească cel care îşi încinge armura ca cel care şi-o dă jos.
12 Bheni-Hadhadhi akanzwa shoko iri iye namadzimambo pavakanga vachinwa vari mumisasa, akabva arayira mauto ake akati, “Gadzirirai kundorwisa.” Saka vakagadzirira kundorwisa guta.
Şi s-a întâmplat, când Ben-Hadad a auzit acest mesaj, pe când el bea, el şi împăraţii lui în corturi, că a spus servitorilor săi: Desfăşuraţi-vă de bătălie. Şi ei s-au desfăşurat de bătălie împotriva cetăţii.
13 Panguva iyoyo mumwe muprofita akauya kuna Ahabhu mambo weIsraeri, akati, “Zvanzi naJehovha: ‘Uri kuona hondo huru huru iyi here? Ndichaiisa muruoko rwako nhasi, ipapo uchaziva kuti ndini Jehovha.’”
Şi, iată, a venit un profet la Ahab, împăratul lui Israel, spunând: Astfel spune DOMNUL: Ai văzut tu toată această mare mulţime? Iată, o voi da în mâna ta în această zi; şi tu vei cunoaşte că eu sunt DOMNUL.
14 Ahabhu akabvunza akati, “Asi ndiani achaita izvi?” Muprofita akapindura akati, “Zvanzi naJehovha: ‘Majaya amachinda omumatunhu ndiwo achazviita.’” Akabvunza akati, “Zvino ndiani achatanga hondo yacho?” Muprofita akapindura akati, “Ndiwe uchaitanga.”
Şi Ahab a spus: Prin cine? Iar el a spus: Astfel spune DOMNUL: Prin tinerii prinţilor provinciilor. Apoi el a spus: Cine va începe bătălia? Iar el a răspuns: Tu.
15 Saka Ahabhu akaunganidza majaya amachinda omumatunhu, varume vaikwana mazana maviri namakumi matatu navaviri. Mushure akaunganidza vamwe vaIsraeri, pamwe chete zviuru zvinomwe.
Atunci el a numărat pe tinerii prinţilor provinciilor, şi ei au fost două sute treizeci şi doi; şi, după ei a numărat tot poporul, pe toţi copiii lui Israel, şapte mii.
16 Vakasimuka masikati, Bheni-Hadhadhi namadzimambo makumi matatu navaviri vaiva kudivi rake panguva yavakanga vari mumisasa yavo vachidhakwa.
Şi au ieşit la amiază. Dar Ben-Hadad bea şi se îmbăta în corturi, el şi împăraţii, cei treizeci şi doi de împăraţi, care îl ajutau.
17 Majaya amachinda omumatunhu ndiwo akatanga kuenda. Zvino Bheni-Hadhadhi akanga atuma vasori uye vakamuudza kuti, “Kune varume vari kubva kuSamaria.”
Şi tinerii prinţilor provinciilor au ieşit cei dintâi; şi Ben-Hadad a trimis şi i-au spus, zicând: Au ieşit nişte bărbaţi din Samaria.
18 Akati, “Kana vauya kuzotsvaga rugare, vabatei vari vapenyu; kana vauya kuzorwa, vabatei vari vapenyu.”
Şi el a spus: Dacă au ieşit pentru pace, prindeţi-i vii; şi dacă au ieşit pentru război, prindeţi-i vii.
19 Majaya amachinda omumatunhu akafamba achibuda muguta varwi vari mumashure mavo
Astfel, aceşti tineri ai prinţilor provinciilor au ieşit din cetate, ei şi armata care îi urma.
20 uye mumwe nomumwe wavo akauraya waakarwisana naye. VaAramu vakatiza, vaIsraeri vachivadzingirira. Asi Bheni-Hadhadhi mambo weAramu akatiza akatasva bhiza, navamwe vavarwi vake vaiva namabhiza.
Şi au ucis, fiecare pe omul lui; şi sirienii au fugit; şi Israel i-a urmărit; şi Ben-Hadad, împăratul Siriei, a scăpat pe un cal cu călăreţii.
21 Mambo weIsraeri akabuda akakunda mabhiza nengoro, akauraya vaAramu vakawanda kwazvo.
Şi împăratul lui Israel a ieşit şi a lovit caii şi carele şi a ucis pe sirieni cu un mare măcel.
22 Mushure maizvozvo, muprofita akauya kuna mambo weIsraeri akati, “Simbisa chinzvimbo chako ugoona zvinofanira kuitwa, nokuti muchirimo chiri kutevera mambo weAramu achakurwisa zvakare.”
Şi profetul a venit la împăratul lui Israel şi i-a spus: Du-te, întăreşte-te şi însemnează şi vezi ce faci, pentru că la întoarcerea anului împăratul Siriei se va urca împotriva ta.
23 Panguva imwe cheteyo, varanda vamambo weAramu vakati kwaari, “Vamwari vavo ndavamwari vamakomo. Ndicho chikonzero vakatikurira. Asi tikarwa navo mumapani, zvirokwazvo tichavakurira.
Şi servitorii împăratului Siriei i-au spus: Dumnezeii lor sunt dumnezei ai dealurilor; de aceea au fost mai tari decât noi; dar să luptăm împotriva lor în câmpie şi cu siguranţă noi vom fi mai tari decât ei.
24 Itai izvi: Bvisai madzimambo ose panzvimbo dzavo dzokutonga mugovatsiva navamwe vabati.
Şi fă acest lucru: Scoate pe împăraţi, pe fiecare om din locul său, şi pune căpetenii în locul lor;
25 Munofanirawo kuzviunganidzira hondo yakafanana neyamakarasikirwa nayo, bhiza nebhiza nengoro nengoro, kuitira kuti tikwanise kurwa navaIsraeri mumapani. Ipapo zvirokwazvo tichavakurira.” Akabvumirana navo akaita saizvozvo.
Şi numără-ţi o armată, ca armata pe care ai pierdut-o, cal pentru cal şi car pentru car; şi vom lupta împotriva lor în câmpie şi cu siguranţă noi vom fi mai tari decât ei. Şi el a dat ascultare vocii lor şi a făcut astfel.
26 Muchirimo chakatevera Bheni-Hadhadhi akaunganidza vaAramu akakwidza kuAfeki kundorwa neIsraeri.
Şi s-a întâmplat, la întoarcerea anului, că Ben-Hadad a numărat pe sirieni şi s-a urcat la Afec, pentru a lupta împotriva lui Israel.
27 VaIsraeri vakati vaunganidzwawo uye vapiwa zvose zvinodiwa pakurwa hondo, vakafamba vachienda kundosangana navo. VaIsraeri vakadzika musasa wavo vakatarisana navo, vachinge mapoka maduku maviri embudzi, ukuwo vaAramu vakazadza nyika.
Şi copiii lui Israel au fost număraţi şi erau toţi prezenţi şi au mers împotriva lor; şi copiii lui Israel şi-au înălţat corturile în faţa lor ca două turme mici de iezi, dar sirienii umpleau ţara.
28 Munhu waMwari akauya akaudza mambo weIsraeri kuti, “Zvanzi naJehovha: ‘Nokuda kwokuti vaAramu vanofunga kuti Jehovha ndimwari wamakomo, uye kuti haasi mwari wemipata, ndichaisa hondo huru huru iyi mumaoko ako, uye uchaziva kuti ndini Jehovha.’”
Şi a venit un om al lui Dumnezeu şi a vorbit împăratului lui Israel şi a spus: Astfel spune DOMNUL: Pentru că sirienii au zis: DOMNUL este Dumnezeu al dealurilor dar nu este Dumnezeu al văilor, de aceea voi da toată această mare mulţime în mâna ta şi veţi cunoaşte că eu sunt DOMNUL.
29 Kwamazuva manomwe vakagara pamisasa yavo vakatarisana, uye nezuva rechinomwe hondo yakatanga. VaIsraeri vakauraya zana rezviuru zvamauto etsoka avaAramu musi mumwe chete.
Şi şi-au înălţat corturile unii în faţa altora şapte zile. Şi astfel a fost, că în ziua a şaptea bătălia a început; şi copiii lui Israel au ucis dintre sirieni o sută de mii de pedeştri într-o singură zi.
30 Vakasara vakatizira kuguta reAfeki, uko kwakandowira rusvingo pamusoro pezviuru makumi maviri nezvinomwe zvavo. Uye Bheni-Hadhadhi akatizira kuguta akandohwanda muimba yomukati.
Dar restul au fugit la Afec în cetate; şi acolo un zid a căzut peste douăzeci şi şapte de mii dintre bărbaţii care erau rămaşi. Şi Ben-Hadad a fugit şi a intrat în cetate într-o cameră dinăuntru.
31 Varanda vake vakati kwaari, “Tarirai, takanzwa kuti madzimambo eimba yaIsraeri ane tsitsi. Ngatiendei kuna mambo weIsraeri takasungirira masaga muzviuno zvedu, uye takasunga misoro yedu netambo. Zvichida angakuregai muri mupenyu.”
Şi servitorii săi i-au spus: Iată acum, am auzit că împăraţii casei lui Israel sunt împăraţi milostivi; să ne punem, te rog, sac peste coapse şi funii pe capete şi să ieşim înaintea împăratului lui Israel; poate că te va lăsa cu viaţă.
32 Vakasungirira masaga muzviuno zvavo vakasunga misoro yavo netambo, vakabva vaenda kuna mambo weIsraeri vakasvikoti, “Muranda wenyu Bheni-Hadhadhi ati, ‘Ndapota, dai mangondirega ndararama.’” Mambo akapindura akati, “Achiri mupenyu nazvino? Ihama yangu.”
Astfel s-au încins cu sac peste coapsele lor şi au pus funii pe capetele lor şi au venit la împăratul lui Israel şi au spus: Servitorul tău Ben-Hadad spune: Te rog, lasă-mă să trăiesc. Iar el a spus: Mai este încă în viaţă? El este fratele meu.
33 Varume ava vakazviona sechiratidzo chakanaka ndokukurumidza kutevedzera zvaakanga areva. Vakati, “Hongu, hama yenyu Bheni-Hadhadhi!” Mambo akati, “Endai munomutora.” Bheni-Hadhadhi akati achibuda, Ahabhu akamukwidza mungoro yake.
Şi oamenii au căutat cu atenţie la cuvintele lui, dacă vreun lucru va ieşi de la el, şi au prins în grabă aceasta şi au zis: Fratele tău, Ben-Hadad. Atunci el a spus: Mergeţi, aduceţi-l. Atunci Ben-Hadad a ieşit la el, iar el l-a făcut să se urce în car.
34 Bheni-Hadhadhi akati kwaari, “Ndichadzosera maguta akatorwa nababa vangu kuna baba vako. Unogonawo kuisa misika yako muDhamasiko, sezvakaitwa nababa vangu muSamaria.” Ahabhu akati, “Nokuda kwechibvumirano ichi, ndichakusunungura.” Saka akaita chibvumirano naye, akamurega achienda.
Şi Ben-Hadad i-a spus: Cetăţile, pe care le-a luat tatăl meu de la tatăl tău, le voi înapoia; şi îţi vei face străzi în Damasc, precum tatăl meu a făcut în Samaria. Atunci, Ahab a spus: Eu te voi trimite cu acest legământ. Astfel el a făcut legământ cu el şi l-a trimis.
35 Mumwe wavanakomana vavaprofita arayirwa naJehovha, akati kushamwari yake, “Ndirove!” asi murume uyu akaramba.
Şi un anume bărbat dintre fiii profeţilor a spus aproapelui său în cuvântul DOMNULUI: Loveşte-mă, te rog. Şi bărbatul a refuzat să îl lovească.
36 Naizvozvo muprofita akati, “Zvausina kuteerera Jehovha, uchingobva pano pandiri, uchaurayiwa neshumba.” Zvino murume uyu achangobva paakanga ari, shumba yakamuwana ikamuuraya.
Atunci i-a spus: Pentru că nu ai ascultat de vocea DOMNULUI, iată, imediat ce te vei fi depărtat de la mine, un leu te va ucide. Şi imediat ce s-a depărtat de la el, un leu l-a găsit şi l-a ucis.
37 Muprofita akawana mumwe murume akati, “Ndapota, ndirove.” Naizvozvo murume uyu akamurova, akamukuvadza.
Apoi a găsit un alt bărbat şi i-a spus: Loveşte-mă, te rog. Şi bărbatul l-a lovit, astfel încât prin lovire l-a rănit.
38 Ipapo muprofita akaenda akandomirira mambo pamugwagwa. Akazviita somumwe munhu akakwevera pasi mucheka wake womusoro kuti uvharidzire maziso ake.
Astfel, profetul a plecat şi l-a aşteptat pe împărat pe cale şi s-a deghizat cu cenuşă pe faţa lui.
39 Mambo paakanga ava kupfuura nepo muprofita akadanidzira kwaari akati, “Muranda wenyu akaenda pakatikati pehondo payakanga ichirwiwa, mumwe munhu akauya kwandiri nomusungwa akati, ‘Chengeta murume uyu. Kana akashayikwa upenyu hwako huchatsiva hwake, kana kuti ucharipa netarenda resirivha.’
Şi pe când trecea împăratul, a strigat către împărat şi a spus: Servitorul tău a ieşit în mijlocul luptei; şi, iată, un om s-a abătut şi a adus la mine un om şi a spus: Păzeşte pe acest om; dacă va lipsi cumva, atunci viaţa ta va fi pentru viaţa lui sau altfel îmi vei plăti un talant de argint.
40 Muranda wenyu paakanga ari mubishi rokuita basa pano nekoko, murume uya akanyangarika.” Mambo weIsraeri akati, “Iwoyo ndiwo mutongo wako. Ndiwe wautaura woga.”
Şi pe când servitorul tău era ocupat încoace şi încolo, el a dispărut. Şi împăratul lui Israel i-a spus: Aceasta îţi este judecata; tu însuţi ai hotărât-o.
41 Ipapo muprofita akakurumidza kubvisa mucheka pamaziso ake, mambo weIsraeri akabva amuziva kuti aiva mumwe wavaprofita.
Şi el s-a grăbit şi şi-a luat cenuşa de pe faţa lui; şi împăratul lui Israel l-a recunoscut că era dintre profeţi.
42 Akati kuna mambo, “Zvanzi naJehovha: ‘Wakasunungura munhu wandakanga ndati anofanira kufa. Naizvozvo upenyu hwako huchatsiva hwake, vanhu vako vachatsiva vanhu vake.’”
Iar el i-a spus: Astfel spune DOMNUL: Pentru că ai dat drumul din mâna ta unui om pe care l-am rânduit în întregime nimicirii, de aceea viaţa ta va merge pentru viaţa lui şi poporul tău pentru poporul lui.
43 Mambo weIsraeri akaenda kumuzinda wake muSamaria aora mwoyo uye ashatirwa.
Şi împăratul lui Israel a mers la casa lui trist şi nemulţumit şi a venit în Samaria.
