Ditiro 22
1 “Bagaetsho le borara ntheetsang fa ke bolela boiphemelo jwa me.”
Bărbați, frați și părinți, ascultați acum apărarea mea față de voi.
2 (Erile fa ba utlwa a bua Sehebera, ga nna tidimalo e kgolo).
(Iar ei, când au auzit că le vorbește în limba ebraică, au păstrat și mai mare tăcere, iar el a spus):
3 A ba raya a re, “Ke Mojuta, yo o tsaletsweng kwa Tareso, motse o o mo Kilikia, mme ke ithutile fano mo Jerusalema mo go Gamaliele yo ke ithutileng mo go ene go sala morago sentle melao le dingwao tsa Sejuta. Ke ne ka tlhoafalela go tlotla Modimo mo go sengwe le sengwe se ke neng ke se dira, fela jaaka lo lekile go dira gompieno.
Eu sunt într-adevăr bărbat iudeu, născut în Tarsul Ciliciei, dar crescut în această cetate la picioarele lui Gamaliel, învățat conform cu exactitatea legii părinților și am fost zelos pentru Dumnezeu, așa cum sunteți voi toți în această zi.
4 Mme ke ne ke bogisa Bakeresete, ke ba beletsa go swa, ke bofa banna le basadi ke ba tsenya mo kgolegelong.
Și am persecutat această cale până la moarte, legând și punând în închisori, deopotrivă bărbați și femei.
5 Moperesiti yo mogolo kgotsa mongwe wa bagolwane o ka ntshupela. Gonne ke ne ka kopa tetlelelo ya dikwalo tse di yang kwa baeteledipeleng ba Sejuta ba ba kwa Damaseko, tse di nang le ditaelo go ntetla go bofa Bakeresete bangwe ba ke ba bonang go ba isa kwa Jerusalema gore ba otlhaiwe.
Astfel și marele preot îmi aduce mărturie și toată adunarea bătrânilor, de la care am și primit scrisori pentru frați și m-am dus la Damasc să îi aduc pe cei de acolo legați, la Ierusalim, pentru a fi pedepsiți.
6 “Mme erile ke le mo tseleng, ke le gaufi le Damaseko, go le motshegare, ka tshoganetso lesedi le le galalelang thata le tswa legodimong la phatshima mo tikologong ya me.
Dar s-a întâmplat, în călătoria și apropierea mea de Damasc, că pe la prânz, dintr-o dată a strălucit din cer o lumină mare în jurul meu.
7 Ke ne ka wela fa fatshe mme ka utlwa lentswe le nthaya le re, ‘Saulo, Saulo, o mpogisetsang?’
Și am căzut la pământ și am auzit o voce, spunându-mi: Saule, Saule, pentru ce mă persecuți?
8 “Mme ke ne ka re, ‘Ke mang yo o buang le nna Morena?’ Mme a fetola a re ‘Ke nna Jesu wa Nasaretha, yo o mmogisang!’
Și eu am răspuns: Cine ești tu, Doamne? Iar el mi-a spus: Eu sunt Isus din Nazaret, pe care tu îl persecuți.
9 Banna ba ke neng ke na nabo ba ne ba bona lesedi mme ba ne ba sa tlhaloganye se se neng se buiwa.
Iar cei ce erau împreună cu mine au văzut într-adevăr lumina și li s-a făcut teamă; dar nu au auzit vocea celui ce îmi vorbea.
10 “Mme ke ne ka re, ‘Ke direng Morena?’ Mme Morena o ne a nthaya a re, ‘Tsoga o tsene mo Damaseko, mme koo o tlaa bolelelwa se se go letetseng mo dingwageng tse di kwa pele.’
Iar eu am spus: Ce să fac, Doamne? Iar Domnul mi-a spus: Scoală-te și du-te în Damasc; și acolo ți se va spune despre toate câte îți sunt rânduite să le faci.
11 Ke ne ka foufadiwa ke lesedi le legolo, mme ka tshwanelwa ke go gogelwa mo Damaseko ke bapati ba me.
Și în timp ce nu vedeam de gloria acelei lumini, fiind condus de mână de cei ce erau cu mine, am intrat în Damasc.
12 Mme koo ga bo go na le monna yo o bidiwang Ananiase, monna yo o neng a boifa Modimo ka fa molaong, a bile a bolelwa bo-molemo ke Bajuta botlhe ba Damaseko,
Iar unul, Anania, un bărbat evlavios conform legii, având mărturie bună de la toți iudeii care locuiau acolo,
13 o ne a tla kwa go nna, mme ya re a eme fa thoko ga me a re, ‘Mokaulengwe Paulo, foufologa!’ Mme ka yone nako eo ka foufologa ka mmona!
A venit la mine și a stat în picioare și mi-a spus: Frate Saul, primește vedere. Și eu, în aceeași oră, am privit în sus spre el.
14 “Mme a nthaya a re, ‘Modimo wa borraa rona o go tlhophile go itse go rata ga One le go bona Mesia le go mo utlwa a bua.
Iar el a spus: Dumnezeul părinților noștri te-a ales, ca să cunoști voia lui și să vezi pe Cel Drept și să auzi vocea gurii lui.
15 Mme o tshwanetse go tsamaisa molaetsa wa gagwe gongwe le gongwe, o bolela se o se bonyeng le se o se utlwileng.
Pentru că îi vei fi martor înaintea tuturor oamenilor, despre ce ai văzut și auzit.
16 Mme jaanong o diegelang? Tsamaya o ye go kolobediwa, o bo o tlhatswiwe mo dibeng tsa gago, o bitse leina la Morena.’
Și acum, de ce întârzii? Scoală-te și botează-te și spală-ți păcatele, chemând numele Domnului.
17 “Mme erile letsatsi lengwe ke sena go boela kwa Jerusalema, fa ke santse ke rapela mo Tempeleng, ka nna jaaka ekete ke a lora mme ka bona ponatshegelo ya Modimo o nthaya o re, ‘Akofa! Tswa mo Jerusalema, gonne batho ba ba fano ga ba na go go dumela fa o ba neela molaetsa wa me.’
Și s-a întâmplat că, după ce eu am revenit la Ierusalim, tocmai când mă rugam în templu, eu am fost în extaz;
Și l-am văzut, spunându-mi: Grăbește-te și ieși repede din Ierusalim, pentru că nu vor primi mărturia ta despre mine.
19 Mme ka re, ‘Morena, ba itse sentle gore ke ne ka betsa ka bo ka tsenya mo kgolegelong ba ba neng ba dumela mo go wena, mo tlung ya thuto nngwe le nngwe.
Și eu am spus: Doamne, ei știu că am închis și am bătut în fiecare sinagogă pe cei ce au crezut în tine;
20 Le ka nako e mosupi wa gago Setefane o neng a bolawa ka yone, ke ne ke eme teng foo ke dumalana nabo, ke tshotse diaparo tse ba neng ba di beetse fa thoko fa ba mmolaya.’
Și când a fost vărsat sângele martirului tău, Ștefan, stăteam și eu acolo în picioare și încuviințam moartea lui și am păzit hainele celor ce l-au ucis.
21 Mme Modimo o ne wa nthaya wa re, ‘Tswa mo Jerusalema, gonne ke tlaa go roma kgakala kwa go Badichaba!’”
Iar el mi-a spus: Mergi, pentru că te voi trimite departe de aici, la neamuri.
22 Mme boidiidi jwa batho bo ne jwa reetsa go fitlhelela Paulo a tla mo lefokong leo, mme ka lentswe le le lengwe ba goa ba re, “A motho yoo a tlosiwe! Mmolaeng! Ga a tshwanela go tshela!”
Iar ei l-au ascultat până la acest cuvânt și și-au ridicat vocile, spunând: Ia de pe pământ pe unul ca acesta; fiindcă nu se cuvine să trăiască.
23 Ba ne ba goa ba latlhela diaparo tsa bone kwa godimo ba kubuela lorole.
Dar pe când strigau și azvârleau hainele și aruncau praf în aer,
24 Mme molaodi o ne a mo tlisa mo teng ga kago ya batlhabani mme a laola gore a itewe ka dithupa gore a tle a ipolele bosula jwa gagwe. O ne a batla go itse gore ke eng fa batho ba ne ba galefa thata!
Căpetenia a poruncit ca el să fie dus în fortăreață și a poruncit să fie cercetat prin biciuire, ca să afle din ce cauză strigau astfel împotriva lui.
25 Mme ya re ba bofa Paulo gore ba mmetse, Paulo a raya moeteledipele mongwe wa mophato a re, “A go siame ka molao gore o betse Mo-Roma a ise a bo a sekisiwe?”
Dar pe când îl legau cu curele, Pavel i-a spus centurionului care stătea lângă el în picioare: Vă este legiuit să biciuiți un om, un roman, și necondamnat?
26 Moeteledipele wa mophato a ya kwa go molaodi le ene a re, “O dirang? Monna yo ke Mo-Roma!”
Când a auzit centurionul, a venit și a anunțat căpetenia, spunând: Ia seama la ce faci; fiindcă acest om este roman.
27 Mme molaodi a ya kwa go Paulo a mmotsa a re, “A ko o mpolelele, a o Mo-Roma!” Mme Paulo a fetola a re, “Ee, ke Mo-Roma!”
Atunci căpetenia a venit și i-a zis: Spune-mi, ești roman? Iar el a spus: Da.
28 Mme molaodi le ene a re, “Le nna ke Mo-Roma, le gone go ntopile tlhwatlhwa e kgolo go nna Mo-Roma!” Mme Paulo ene a re, “Nna ke tsetswe ke le Mo-Roma!”
Și căpetenia a răspuns: Eu, cu o mare sumă [de bani] am cumpărat această libertate. Iar Pavel a spus: Dar eu sunt chiar născut liber.
29 Masole a a neng a ipaakanyeditse go mo itaya, a nyelela ka bonako fa ba utlwa gore Paulo ke Mo-Roma, mme molaodi le ene o ne a tshoga ka gore o ne a laotse gore a bofiwe a bo a itewe.
Atunci, îndată s-au îndepărtat de el cei ce trebuiau să îl cerceteze; iar căpeteniei îi era și ei teamă după ce a aflat că era roman și pentru că îl legase.
30 Mme erile letsatsi le le latelang molaodi a golola Paulo mo dikeetaneng mme a laela baperesiti ba bagolo gore ba kopane le lekgotla la Sejuta. O ne a laola gore Paulo a tlisiwe fa pele ga bone go leka go bona gore molato ke eng.
Iar a doua zi, pentru că voia să știe într-adevăr pentru ce fusese acuzat de iudei, l-a dezlegat din legăturile sale și a poruncit marilor preoți și întregului lor consiliu să vină; și l-a adus jos pe Pavel și l-a pus înaintea lor.
