Ditiro 16

1 Paulo le Silase ba simolola pele ba ya kwa Derebe ba bo ba ya kwa Lusetera kwa ba neng ba kopana le Timotheo teng, modumedi yo mmaagwe e neng e le Mokeresete wa Mojuta, mme rraagwe e le Mogerika.

A venit la Derbe și la Listra; și iată că era acolo un ucenic, numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase, dar tatăl său era grec.

2 Timotheo o ne a kaiwa fa a le motho yo o siameng mo Lusetera le mo Ikonio,

Frații care erau la Listra și la Iconiu au dat o mărturie bună despre el.

3 Jalo Paulo a mo kopa go tsamaya nabo mo loetong lwa bone. Ka ntlha ya Bajuta ba Kgaolo eo, o ne a rupisa Timotheo pele ga ba tsamaya, gonne mongwe le mongwe o ne a itse gore rraagwe e ne e le Mogerika. (Mme o ne a ise a ke a letlelele selo seo pele).

Pavel a vrut ca el să meargă cu el; l-a luat și l-a circumcis din cauza iudeilor care erau în acele părți, căci toți știau că tatăl lui era grec.

4 Mme ba tsena motse le motse, ba itsise mogopolo o kaga Badichaba, jaaka go ne go laotse baaposetoloi le bagolwane kwa Jerusalema.

Pe când mergeau prin cetăți, le transmiteau decretele pe care trebuiau să le respecte și care fuseseră rânduite de apostolii și de bătrânii care erau la Ierusalim.

5 Mme phuthego ya gola letsatsi le letsatsi mo tumelong le mo palong.

Astfel, adunările se întăreau în credință și se înmulțeau în fiecare zi.

6 Mme morago ga moo ba ralala Feregia le Galatia, gonne Mowa O O Boitshepo o ne o ba boleletse gore ba seka ba tsena mo Asia.

După ce au străbătut ținutul Frigiei și al Galatiei, Duhul Sfânt le-a interzis să vorbească în Asia.

7 Mme erile ba tsamaya mo molelwaneng wa Misia ba leba kwa borwa kwa kgaolong ya Bithinia, mme gape Mowa wa ga Jesu wa gana.

După ce au ajuns vizavi de Mysia, au încercat să intre în Bitinia, dar Duhul Sfânt nu le-a permis.

8 Mme mo boemong jwa moo ba tswelela ba tsena mo kgaolong ya Misia go ya kwa motseng wa Toroase.

Trecând de Mysia, au coborât la Troa.

9 Bosigo joo Paulo a bona ponatshegelo. Mo torong ya gagwe o ne a bona kwa Masedonia, Mogerika, a mo rapela a re, “Tla kwano o re thuse.”

O viziune i-a apărut lui Pavel în timpul nopții. Era un om din Macedonia care stătea în picioare, îl implora și îi spunea: “Treci în Macedonia și ajută-ne”.

10 Jalo mo ga siamisa kgang. Mme ba re, re tlaa ya kwa Masedonia, gonne re lemoga gore Modimo o re roma go ya go rera Mafoko a a Molemo teng.

După ce a văzut viziunea, imediat am căutat să mergem în Macedonia, ajungând la concluzia că Domnul ne-a chemat să le vestim Vestea cea Bună.

11 Mme re ne ra palama mokoro kwa Toroase, ra tlhamalala ra kgabaganyetsa kwa Samatharase, mme letsatsi le le latelang ra ya Neapolise.

Așadar, pornind din Troa, am pornit din Troa, am făcut drum drept spre Samotracia, iar a doua zi spre Neapolis;

12 Mme la bofelo ra tsena mo Filipi, motse mogolo wa Ba-Roma fela mo teng ga molelwane wa Masedonia, ra nna teng malatsinyana.

și de acolo spre Filipi, care este un oraș din Macedonia, cel mai important din district, o colonie romană. Am stat câteva zile în acest oraș.

13 Ka letsatsi la Sabata, ra tsamaela kgakajana kwa ntle ga motse fa lotshitshing lwa noka kwa re neng re utlwaletse fa bangwe ba rakanela teng go rapela; mme re ne ra ruta basadi bangwe dikwalo ba ba neng ba tla.

În ziua de Sabat, ne-am dus în afara cetății, la marginea unui râu, unde am crezut că este un loc de rugăciune, și am luat loc și am vorbit cu femeile care se adunaseră.

14 Mongwe wa bone e ne e le Lidia, mosadi wa morekisi go tswa kwa Thiatira, mmapatsi wa letsela le le bohibidu jo bo mokgona. E ne e ntse e le morapedi wa Modimo gale, mme ya re a re reeditse, Morena a bula pelo ya gagwe mme a amogela gotlhe mo Paulo o neng a go bua.

Ne-a ascultat o femeie numită Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, o femeie care se închina lui Dumnezeu. Domnul i-a deschis inima ca să asculte cele spuse de Pavel.

15 O ne a kolobediwa le botlhe ba ntlo ya gagwe a bo a re kopa go nna baeng ba gagwe. O ne a re, “Fa lo dumela gore ke a ikanyega mo Moreneng, tlang lo nne kwa tlung ya me.” Mme o ne a re kopa go fitlhela re dumela.

După ce ea și familia ei au fost botezate, ne-a rugat, zicând: “Dacă ați judecat că sunt credincioasă Domnului, intrați în casa mea și rămâneți.” Așa ne-a convins ea.

16 Letsatsi le lengwe fa re ya kwa felong ga thapelo fa thoko ga noka, ra kopana le mosetsana mongwe yo o neng a na le mewa e e maswe yo o neng a bolela dilo tsa boitseanape, a direla beng ba gagwe madi a mantsi.

Pe când ne duceam la rugăciune, ne-a întâlnit o fată cu duh de ghicitoare, care aducea stăpânilor ei mult câștig prin ghicire.

17 O ne a re sala morago a goa a re, “Banna ba ke batlhanka ba Modimo mme ba tsile go lo bolelela gore dibe tsa lona di ka itshwarelwa jang.”

Urmărindu-ne pe Pavel și pe noi, ea a strigat: “Acești oameni sunt slujitori ai Dumnezeului Celui Preaînalt, care ne vestesc o cale de mântuire!”

18 Mme mo go ne ga tswelela ka malatsi a le mantsi go fitlhela Paulo, ka go tshwenyega thata, a bo a tla a bua le mowa o o maswe o o mo go ene a re, “Ke a go laola ka leina la ga Jesu Keresete go tswa mo go ene,” ka bonakonyana wa mo tlogela.

Ea a făcut acest lucru timp de mai multe zile. Dar Pavel, foarte supărat, s-a întors și i-a spus duhului: “Îți poruncesc în numele lui Isus Hristos să ieși din ea!”. A ieșit chiar în acea oră.

19 Mme ditsholofetso tsa beng ba gagwe tsa khumo tsa fela; ba tshwara Paulo le Silase ba ba gogela fa pele ga baatlhodi kwa borekisetsong.

Dar când stăpânii ei au văzut că speranța câștigului lor a dispărut, i-au prins pe Pavel și pe Sila și i-au târât în piață în fața conducătorilor.

20 Mme ba ne ba re, “Bajuta ba, ba senya motse wa rona, ba ruta batho go dira dilo tse di kgatlhanong le melao ya Se-Roma.”

După ce i-au adus în fața magistraților, aceștia au spus: “Acești oameni, fiind iudei, ne agită cetatea

21

și susțin obiceiuri pe care nouă, fiind romani, nu ne este îngăduit să le acceptăm sau să le respectăm.”

22 Mme ka bonako batho ba nna kgatlhanong le Paulo le Silase, mme baatlhodi ba laola gore ba apolwe diaparo ba kgwathisiwe.

Mulțimea s-a ridicat împotriva lor, iar magistrații le-au rupt hainele și au poruncit să fie bătuți cu toiege.

23 Ba ne ba itewa thata mo mekwatleng mme morago ba tsenngwa mo kgolegelong. Motlhokomedi wa kgolegelo o ne a solofediwa loso fa a ka ba lesa,

După ce le-au aplicat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare, însărcinând pe temnicer să-i păzească în siguranță.

24 mme jalo ga a ka a tshameka fa a sena go laiwa, o ne a ba tsenya mo ntlwaneng e e kwa teng mme a bofelela maoto a bone mo disaneng.

După ce a primit o astfel de poruncă, i-a aruncat în închisoarea interioară și le-a asigurat picioarele în lanțuri.

25 Ka nako ya bosigogare, fa Paulo le Silase ba ntse ba rapela ba bile ba opelela Morena difela, magolegwa a mangwe a ne a reeditse,

Dar, pe la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau și cântau cântări lui Dumnezeu, iar cei închiși îi ascultau.

26 ka tshoganetso ga nna thoromo e kgolo ya lefatshe; kgolegelo ya tshikinyega go ya go fitlha kwa motheong, ditswalo tsotlhe tsa kgolegelo tsa bulega, mme dikeetane tsotlhe tse di neng di bofile magolegwa tsa bofologa.

Deodată s-a produs un cutremur mare, încât s-au zguduit temeliile închisorii; și îndată s-au deschis toate ușile, și toate legăturile tuturor au fost desfăcute.

27 Mme erile fa motlhokomedi wa kgolegelo a tsoga a bona dikgoro tsa kgolegelo di bulegile, a gopola gore magolegwa a siile, mme a ntsha chaka ya gagwe a re o a ipolaya.

Temnicerul, fiind trezit din somn și văzând ușile închisorii deschise, și-a scos sabia și era pe punctul de a se sinucide, crezând că prizonierii au scăpat.

28 Mme Paulo a goa a re, “Se ipolaye re teng rotlhe!”

Dar Pavel a strigat cu glas tare: “Nu-ți face rău, căci suntem cu toții aici!”

29 Ka go tshoga thata, motlhokomedi wa magolegwa a laola gore dipone di tle mme a tabogela kwa ntlwaneng e e kwa teng a feta a wela fa pele ga ga Paulo le Silase.

A chemat lumină, a intrat, a sărit înăuntru, a căzut tremurând înaintea lui Pavel și a lui Sila,

30 O ne a ba ntshetsa kwa ntle mme a ba kopa a re, “Barena, ke ka dirang gore ke bolokwe?”

i-a scos afară și a zis: “Domnilor, ce trebuie să fac ca să mă mântuiesc?”

31 Ba mohetola ba re, dumela mo go Morena Jesu mme o tlaa bolokwa, wena le bantlo ya gago.

Ei au zis: “Credeți în Domnul Isus Hristos și veți fi mântuiți, tu și casa ta.”

32 Mme ba ne ba mmolelela le botlhe ba ntlo ya gagwe mafoko a a molemo a a tswang kwa Moreneng.

Ei i-au spus cuvântul Domnului lui și tuturor celor care erau în casa lui.

33 Ka yone nako eo a ba tlhatswa dintho mme ene le ba lwapa lwa gagwe ba kolobediwa.

La aceeași oră din noapte, i-a luat și le-a spălat rănile, și îndată s-a botezat el și toată casa lui.

34 Mme a ba isa kwa tlung ya gagwe a ba fa dijo. Ene le bantlo ya gagwe ba ne ba ipela thata ka gonne botlhe jaanong e ne e le badumedi!

I-a urcat în casa lui, le-a pus mâncare înaintea lor și s-a bucurat foarte mult împreună cu toată casa lui, pentru că a crezut în Dumnezeu.

35 Moso o o latelang baatlhodi ba romela mapodisi go bolelela motlhokomedi wa kgolegelo jaana, “Tlogela banna bao ba tsamaye!”

Dar, când s-a făcut ziuă, magistrații au trimis pe sergenți, zicând: “Lasă-i să plece pe oamenii aceia.”

36 Mme motlhokomedi o ne a bolelela Paulo gore ba golotswe.

Temnicerul a raportat aceste cuvinte lui Pavel, zicând: “Magistrații au trimis să te lase să pleci; ieși acum și du-te în pace.”

37 Mme Paulo a fetola a re, “Nnyaa, ga ba ka ke! Ba re iteile fa pele ga batho kwa ntle ga go sekisiwa, ba bo ba re tsenya mo kgolegelong le gone re baagi ba Roma! Jaanong ba batla gore re tsamaye ka sephiri? Ga go nne jalo! A go tle bone ba tle go re golola!”

Dar Pavel le-a zis: “Ne-au bătut în public, fără judecată, niște romani, și ne-au aruncat în temniță! Ne eliberează ei acum în secret? Nu, cu siguranță, ci să vină ei înșiși și să ne scoată afară!”

38 Mme barongwa ba mapodisi ba ya go bolelela baatlhodi ba ba neng ba boifa thata fa ba utlwa gore Paulo le Silase ke Ba-Roma.

Și sergenții au raportat aceste cuvinte magistraților, care s-au temut când au auzit că erau romani,

39 Mme jalo ba tla fa kgolegelong ba ba kopa gore ba tsamaye, ba ba ntshetsa kwa ntle ba kopa gore ba tswe mo motseng.

și au venit și i-au rugat. După ce i-au scos afară, i-au rugat să plece din oraș.

40 Mme Paulo le Silase ba boela kwa tlung ya ga Lidia kwa ba neng ba kopana le badumedi mme ba ba rerela gape pele ga ba tswa mo motseng.

Au ieșit din închisoare și au intrat în casa Lidiei. După ce i-au văzut pe frați, i-au încurajat, apoi au plecat.