Римљанима 6
1 Шта ћемо дакле рећи? Хоћемо ли остати у греху да се благодат умножи? Боже сачувај!
Atunci, ce vom spune? Să continuăm în păcat ca să abunde harul?
2 Јер који умресмо греху како ћемо још живети у њему?
Nicidecum. Noi, care am murit față de păcat, cum să mai trăim în el?
3 Или не знате да сви који се крстисмо у Исуса Христа, у смрт Његову крстисмо се?
Nu știți că toți câți am fost botezați în Isus Cristos, am fost botezați în moartea lui?
4 Тако се с Њим погребосмо крштењем у смрт да као што уста Христос из мртвих славом Очевом, тако и ми у новом животу да ходимо.
De aceea suntem îngropați cu el prin botez în moarte; pentru ca, așa cum Cristos a fost înviat dintre morți prin gloria Tatălui, chiar așa și noi ar trebui să umblăm în înnoirea vieții.
5 Јер кад смо једнаки с Њим једнаком смрћу, бићемо и васкрсењем;
Căci dacă am fost sădiți împreună în asemănarea morții sale, vom fi și în asemănarea învierii sale.
6 Знајући ово да се стари наш човек разапе с Њиме, да би се тело грешно покварило, да више не бисмо служили греху.
Știind aceasta, că omul nostru cel vechi este crucificat cu el, pentru ca trupul păcatului să fie nimicit, ca de acum înainte noi să nu [mai] servim păcatului.
7 Јер који умре опрости се од греха.
Fiindcă cel mort este eliberat de păcat.
8 А ако умресмо с Христом, верујемо да ћемо и живети с Њим,
Acum dacă suntem morți împreună cu Cristos, credem că vom și trăi cu el,
9 Знајући да Христос уста из мртвих, већ више не умире; смрт више неће овладати њиме.
Știind că Cristos, fiind înviat dintre morți, nu mai moare; moartea nu mai are domnie asupra lui.
10 Јер шта умре, греху умре једанпут; а шта живи, Богу живи.
Fiindcă în aceea că a murit, a murit pentru păcat o singură dată; dar în aceea că trăiește, trăiește pentru Dumnezeu.
11 Тако и ви, дакле, држите себе да сте мртви греху а живи Богу у Христу Исусу Господу нашем.
Tot așa și voi înșivă, socotiți-vă a fi morți într-adevăr față de păcat, dar vii pentru Dumnezeu prin Isus Cristos Domnul nostru.
12 Да не царује, дакле, грех у вашем смртном телу, да га слушате у сластима његовим;
De aceea păcatul să nu domnească în trupul vostru muritor, ca să ascultați de el în poftele lui.
13 Нити дајте удова својих греху за оружје неправде; него дајте себе Богу, као који сте живи из мртвих, и уде своје Богу за оружје правде.
Nici nu predați membrele voastre ca unelte ale nedreptății, pentru păcat; ci predați-vă pe voi înșivă lui Dumnezeu ca vii dintre morți, și membrele voastre lui Dumnezeu ca unelte ale dreptății.
14 Јер грех неће вама овладати, јер нисте под законом него под благодаћу.
Fiindcă păcatul nu va avea domnie asupra voastră; fiindcă nu sunteți sub lege, ci sub har.
15 Шта дакле? Хоћемо ли грешити кад нисмо под законом него под благодаћу? Боже сачувај!
Ce atunci? Să păcătuim pentru că nu suntem sub lege, ci sub har? Nicidecum.
16 Не знате ли да коме дајете себе за слуге у послушање, слуге сте оног кога слушате, или греха за смрт, или послушања за правду?
Nu știți că aceluia cui vă predați robi pentru a-i da ascultare, aceluia îi sunteți robi, căruia îi dați ascultare; fie ai păcatului pentru moarte, fie ai ascultării pentru dreptate?
17 Хвала, дакле, Богу што бивши робови греху послушасте од срца ту науку којој се и предадосте.
Dar mulțumiri fie lui Dumnezeu, pentru că ați fost robii păcatului, dar ați ascultat din inimă de acel model de doctrină, care v-a fost dat.
18 Опростивши се, пак, од греха постасте слуге правди.
Și fiind făcuți liberi față de păcat, ați devenit robii dreptății.
19 Као човек говорим, за слабост вашег тела. Јер као што дадосте уде своје за робове нечистоти и безакоњу на безакоње, тако сад дајте уде своје за слуге правди на посвећење.
Vorbesc omenește din cauza neputinței cărnii voastre; fiindcă așa cum ați predat membrele voastre roabe necurăției și nelegiuirii, pentru nelegiuire, tot așa, acum predați membrele voastre roabe ale dreptății pentru sfințenie.
20 Јер кад бејасте робови греху, прости бејасте од правде.
Fiindcă atunci când erați robii păcatului, erați liberi față de dreptate.
21 Какав дакле онда имадосте плод за који се сад стидите? Јер је оног крај смрт.
Ce rod aveați atunci în acele lucruri de care acum vă este rușine? Fiindcă sfârșitul acelor lucruri este moartea.
