< Приче Соломонове 3 >
1 Сине мој, не заборављај науке моје, и заповести моје нека хране срце твоје.
Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
2 Јер ће ти донети дуг живот, добре године и мир.
Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
3 Милост и истина нека те не оставља; привежи их себи на грло, упиши их на плочи срца свог.
Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
4 Те ћеш наћи милост и добру мисао пред Богом и пред људима.
Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
5 Уздај се у Господа свим срцем својим, а на свој разум не ослањај се.
Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
6 На свим путевима својим имај Га на уму, и Он ће управљати стазе твоје.
Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
7 Не мисли сам о себи да си мудар; бој се Господа и уклањај се ода зла.
Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
8 То ће бити здравље пупку твом и заливање костима твојим.
Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
9 Поштуј Господа имањем својим и првинама од свега дохотка свог;
Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
10 И биће пуне житнице твоје обиља, и пресипаће се вино из каца твојих.
Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
11 Сине мој, не одбацуј наставе Господње, и немој да ти досади карање Његово.
Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
12 Јер кога љуби Господ оног кара, и као отац сина који му је мио.
Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
13 Благо човеку који нађе мудрост, и човеку који добије разум.
Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
14 Јер је боље њом трговати него трговати сребром, и добитак на њој бољи је од злата.
Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
15 Скупља је од драгог камења, и шта је год најмилијих ствари твојих не могу се изједначити с њом.
Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
16 Дуг живот у десници јој је, а у левици богатство и слава.
În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
17 Путеви су њени мили путеви и све стазе њене мирне.
Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
18 Дрво је животно онима који се хватају за њу, и ко је год држи срећан је.
Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
19 Господ је мудрошћу основао земљу, утврдио небеса разумом.
DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
20 Његовом мудрошћу развалише се бездане и облаци капљу росом.
Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
21 Сине мој, да ти то не одлази из очију; чувај праву мудрост и разборитост;
Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
22 И биће живот души твојој и накит грлу твом.
Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
23 Тада ћеш ићи без бриге путем својим, и нога твоја неће се спотаћи.
Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
24 Кад лежеш, нећеш се плашити, и кад почиваш, сладак ће ти бити сан.
Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
25 Нећеш се плашити од нагле страхоте ни од погибли безбожничке кад дође.
Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
26 Јер ће ти Господ бити узданица и чуваће ти ногу да се не ухвати.
Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
27 Не одреци добра онима којима треба, кад можеш учинити.
Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
28 Не говори ближњему свом: Иди, и дођи други пут, и сутра ћу ти дати, кад имаш.
Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
29 Не куј зло ближњему свом који живи с тобом без бриге.
Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
30 Не свађај се ни с ким без узрока, ако ти није учинио зло.
Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
31 Немој завидети насилнику, ни изабрати који пут његов.
Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
32 Јер је мрзак Господу зликовац, а у праведних је тајна његова.
Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
33 Проклетство је Господње у кући безбожниковој, а стан праведнички благосиља.
Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
34 Јер подсмевачима Он се подсмева, а кроткима даје милост.
Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
35 Мудри ће наследити славу, а безумнике ће однети срамота.
Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.