Књига о Јову 19
1 А Јов одговори и рече:
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 Докле ћете мучити душу моју и сатирати ме речима?
Până când îmi veți chinui sufletul și mă veți rupe în bucăți prin cuvinte?
3 Већ сте ме десет пута наружили; није вас стид што тако наваљујете на ме?
De zece ori m-ați ocărât; nu vă este rușine că vă faceți străini față de mine?
4 Али ако сам доиста погрешио, погрешка ће моја остати код мене.
Și dacă într-adevăr am greșit, greșeala mea rămâne cu mine.
5 Ако ли се још хоћете да дижете на ме и да ме корите мојом срамотом,
Dacă într-adevăr vă veți preamări împotriva mea și îmi veți folosi ocara pentru a pleda împotriva mea,
6 Онда знајте да ме је Бог оборио и мрежу своју разапео око мене.
Să știți acum că Dumnezeu m-a doborât și m-a încercuit cu plasa lui.
7 Ето, вичем на неправду, али се не слушам; вапим, али нема суда.
Iată, eu strig din cauza răului, dar nu sunt ascultat; strig tare, dar nu este judecată.
8 Заградио је пут мој да не могу проћи; на стазе моје метнуо је мрак.
Mi-a îngrădit calea ca să nu pot trece și a așezat întuneric în căile mele.
9 Свукао је с мене славу моју и скинуо венац с главе моје.
M-a dezbrăcat de gloria mea și a luat coroana de pe capul meu.
10 Порушио ме је од свуда, да ме нема; и као дрво ишчупао је надање моје.
M-a distrus de fiecare parte și sunt dus; și speranța mea el a mutat-o din loc ca pe un pom.
11 Распалио се на ме гнев Његов, и узео ме је међу непријатеље своје.
El de asemenea și-a aprins furia împotriva mea și mă socotește ca pe unul dintre dușmanii săi.
12 Војске Његове дођоше све заједно и насуше к себи пут к мени, стадоше у логор около шатора мог.
Trupele lui se adună și își înalță calea împotriva mea și își așază tabăra în jurul cortului meu.
13 Браћу моју удаљио је од мене, и знанци моји туђе се од мене.
A pus pe frații mei departe de mine și cunoscuții mei sunt într-adevăr înstrăinați de mine.
14 Ближњи моји оставише ме, и знанци моји заборавише ме.
Rudele mele m-au părăsit și prietenii mei apropiați m-au uitat.
15 Домашњи моји и моје слушкиње гледају ме као туђина; странац сам у очима њиховим.
Cei ce locuiesc în casa mea și servitoarele mele, mă socotesc un străin, sunt un înstrăinat în ochii lor.
16 Зовем слугу свог, а он се не одзива, а молим га устима својим.
L-am chemat pe servitorul meu și nu mi-a răspuns; l-am implorat cu gura mea.
17 Дах је мој мрзак жени мојој, а преклињем је синовима утробе своје.
Respirația mea este străină soției mele, deși am cerut de dragul copiilor propriului meu trup.
18 Ни деца не хају за ме; кад устанем, руже ме.
Da, pruncii m-au disprețuit; m-am ridicat, iar ei au vorbit împotriva mea.
19 Мрзак сам свима неверним својим, и које љубљах посташе ми противници.
Toți prietenii mei intimi m-au detestat; și cei pe care i-am iubit s-au întors împotriva mea.
20 За кожу моју као за месо моје прионуше кости моје; једва оста кожа око зуба мојих.
Osul mi se lipește de pielea și de carnea mea, iar eu am scăpat doar cu pielea dinților mei.
21 Смилујте се на ме, смилујте се на ме, пријатељи моји, јер се рука Божија дотакла мене.
Aveți milă de mine, aveți milă de mine, voi prietenii mei; căci mâna lui Dumnezeu m-a atins.
22 Зашто ме гоните као Бог, и меса мог не можете да се наситите?
De ce mă persecutați ca Dumnezeu și nu vă săturați cu carnea mea?
23 О кад би се написале речи моје! Кад би се ставиле у књигу!
De s-ar fi scris cuvintele mele acum! De s-ar fi tipărit într-o carte!
24 Писаљком гвозденом и оловом на камену за вечни спомен кад би се урезале!
De s-ar fi gravat cu un toc de fier și plumb în stâncă pentru totdeauna!
25 Али знам да је жив мој Искупитељ, и на последак да ће стати над прахом.
Pentru că eu știu că răscumpărătorul meu trăiește și va sta în picioare pe pământ în ziua de pe urmă;
26 И ако се ова кожа моја и рашчини, опет ћу у телу свом видети Бога.
Și după ce această piele a mea se distruge, totuși în carnea mea voi vedea pe Dumnezeu,
27 Ја исти видећу Га, и очи моје гледаће Га, а не друге. А бубрега мојих нестаје у мени.
Pe care îl voi vedea pentru mine însumi și ochii mei vor privi și nu un altul, deși rărunchii mei se mistuie înăuntrul meu.
28 Него би требало да кажете: Зашто га гонимо? Кад је корен беседе у мени.
Dar voi ar trebui să spuneți: De ce îl persecutăm? Văzând că rădăcina acestui lucru este găsită în mine.
29 Бојте се мача; јер је мач освета за безакоње; и знајте да има суд.
Temeți-vă de sabie, căci furia aduce pedepsele sabiei, ca să știți că este o judecată.
