Zaharija 5

1 Potom opet podigoh oèi svoje i vidjeh, a to knjiga leæaše.

Atunci m-am întors şi mi-am ridicat ochii şi am privit şi iată, un sul zburând.

2 I on mi reèe: šta vidiš? A ja rekoh: vidim knjigu gdje leti, dužina joj dvadeset lakata a širina deset lakata.

Şi el mi-a zis: Ce vezi? Iar eu am răspuns: Văd un sul zburând; lungimea lui este de douăzeci de coţi şi lăţimea lui de zece coţi.

3 Tada mi reèe: to je prokletstvo koje izaðe na svu zemlju, jer svaki koji krade istrijebiæe se po njoj s jedne strane, i koji se god kune krivo istrijebiæe se po njoj s druge strane.

Atunci el mi-a spus: Acesta este blestemul care se răspândeşte pe faţa întregului pământ: căci oricine fură va fi nimicit, precum este scris pe această parte, conform cu aceasta; şi oricine jură va fi nimicit precum este scris pe partea aceea, conform cu aceea.

4 Ja æu je pustiti, govori Gospod nad vojskama, te æe doæi na kuæu lupežu i na kuæu onome koji se kune mojim imenom krivo, i stajaæe mu usred kuæe i satræe je, i drvlje joj i kamenje.

Îl voi răspândi, spune DOMNUL oştirilor, şi va intra în casa hoţului şi în casa celui care jură fals pe numele meu; şi va rămâne în mijlocul casei lui şi o va mistui cu lemnăria ei şi cu pietrele ei.

5 Potom izide anðeo koji govoraše sa mnom, i reèe mi: podigni oèi svoje i vidi šta je ovo što izlazi.

Atunci îngerul care vorbea cu mine a mers înainte şi mi-a spus: Ridică-ţi acum ochii şi vezi ce este aceasta care merge înainte.

6 A ja rekoh: šta je? A on reèe: to je efa što izlazi. I reèe: to im je oko po svoj zemlji.

Şi eu am spus: Ce este aceasta? Iar el a zis: Aceasta este o efă care merge înainte. El a mai spus: Aceasta este înfăţişarea lor pe tot pământul.

7 I gle, podizaše se talanat olova, i jedna žena sjeðaše usred efe.

Şi, iată, s-a ridicat un talant de plumb: şi aceasta este o femeie care şede în mijlocul efei.

8 I on reèe: to je bezbožnost. I vrže je usred efe, i vrže onaj komad olova ozgo na ždrijelo joj.

Şi el a spus: Aceasta este stricăciune. Şi a aruncat-o în mijlocul efei; şi a aruncat greutatea de plumb peste gura ei.

9 I podigoh oèi svoje i vidjeh, a to dvije žene izlažahu, i vjetar im bijaše pod krilima, a krila im bijahu kao u rode, i digoše efu meðu zemlju i nebo.

Atunci mi-am ridicat ochii şi am privit şi, iată, au ieşit două femei; şi vântul bătea în aripile lor; fiindcă aveau aripi ca aripile unei berze; şi ele au ridicat efa între pământ şi cer.

10 I rekoh anðelu koji govoraše sa mnom: kuda one nose efu?

Atunci am spus îngerului care vorbea cu mine: Unde duc acestea efa?

11 A on mi reèe: da joj naèine kuæu u zemlji Senaru; i ondje æe se namjestiti i postaviti na svoje podnožje.

Şi el mi-a spus: Pentru a-i construi o casă în ţara Şinarului; şi va fi întemeiată, şi pusă acolo pe temelia ei.