Poslovice 21
1 Srce je carevo u ruci Gospodu kao potoci vodeni; kuda god hoæe, savija ga.
Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
2 Svaki se put èovjeku èini prav, ali Gospod ispituje srca.
Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
3 Da se èini pravda i sud, milije je Gospodu nego žrtva.
A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
4 Ponosite oèi i naduto srce i oranje bezbožnièko grijeh je.
O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
5 Misli vrijedna èovjeka donose obilje, a svakoga nagla siromaštvo.
Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
6 Blago sabrano jezikom lažljivijem taština je koja prolazi meðu one koji traže smrt.
Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
7 Grabež bezbožnijeh odnijeæe ih, jer ne htješe èiniti što je pravo.
Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
8 Èiji je put kriv, on je tuð; a ko je èist, njegovo je djelo pravo.
Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
9 Bolje je sjedjeti u uglu od krova nego sa ženom svadljivom u kuæi zajednièkoj.
Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
10 Duša bezbožnikova želi zlo, ni prijatelj njegov ne nalazi milosti u njega.
Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
11 Kad potsmjevaè biva karan, ludi mudra; i kad se mudri pouèava, prima znanje.
Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
12 Uèi se pravednik od kuæe bezbožnikove, kad se bezbožnici obaraju u zlo.
Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
13 Ko zatiskuje uho svoje od vike ubogoga, vikaæe i sam, ali neæe biti uslišen.
Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
14 Dar u tajnosti utišava gnjev, i poklon u njedrima žestoku srdnju.
Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
15 Radost je pravedniku èiniti što je pravo, a strah onima koji èine bezakonje.
Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
16 Èovjek koji zaðe s puta mudrosti poèinuæe u zboru mrtvijeh.
Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
17 Ko ljubi veselje, biæe siromah; ko ljubi vino i ulje, neæe se obogatiti.
Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
18 Otkup za pravednike biæe bezbožnik i za dobre bezakonik.
Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
19 Bolje je živjeti u zemlji pustoj nego sa ženom svadljivom i gnjevljivom.
Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
20 Dragocjeno je blago i ulje u stanu mudroga, a èovjek bezuman proždire ga.
Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
21 Ko ide za pravdom i milošæu, naæi æe život, pravdu i slavu.
Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
22 U grad jakih ulazi mudri, i obara silu u koju se uzdaju.
Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
23 Ko èuva usta svoja i jezik svoj, èuva dušu svoju od nevolja.
Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
24 Ponositom i obijesnom ime je potsmjevaè, koji sve radi bijesno i oholo.
Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
25 Ljenivca ubija želja, jer ruke njegove neæe da rade;
Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
26 Svaki dan želi; a pravednik daje i ne štedi.
El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
27 Žrtva je bezbožnièka gad, akamoli kad je prinose u grijehu?
Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
28 Lažni svjedok poginuæe, a èovjek koji sluša, govoriæe svagda.
Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
29 Bezbožnik je bezobrazan, a pravednik udešava svoje pute.
Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
30 Nema mudrosti ni razuma ni savjeta nasuprot Bogu.
Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
31 Konj se oprema za dan boja, ali je u Gospoda spasenje.
Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
