Poslovice 20
1 Vino je potsmjevaè i silovito piæe nemirnik, i ko god za njim luta neæe biti mudar.
Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
2 Strah je carev kao rika mladoga lava; ko ga draži, griješi svojoj duši.
Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
3 Slava je èovjeku da se okani svaðe; a ko je god bezuman, upleæe se.
Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
4 Radi zime ljenivac ne ore; prosi o žetvi, i ništa ne dobija.
Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
5 Savjet je u srcu èovjeèijem duboka voda, ali èovjek razuman crpe ga.
Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
6 Najviše ljudi hvali se svojom dobrotom; ali ko æe naæi èovjeka istinita?
Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
7 Pravednik jednako hodi u bezazlenosti svojoj; blago sinovima njegovijem poslije njega!
Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
8 Car sjedeæi na prijestolu sudskom rasipa oèima svojim svako zlo.
Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
9 Ko može reæi: oèistio sam srce svoje, èist sam od grijeha svojega?
Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
10 Dvojak poteg i dvojaka mjera, oboje je mrsko Gospodu.
Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
11 Po djelima svojim poznaje se i dijete hoæe li biti èisto i hoæe li biti pravo djelo njegovo.
Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
12 Uho koje èuje, i oko koje vidi, oboje je Gospod naèinio.
Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
13 Ne ljubi sna, da ne osiromašiš; otvoraj oèi svoje, i biæeš sit hljeba.
Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
14 Ne valja, ne valja, govori ko kupuje, a kad otide onda se hvali.
Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
15 Ima zlata i mnogo bisera, ali su mudre usne najdragocjeniji nakit.
Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
16 Uzmi haljinu onome koji se podjemèi za tuðina, uzmi zalog od njega za tuðinku.
Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
17 Sladak je èovjeku hljeb od prijevare, ali mu se poslije napune usta pijeska.
Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
18 Misli se utvrðuju savjetom; zato razumno ratuj.
Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
19 Ko otkriva tajnu, postupa nevjerno; zato se ne miješaj s onijem koji razvaljuje usta.
Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
20 Ko psuje oca svojega ili mater svoju, njegov æe se žižak ugasiti u crnom mraku.
Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
21 Našljedstvo koje se iz poèetka brzo dobija, ne biva na pošljetku blagosloveno.
O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
22 Ne govori: vratiæu zlo. Èekaj Gospoda, i saèuvaæe te.
Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
23 Mrzak je Gospodu dvojak poteg, mjerila lažna nijesu dobra.
Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
24 Od Gospoda su koraci èovjeèji, a èovjek kako æe razumjeti put njegov?
Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
25 Zamka je èovjeku da proždre svetinju, i poslije zavjeta opet da traži.
Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
26 Mudar car rasipa bezbožnike i pušta na njih kolo.
Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
27 Vidjelo je Gospodnje duša èovjeèija, istražuje sve što je u srcu.
Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
28 Milost i istina èuvaju cara, i milošæu podupire svoj prijesto.
Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
29 Slava je mladiæima sila njihova, a starcima èast sijeda kosa.
Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
30 Modrice od boja i udarci koji prodiru do srca jesu lijek zlome.
Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
