Poslovice 15
1 Odgovor blag utišava gnjev, a rijeè prijeka podiže srdnju.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 Jezik mudrijeh ljudi ukrašava znanje, a usta bezumnijeh prosipaju bezumlje.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 Oèi su Gospodnje na svakom mjestu gledajuæi zle i dobre.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 Zdrav je jezik drvo životno, a opaèina s njega kršenje od vjetra.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 Lud se ruga nastavom oca svojega; a ko prima ukor, biva pametan.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 U kuæi pravednikovoj ima mnogo blaga; a u dohotku je bezbožnikovu rasap.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 Usne mudrijeh ljudi siju znanje, a srce bezumnièko ne èini tako.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 Žrtva je bezbožnièka gad Gospodu, a molitva pravednijeh ugodna mu je.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 Gad je Gospodu put bezbožnikov; a ko ide za pravdom, njega ljubi.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 Karanje je zlo onome ko ostavlja put; koji mrzi na ukor, umrijeæe.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 Potsmjevaè ne ljubi onoga ko ga kori, niti ide k mudrima.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 Veselo srce veseli lice, a žalost u srcu obara duh.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 Srce razumno traži znanje, a usta bezumnijeh ljudi naslaðuju se bezumljem.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Svi su dani nevoljnikovi zli; a ko je vesela srca, na gozbi je jednako.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Bolje je malo sa strahom Gospodnjim nego veliko blago s nemirom.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 Bolje je jelo od zelja gdje je ljubav nego od vola ugojena gdje je mržnja.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 Èovjek gnjevljiv zameæe raspru; a ko je spor na gnjev, utišava svaðu.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 Put je lijenoga kao ograda od trnja, a staza je pravednijeh nasuta.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 Mudar je sin radost ocu, a èovjek bezuman prezire mater svoju.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 Bezumlje je radost bezumniku, a razuman èovjek hodi pravo.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 Namjere se rasipaju kad nema savjeta, a tvrdo stoje gdje je mnogo savjetnika.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 Raduje se èovjek odgovorom usta svojih, i rijeè u vrijeme kako je dobra!
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 Gospod raskopava kuæu ponositima, a meðu udovici utvrðuje.
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 Mrske su Gospodu misli zle, a besjede èistijeh mile su.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 Lakomac zatire svoju kuæu, a ko mrzi na poklone živ æe biti.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 Srce pravednikovo premišlja šta æe govoriti, a usta bezbožnièka rigaju zlo.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 Daleko je Gospod od bezbožnijeh, a molitvu pravednijeh èuje.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 Vid oèinji veseli srce, dobar glas goji kosti.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 Uho koje sluša karanje životno nastavaæe meðu mudrima.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Ko odbacuje nastavu, ne mari za dušu svoju; a ko sluša karanje, biva razuman.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 Strah je Gospodnji nastava k mudrosti, i prije slave ide smjernost.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
