Ovadija 1
1 Utvara Avdijeva. Ovako veli Gospod Gospod za Edomsku: èusmo glas od Gospoda, i glasnik bi poslan k narodima: ustajte, da ustanemo na nju u boj.
Viziunea lui Obadia. Astfel spune Domnul DUMNEZEU referitor la Edom: Noi am auzit un zvon de la DOMNUL şi un ambasador este trimis printre păgâni: Sculaţi-vă şi să ne ridicăm împotriva ei în bătălie.
2 Gle, uèiniæu te malijem meðu narodima, biæeš vrlo prezren.
Iată, te-am făcut mică printre păgâni, eşti foarte dispreţuită.
3 Ponos srca tvojega prevari te, tebe, koji živiš u rasjelinama kamenijem, u visokom stanu svom, i govoriš u srcu svom: ko æe me oboriti na zemlju?
Mândria inimii tale te-a înşelat, tu, care locuieşti în crăpăturile stâncii, a cărei locuinţă este sus; care spune în inima ei: Cine mă va coborî la pământ?
4 Da podigneš visoko kao orao i meðu zvijezde da metneš gnijezdo svoje, odande æu te oboriti, govori Gospod.
Chiar dacă te-ai înălţa ca acvila şi chiar dacă ţi-ai aşeza cuibul printre stele, de acolo te voi coborî, spune DOMNUL.
5 Kako si oplijenjen? da su došli k tebi kradljivci ili lupeži noæu, ne bi li pokrali koliko im je dosta? da su došli k tebi beraèi vinogradski, ne bi li ostavili pabiraka?
Dacă ar fi venit hoţi la tine, dacă ar fi venit tâlhari noaptea, (cât eşti de stârpită) nu ar fi furat până când s-ar fi îndestulat? Dacă ar fi venit culegători de struguri la tine, nu ar fi lăsat câţiva struguri?
6 Kako se pretraži Isav, kako se naðoše potaje njegove!
Cât de cercetate sunt lucrurile lui Esau! Cât de căutate sunt lucrurile lui ascunse!
7 Do granice te odvedoše svi koji bijahu s tobom u vjeri, prevariše te i nadvladaše te koji bijahu u miru s tobom; koji jedu hljeb tvoj podmetnuše ti zamku, da se ne opazi.
Toţi oamenii din alianţa ta te-au adus până la graniţă; oamenii care erau în pace cu tine te-au înşelat şi te-au învins; cei care mănâncă pâinea ta au pus o vătămare sub tine; nu este înţelegere în el.
8 U onaj dan, govori Gospod, neæu li pogubiti mudre u zemlji Edomskoj i razumne u gori Isavovoj?
În ziua aceea, spune DOMNUL, nu voi nimici pe înţelepţii din Edom şi înţelegerea de pe muntele lui Esau?
9 I tvoji æe se junaci uplašiti, Temane, da se istrijebe pokoljem svi iz gore Isavove.
Şi oamenii tăi puternici, Temane, se vor descuraja, pentru că fiecare din muntele lui Esau va fi stârpit prin măcelărire.
10 Za nasilje uèinjeno bratu tvojemu Jakovu pokriæe te stid i istrijebiæeš se zasvagda.
Pentru violenţa ta împotriva fratelui tău Iacob, ruşinea te va acoperi şi vei fi stârpit pentru totdeauna.
11 Onaj dan, kad ti stajaše nasuprot; onaj dan, kad inostranci odvoðahu u ropstvo vojsku njegovu, i tuðinci ulažahu na vrata njegova i bacahu ždrijeb za Jerusalim, bješe i ti kao koji od njih.
În ziua în care stăteai în picioare pe cealaltă parte, în ziua în care străinii îi duceau în captivitate forţele şi locuitorii temporari intrau pe porţile lui şi aruncau sorţi asupra Ierusalimului, chiar tu erai ca unul dintre ei.
12 Ali ti ne trebaše gledati dana brata svojega, dana, kad se odvoðaše u tuðu zemlju, niti se radovati sinovima Judinijem u dan kad propadahu, niti razvaljivati usta u dan nevolje njihove.
Dar tu nu trebuia să fi privit ziua fratelui tău în ziua în care a devenit un străin, nici nu trebuia să te bucuri asupra copiilor lui Iuda în ziua nimicirii lor, nici nu trebuia să vorbeşti cu mândrie în ziua strâmtorării.
13 Ne trebaše ti uæi na vrata naroda mojega u dan pogibli njihove, ne trebaše da i ti gledaš zlo njihovo u dan pogibli njihove ni da se mašaš dobra njihova u dan pogibli njihove.
Tu nu trebuia să fi intrat pe poarta poporului meu în ziua nenorocirii lor; da, nu trebuia să fi privit necazul lor în ziua nenorocirii lor, nici să fi pus mâna pe averea lor în ziua nenorocirii lor,
14 Niti trebaše da staneš na rasputicu da ubijaš bježan njihovu, niti da izdaješ onijeh koji ostaše u dan nevolje.
Nici nu trebuia să fi stat în picioare la răspântie, ca să stârpeşti pe aceia dintre ai lui care au scăpat, nici nu trebuia să fi predat pe aceia dintre ai lui care au rămas în ziua strâmtorării.
15 Jer je dan Gospodnji blizu svijem narodima; kako si èinio, tako æe ti biti, plata æe ti se vratiti na glavu tvoju.
Fiindcă ziua DOMNULUI este aproape asupra tuturor păgânilor, cum ai făcut aşa ţi se va face; răsplata ta se va întoarce asupra capului tău.
16 Jer kao što ste vi pili na svetoj gori mojoj, tako æe piti svi narodi vazda, piæe, i ždrijeæe, i biæe kao da ih nije bilo.
Aşa cum aţi băut pe muntele meu sfânt, aşa vor bea toți păgânii în continuu, da, vor bea şi vor înghiţi şi vor fi ca şi cum nu ar fi fost.
17 A na gori æe Sionu biti spasenje, i biæe sveta, i dom æe Jakovljev naslijediti našljedstvo svoje.
Dar pe muntele Sion va fi eliberare şi va fi sfinţenie; şi casa lui Iacob va stăpâni posesiunile lor.
18 I dom æe Jakovljev biti oganj i dom Josifov plamen, a dom Isavov strnjika; i razgorjeæe se na njih, i spaliæe ih; i neæe biti ostatka domu Isavovu, jer Gospod reèe.
Şi casa lui Iacob va fi un foc şi casa lui Iosif, o flacără, şi casa lui Esau, mirişte, şi vor arde în ei şi îi vor mistui; şi nu va fi niciunul care să rămână din casa lui Esau; fiindcă DOMNUL a vorbit.
19 I naslijediæe jug, goru Isavovu, i ravnicu, Filisteje; i naslijediæe polje Jefremovo i polje Samarijsko i Venijaminovo i Galad;
Şi cei de la sud vor stăpâni muntele lui Esau; şi cei din câmpie, pe filisteni; şi vor stăpâni câmpurile lui Efraim şi câmpurile Samariei; şi Beniamin va stăpâni Galaadul.
20 I zarobljena vojska sinova Izrailjevijeh naslijediæe što je bilo Hananejsko do Sarepte; a roblje Jerusalimsko, što je u Sefaradu, naslijediæe južne gradove.
Şi captivitatea acestei oştiri a copiilor lui Israel va stăpâni ce este a canaaniţilor, până la Sarepta; şi captivitatea Ierusalimului, care este în Sefarad, va stăpâni cetăţile din sud.
21 I izbavitelji æe izaæi na goru Sion da sude gori Isavovoj, i carstvo æe biti Gospodnje.
Şi vor urca salvatori pe muntele Sion să judece muntele lui Esau; şi împărăţia va fi a DOMNULUI.
