< ลูก: 10 >
1 ตต: ปรํ ปฺรภุรปรานฺ สปฺตติศิษฺยานฺ นิยุชฺย สฺวยํ ยานิ นคราณิ ยานิ สฺถานานิ จ คมิษฺยติ ตานิ นคราณิ ตานิ สฺถานานิ จ ปฺรติ เทฺวา เทฺวา ชเนา ปฺรหิตวานฺฯ
După aceste lucruri, Domnul a rânduit și pe alți șaptezeci și i-a trimis înaintea Lui, doi câte doi, în fiecare cetate și în fiecare loc unde avea să vină.
2 เตภฺย: กถยามาส จ ศสฺยานิ พหูนีติ สตฺยํ กินฺตุ เฉทกา อลฺเป; ตสฺมาทฺเธโต: ศสฺยกฺเษเตฺร เฉทกานฺ อปรานปิ เปฺรษยิตุํ เกฺษตฺรสฺวามินํ ปฺรารฺถยธฺวํฯ
Și le-a spus: “Secerișul este într-adevăr mare, dar lucrătorii sunt puțini. Rugați-vă, așadar, Domnului secerișului, ca să trimită lucrători la secerișul Său.
3 ยูยํ ยาต, ปศฺยต, วฺฤกาณำ มเธฺย เมษศาวกานิว ยุษฺมานฺ ปฺรหิโณมิฯ
Mergeți și voi pe căile voastre. Iată, vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor.
4 ยูยํ กฺษุทฺรํ มหทฺ วา วสนสมฺปุฏกํ ปาทุกาศฺจ มา คฺฤหฺลีต, มารฺคมเธฺย กมปิ มา นมต จฯ
Nu purtați nici pungă, nici portofel, nici sandale. Nu salutați pe nimeni pe drum.
5 อปรญฺจ ยูยํ ยทฺ ยตฺ นิเวศนํ ปฺรวิศถ ตตฺร นิเวศนสฺยาสฺย มงฺคลํ ภูยาทิติ วากฺยํ ปฺรถมํ วทตฯ
În orice casă veți intra, spuneți mai întâi: “Pacea fie cu casa aceasta!”.
6 ตสฺมาตฺ ตสฺมินฺ นิเวศเน ยทิ มงฺคลปาตฺรํ สฺถาสฺยติ ตรฺหิ ตนฺมงฺคลํ ตสฺย ภวิษฺยติ, โนเจตฺ ยุษฺมานฺ ปฺรติ ปราวรฺตฺติษฺยเตฯ
Dacă este acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni asupra lui; dacă nu, se va întoarce la voi.
7 อปรญฺจ เต ยตฺกิญฺจิทฺ ทาสฺยนฺติ ตเทว ภุกฺตฺวา ปีตฺวา ตสฺมินฺนิเวศเน สฺถาสฺยถ; ยต: กรฺมฺมการี ชโน ภฺฤติมฺ อรฺหติ; คฺฤหาทฺ คฺฤหํ มา ยาสฺยถฯ
Rămâi în aceeași casă, mâncând și bând ce ți se dă, căci lucrătorul este vrednic de plata sa. Nu mergeți din casă în casă.
8 อนฺยจฺจ ยุษฺมาสุ กิมปิ นครํ ปฺรวิษฺเฏษุ โลกา ยทิ ยุษฺมากมฺ อาติถฺยํ กริษฺยนฺติ, ตรฺหิ ยตฺ ขาทฺยมฺ อุปสฺถาสฺยนฺติ ตเทว ขาทิษฺยถฯ
În orice cetate veți intra și vă vor primi, mâncați ceea ce vi se pune înainte.
9 ตนฺนครสฺถานฺ โรคิณ: สฺวสฺถานฺ กริษฺยถ, อีศฺวรียํ ราชฺยํ ยุษฺมากมฺ อนฺติกมฺ อาคมตฺ กถาเมตาญฺจ ปฺรจารยิษฺยถฯ
Vindecați pe bolnavii care se află acolo și spuneți-le: “Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de voi”.
10 กินฺตุ กิมปิ ปุรํ ยุษฺมาสุ ปฺรวิษฺเฏษุ โลกา ยทิ ยุษฺมากมฺ อาติถฺยํ น กริษฺยนฺติ, ตรฺหิ ตสฺย นครสฺย ปนฺถานํ คตฺวา กถาเมตำ วทิษฺยถ,
Dar în orice cetate în care intrați și nu vă primesc, ieșiți pe străzile ei și spuneți:
11 ยุษฺมากํ นครียา ยา ธูโลฺย'สฺมาสุ สมลคนฺ ตา อปิ ยุษฺมากํ ปฺราติกูเลฺยน สากฺษฺยารฺถํ สมฺปาตยาม: ; ตถาปีศฺวรราชฺยํ ยุษฺมากํ สมีปมฺ อาคตมฺ อิติ นิศฺจิตํ ชานีตฯ
“Chiar și praful din cetatea voastră care se lipește de noi, îl ștergem împotriva voastră. Cu toate acestea, să știți că Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de voi'.
12 อหํ ยุษฺมภฺยํ ยถารฺถํ กถยามิ, วิจารทิเน ตสฺย นครสฺย ทศาต: สิโทโม ทศา สหฺยา ภวิษฺยติฯ
Vă spun că, în ziua aceea, va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma decât pentru orașul acela.
13 หา หา โกราสีนฺ นคร, หา หา ไพตฺไสทานคร ยุวโยรฺมเธฺย ยาทฺฤศานิ อาศฺจรฺยฺยาณิ กรฺมฺมาณฺยกฺริยนฺต, ตานิ กรฺมฺมาณิ ยทิ โสรสีโทโน รฺนครโยรการิษฺยนฺต, ตทา อิโต พหุทินปูรฺวฺวํ ตนฺนิวาสิน: ศณวสฺตฺราณิ ปริธาย คาเตฺรษุ ภสฺม วิลิปฺย สมุปวิศฺย สมเขตฺสฺยนฺตฯ
“Vai de tine, Corazin! Vai de tine, Betsaida! Căci dacă s-ar fi făcut în Tir și în Sidon lucrările mărețe care s-au făcut în voi, s-ar fi pocăit de mult, stând în sac și cenușă.
14 อโต วิจารทิวเส ยุษฺมากํ ทศาต: โสรสีโทนฺนิวาสินำ ทศา สหฺยา ภวิษฺยติฯ
Dar, la judecată, Tirului și Sidonului le va fi mai ușor de suportat decât vouă.
15 เห กผรฺนาหูมฺ, ตฺวํ สฺวรฺคํ ยาวทฺ อุนฺนตา กินฺตุ นรกํ ยาวตฺ นฺยคฺภวิษฺยสิฯ (Hadēs )
Tu, Capernaum, care te-ai înălțat la cer, vei fi coborât în Hades. (Hadēs )
16 โย ชโน ยุษฺมากํ วากฺยํ คฺฤหฺลาติ ส มไมว วากฺยํ คฺฤหฺลาติ; กิญฺจ โย ชโน ยุษฺมากมฺ อวชฺญำ กโรติ ส มไมวาวชฺญำ กโรติ; โย ชโน มมาวชฺญำ กโรติ จ ส มตฺเปฺรรกไสฺยวาวชฺญำ กโรติฯ
Cine vă ascultă pe voi mă ascultă pe mine, iar cine vă respinge pe voi mă respinge pe mine. Cine mă respinge pe mine, îl respinge pe cel care m-a trimis pe mine.”
17 อถ เต สปฺตติศิษฺยา อานนฺเทน ปฺรตฺยาคตฺย กถยามาสุ: , เห ปฺรโภ ภวโต นามฺนา ภูตา อปฺยสฺมากํ วศีภวนฺติฯ
Cei șaptezeci s-au întors cu bucurie, zicând: “Doamne, chiar și demonii ne sunt supuși în Numele Tău!”
18 ตทานีํ ส ตานฺ ชคาท, วิทฺยุตมิว สฺวรฺคาตฺ ปตนฺตํ ไศตานมฺ อทรฺศมฺฯ
Și le-a zis: “Am văzut pe Satana căzând din cer ca un fulger.
19 ปศฺยต สรฺปานฺ วฺฤศฺจิกานฺ ริโป: สรฺวฺวปรากฺรมำศฺจ ปทตไล รฺทลยิตุํ ยุษฺมภฺยํ ศกฺตึ ททามิ ตสฺมาทฺ ยุษฺมากํ กาปิ หานิ รฺน ภวิษฺยติฯ
Iată, vă dau putere să călcați peste șerpi și scorpioni și peste toată puterea vrăjmașului. Nimic nu vă va răni în vreun fel.
20 ภูตา ยุษฺมากํ วศีภวนฺติ, เอตนฺนิมิตฺตตฺ มา สมุลฺลสต, สฺวรฺเค ยุษฺมากํ นามานิ ลิขิตานิ สนฺตีติ นิมิตฺตํ สมุลฺลสตฯ
Cu toate acestea, nu vă bucurați de faptul că duhurile vi se supun, ci bucurați-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri.”
21 ตทฺฆฏิกายำ ยีศุ รฺมนสิ ชาตาหฺลาท: กถยามาส เห สฺวรฺคปฺฤถิโวฺยเรกาธิปเต ปิตสฺตฺวํ ชฺญานวตำ วิทุษาญฺจ โลกานำ ปุรสฺตาตฺ สรฺวฺวเมตทฺ อปฺรกาศฺย พาลกานำ ปุรสฺตาตฺ ปฺรากาศย เอตสฺมาทฺเธโตสฺตฺวำ ธนฺยํ วทามิ, เห ปิตริตฺถํ ภวตุ ยทฺ เอตเทว ตว โคจร อุตฺตมมฺฯ
În același ceas, Isus s-a bucurat în Duhul Sfânt și a zis: “Îți mulțumesc, Tată, Stăpânul cerului și al pământului, că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit copiilor. Da, Tată, pentru că așa a fost bineplăcut în ochii tăi”.
22 ปิตฺรา สรฺวฺวาณิ มยิ สมรฺปิตานิ ปิตรํ วินา โกปิ ปุตฺรํ น ชานาติ กิญฺจ ปุตฺรํ วินา ยไสฺม ชนาย ปุตฺรสฺตํ ปฺรกาศิตวานฺ ตญฺจ วินา โกปิ ปิตรํ น ชานาติฯ
Întorcându-Se către ucenici, a zis: “Toate Mi-au fost date de Tatăl Meu. Nimeni nu știe cine este Fiul, în afară de Tatăl, și cine este Tatăl, în afară de Fiul și de cel căruia Fiul vrea să i-l dezvăluie.”
23 ตป: ปรํ ส ศิษฺยานฺ ปฺรติ ปราวฺฤตฺย คุปฺตํ ชคาท, ยูยเมตานิ สรฺวฺวาณิ ปศฺยถ ตโต ยุษฺมากํ จกฺษูํษิ ธนฺยานิฯ
Și, întorcându-se către ucenici, a zis în particular: “Fericiți ochii care văd ceea ce vedeți voi,
24 ยุษฺมานหํ วทามิ, ยูยํ ยานิ สรฺวฺวาณิ ปศฺยถ ตานิ พหโว ภวิษฺยทฺวาทิโน ภูปตยศฺจ ทฺรษฺฏุมิจฺฉนฺโตปิ ทฺรษฺฏุํ น ปฺราปฺนุวนฺ, ยุษฺมาภิ รฺยา ยา: กถาศฺจ ศฺรูยนฺเต ตา: โศฺรตุมิจฺฉนฺโตปิ โศฺรตุํ นาลภนฺตฯ
căci vă spun că mulți prooroci și împărați au dorit să vadă ceea ce vedeți voi și n-au văzut, și să audă ceea ce auziți voi și n-au auzit.”
25 อนนฺตรมฺ เอโก วฺยวสฺถาปก อุตฺถาย ตํ ปรีกฺษิตุํ ปปฺรจฺฉ, เห อุปเทศก อนนฺตายุษ: ปฺราปฺตเย มยา กึ กรณียํ? (aiōnios )
Și iată că un învățător s-a ridicat în picioare și L-a pus la încercare, zicând: “Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (aiōnios )
26 ยีศุ: ปฺรตฺยุวาจ, อตฺรารฺเถ วฺยวสฺถายำ กึ ลิขิตมสฺติ? ตฺวํ กีทฺฤกฺ ปฐสิ?
El i-a zis: “Ce este scris în Lege? Cum o citești?”
27 ตต: โสวทตฺ, ตฺวํ สรฺวฺวานฺต: กรไณ: สรฺวฺวปฺราไณ: สรฺวฺวศกฺติภิ: สรฺวฺวจิตฺไตศฺจ ปฺรเภา ปรเมศฺวเร เปฺรม กุรุ, สมีปวาสินิ สฺววตฺ เปฺรม กุรุ จฯ
El a răspuns: “Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din toată puterea ta și din tot cugetul tău, și pe aproapele tău ca pe tine însuți.”
28 ตทา ส กถยามาส, ตฺวํ ยถารฺถํ ปฺรตฺยโวจ: , อิตฺถมฺ อาจร เตไนว ชีวิษฺยสิฯ
El i-a zis: “Ai răspuns corect. Fă așa și vei trăi.”
29 กินฺตุ ส ชน: สฺวํ นิรฺทฺโทษํ ชฺญาปยิตุํ ยีศุํ ปปฺรจฺฉ, มม สมีปวาสี ก: ? ตโต ยีศุ: ปฺรตฺยุวาจ,
Dar el, vrând să se justifice, a întrebat pe Isus: “Cine este aproapele meu?”
30 เอโก ชโน ยิรูศาลมฺปุราทฺ ยิรีโหปุรํ ยาติ, เอตรฺหิ ทสฺยูนำ กเรษุ ปติเต เต ตสฺย วสฺตฺราทิกํ หฺฤตวนฺต: ตมาหตฺย มฺฤตปฺรายํ กฺฤตฺวา ตฺยกฺตฺวา ยยุ: ฯ
Isus a răspuns: “Un om care se cobora de la Ierusalim la Ierihon, a căzut în mijlocul unor tâlhari care, după ce l-au dezbrăcat și l-au bătut, au plecat și l-au lăsat pe jumătate mort.
31 อกสฺมาทฺ เอโก ยาชกเสฺตน มารฺเคณ คจฺฉนฺ ตํ ทฺฤษฺฏฺวา มารฺคานฺยปารฺเศฺวน ชคามฯ
Din întâmplare, un preot cobora pe drumul acela. Când l-a văzut, a trecut pe partea cealaltă.
32 อิตฺถมฺ เอโก เลวียสฺตตฺสฺถานํ ปฺราปฺย ตสฺยานฺติกํ คตฺวา ตํ วิโลกฺยาเนฺยน ปารฺเศฺวน ชคามฯ
La fel și un levit, când a ajuns la locul acela și l-a văzut, a trecut pe partea cealaltă.
33 กินฺเตฺวก: โศมิโรณีโย คจฺฉนฺ ตตฺสฺถานํ ปฺราปฺย ตํ ทฺฤษฺฏฺวาทยตฯ
Dar un oarecare samaritean, pe când călătorea, a ajuns unde era el. Când l-a văzut, i s-a făcut milă,
34 ตสฺยานฺติกํ คตฺวา ตสฺย กฺษเตษุ ไตลํ ทฺรากฺษารสญฺจ ปฺรกฺษิปฺย กฺษตานิ พทฺธฺวา นิชวาหโนปริ ตมุปเวศฺย ปฺรวาสียคฺฤหมฺ อานีย ตํ สิเษเวฯ
s-a apropiat de el și i-a legat rănile, turnând untdelemn și vin. L-a așezat pe animalul său, l-a dus la un han și a avut grijă de el.
35 ปรสฺมินฺ ทิวเส นิชคมนกาเล เทฺวา มุทฺราปาเทา ตทฺคฺฤหสฺวามิเน ทตฺตฺวาวทตฺ ชนเมนํ เสวสฺว ตตฺร โย'ธิโก วฺยโย ภวิษฺยติ ตมหํ ปุนราคมนกาเล ปริโศตฺสฺยามิฯ
A doua zi, când a plecat, a scos doi denari, i-a dat gazdei și i-a spus: “Ai grijă de el. Tot ce vei cheltui în plus, îți voi da înapoi când mă voi întoarce'.
36 เอษำ ตฺรยาณำ มเธฺย ตสฺย ทสฺยุหสฺตปติตสฺย ชนสฺย สมีปวาสี ก: ? ตฺวยา กึ พุธฺยเต?
Acum, care dintre acești trei credeți că vi s-a părut că era vecin cu cel care a căzut între tâlhari?”
37 ตต: ส วฺยวสฺถาปก: กถยามาส ยสฺตสฺมินฺ ทยำ จการฯ ตทา ยีศุ: กถยามาส ตฺวมปิ คตฺวา ตถาจรฯ
El a zis: “Cel care a avut milă de el.” Atunci Isus i-a zis: “Du-te și fă și tu la fel”.
38 ตต: ปรํ เต คจฺฉนฺต เอกํ คฺรามํ ปฺรวิวิศุ: ; ตทา มรฺถานามา สฺตฺรี สฺวคฺฤเห ตสฺยาติถฺยํ จการฯ
Pe când mergeau ei pe drum, a intrat într-un sat și o femeie, numită Marta, L-a primit în casa ei.
39 ตสฺมาตฺ มริยมฺ นามเธยา ตสฺยา ภคินี ยีโศ: ปทสมีป อุววิศฺย ตโสฺยปเทศกถำ โศฺรตุมาเรเภฯ
Ea avea o soră, numită Maria, care ședea și ea la picioarele lui Isus și asculta cuvântul Lui.
40 กินฺตุ มรฺถา นานาปริจรฺยฺยายำ วฺยคฺรา พภูว ตสฺมาทฺเธโตสฺตสฺย สมีปมาคตฺย พภาเษ; เห ปฺรโภ มม ภคินี เกวลํ มโมปริ สรฺวฺวกรฺมฺมณำ ภารมฺ อรฺปิตวตี ตตฺร ภวตา กิญฺจิทปิ น มโน นิธียเต กิมฺ? มม สาหายฺยํ กรฺตฺตุํ ภวานฺ ตามาทิศตุฯ
Dar Marta, care era ocupată cu multe slujbe, s-a apropiat de el și i-a zis: “Doamne, nu-ți pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură? Roag-o, așadar, să mă ajute”.
41 ตโต ยีศุ: ปฺรตฺยุวาจ เห มรฺเถ เห มรฺเถ, ตฺวํ นานาการฺเยฺยษุ จินฺติตวตี วฺยคฺรา จาสิ,
Isus i-a răspuns: “Marta, Marta, tu ești neliniștită și îngrijorată de multe lucruri;
42 กินฺตุ ปฺรโยชนียมฺ เอกมาตฺรมฺ อาเสฺตฯ อปรญฺจ ยมุตฺตมํ ภาคํ โกปิ หรฺตฺตุํ น ศกฺโนติ เสอว มริยมา วฺฤต: ฯ
dar un singur lucru este necesar. Maria a ales partea cea bună, care nu-i va fi luată”.