ମାର୍କଃ 6
1 ଅନନ୍ତରଂ ସ ତତ୍ସ୍ଥାନାତ୍ ପ୍ରସ୍ଥାଯ ସ୍ୱପ୍ରଦେଶମାଗତଃ ଶିଷ୍ୟାଶ୍ଚ ତତ୍ପଶ୍ଚାଦ୍ ଗତାଃ|
Și a ieșit de acolo. A venit în țara lui și discipolii lui L-au urmat.
2 ଅଥ ୱିଶ୍ରାମୱାରେ ସତି ସ ଭଜନଗୃହେ ଉପଦେଷ୍ଟୁମାରବ୍ଧୱାନ୍ ତତୋଽନେକେ ଲୋକାସ୍ତତ୍କଥାଂ ଶ୍ରୁତ୍ୱା ୱିସ୍ମିତ୍ୟ ଜଗଦୁଃ, ଅସ୍ୟ ମନୁଜସ୍ୟ ଈଦୃଶୀ ଆଶ୍ଚର୍ୟ୍ୟକ୍ରିଯା କସ୍ମାଜ୍ ଜାତା? ତଥା ସ୍ୱକରାଭ୍ୟାମ୍ ଇତ୍ଥମଦ୍ଭୁତଂ କର୍ମ୍ମ କର୍ତ୍ତାମ୍ ଏତସ୍ମୈ କଥଂ ଜ୍ଞାନଂ ଦତ୍ତମ୍?
Când a venit Sabatul, a început să învețe în sinagogă și mulți care îl auzeau erau uimiți și ziceau: “De unde are omul acesta aceste lucruri?” și: “Ce înțelepciune i-a fost dată acestui om, de se fac prin mâinile lui asemenea lucruri mărețe?
3 କିମଯଂ ମରିଯମଃ ପୁତ୍ରସ୍ତଜ୍ଞା ନୋ? କିମଯଂ ଯାକୂବ୍-ଯୋସି-ଯିହୁଦା-ଶିମୋନାଂ ଭ୍ରାତା ନୋ? ଅସ୍ୟ ଭଗିନ୍ୟଃ କିମିହାସ୍ମାଭିଃ ସହ ନୋ? ଇତ୍ଥଂ ତେ ତଦର୍ଥେ ପ୍ରତ୍ୟୂହଂ ଗତାଃ|
Nu cumva acesta este tâmplarul, fiul Mariei și fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda și al lui Simon? Nu cumva surorile lui sunt aici cu noi?” Așa că s-au supărat pe el.
4 ତଦା ଯୀଶୁସ୍ତେଭ୍ୟୋଽକଥଯତ୍ ସ୍ୱଦେଶଂ ସ୍ୱକୁଟୁମ୍ବାନ୍ ସ୍ୱପରିଜନାଂଶ୍ଚ ୱିନା କୁତ୍ରାପି ଭୱିଷ୍ୟଦ୍ୱାଦୀ ଅସତ୍କୃତୋ ନ ଭୱତି|
Isus le-a zis: “Un prooroc nu este lipsit de cinste decât în țara lui, între rudele lui și în casa lui.”
5 ଅପରଞ୍ଚ ତେଷାମପ୍ରତ୍ୟଯାତ୍ ସ ୱିସ୍ମିତଃ କିଯତାଂ ରୋଗିଣାଂ ୱପୁଃଷୁ ହସ୍ତମ୍ ଅର୍ପଯିତ୍ୱା କେୱଲଂ ତେଷାମାରୋଗ୍ୟକରଣାଦ୍ ଅନ୍ୟତ୍ କିମପି ଚିତ୍ରକାର୍ୟ୍ୟଂ କର୍ତ୍ତାଂ ନ ଶକ୍ତଃ|
Acolo nu a putut face nicio lucrare măreață, decât că și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat.
6 ଅଥ ସ ଚତୁର୍ଦିକ୍ସ୍ଥ ଗ୍ରାମାନ୍ ଭ୍ରମିତ୍ୱା ଉପଦିଷ୍ଟୱାନ୍
El se mira din cauza necredinței lor. A mers prin sate și a învățat.
7 ଦ୍ୱାଦଶଶିଷ୍ୟାନ୍ ଆହୂଯ ଅମେଧ୍ୟଭୂତାନ୍ ୱଶୀକର୍ତ୍ତାଂ ଶକ୍ତିଂ ଦତ୍ତ୍ୱା ତେଷାଂ ଦ୍ୱୌ ଦ୍ୱୌ ଜନୋ ପ୍ରେଷିତୱାନ୍|
A chemat la Sine pe cei doisprezece și a început să-i trimită doi câte doi; și le-a dat putere asupra duhurilor necurate.
8 ପୁନରିତ୍ୟାଦିଶଦ୍ ଯୂଯମ୍ ଏକୈକାଂ ଯଷ୍ଟିଂ ୱିନା ୱସ୍ତ୍ରସଂପୁଟଃ ପୂପଃ କଟିବନ୍ଧେ ତାମ୍ରଖଣ୍ଡଞ୍ଚ ଏଷାଂ କିମପି ମା ଗ୍ରହ୍ଲୀତ,
Le-a poruncit să nu-și ia nimic pentru călătorie, în afară de un toiag, doar un toiag: nici pâine, nici portofel, nici bani în pungă,
9 ମାର୍ଗଯାତ୍ରାଯୈ ପାଦେଷୂପାନହୌ ଦତ୍ତ୍ୱା ଦ୍ୱେ ଉତ୍ତରୀଯେ ମା ପରିଧଦ୍ୱ୍ୱଂ|
ci să poarte sandale și să nu-și pună două tunici.
10 ଅପରମପ୍ୟୁକ୍ତଂ ତେନ ଯୂଯଂ ଯସ୍ୟାଂ ପୁର୍ୟ୍ୟାଂ ଯସ୍ୟ ନିୱେଶନଂ ପ୍ରୱେକ୍ଷ୍ୟଥ ତାଂ ପୁରୀଂ ଯାୱନ୍ନ ତ୍ୟକ୍ଷ୍ୟଥ ତାୱତ୍ ତନ୍ନିୱେଶନେ ସ୍ଥାସ୍ୟଥ|
El le-a spus: “Oriunde intrați într-o casă, rămâneți acolo până când veți pleca de acolo.
11 ତତ୍ର ଯଦି କେପି ଯୁଷ୍ମାକମାତିଥ୍ୟଂ ନ ୱିଦଧତି ଯୁଷ୍ମାକଂ କଥାଶ୍ଚ ନ ଶୃଣ୍ୱନ୍ତି ତର୍ହି ତତ୍ସ୍ଥାନାତ୍ ପ୍ରସ୍ଥାନସମଯେ ତେଷାଂ ୱିରୁଦ୍ଧଂ ସାକ୍ଷ୍ୟଂ ଦାତୁଂ ସ୍ୱପାଦାନାସ୍ଫାଲ୍ୟ ରଜଃ ସମ୍ପାତଯତ; ଅହଂ ଯୁଷ୍ମାନ୍ ଯଥାର୍ଥଂ ୱଚ୍ମି ୱିଚାରଦିନେ ତନ୍ନଗରସ୍ୟାୱସ୍ଥାତଃ ସିଦୋମାମୋରଯୋ ର୍ନଗରଯୋରୱସ୍ଥା ସହ୍ୟତରା ଭୱିଷ୍ୟତି|
Oricine nu vă va primi și nu vă va asculta, când plecați de acolo, scuturați praful de sub picioarele voastre ca mărturie împotriva lor. Cu siguranță, vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma și Gomora decât pentru acest oraș!”
12 ଅଥ ତେ ଗତ୍ୱା ଲୋକାନାଂ ମନଃପରାୱର୍ତ୍ତନୀଃ କଥା ପ୍ରଚାରିତୱନ୍ତଃ|
Ei au ieșit și propovăduiau oamenilor să se pocăiască.
13 ଏୱମନେକାନ୍ ଭୂତାଂଶ୍ଚ ତ୍ୟାଜିତୱନ୍ତସ୍ତଥା ତୈଲେନ ମର୍ଦ୍ଦଯିତ୍ୱା ବହୂନ୍ ଜନାନରୋଗାନକାର୍ଷୁଃ|
Au scos mulți demoni, au uns cu untdelemn pe mulți bolnavi și i-au vindecat.
14 ଇତ୍ଥଂ ତସ୍ୟ ସୁଖ୍ୟାତିଶ୍ଚତୁର୍ଦିଶୋ ୱ୍ୟାପ୍ତା ତଦା ହେରୋଦ୍ ରାଜା ତନ୍ନିଶମ୍ୟ କଥିତୱାନ୍, ଯୋହନ୍ ମଜ୍ଜକଃ ଶ୍ମଶାନାଦ୍ ଉତ୍ଥିତ ଅତୋହେତୋସ୍ତେନ ସର୍ୱ୍ୱା ଏତା ଅଦ୍ଭୁତକ୍ରିଯାଃ ପ୍ରକାଶନ୍ତେ|
Regele Irod a auzit aceasta, căci numele lui devenise cunoscut, și a zis: “Ioan Botezătorul a înviat din morți și de aceea aceste puteri lucrează în el.”
15 ଅନ୍ୟେଽକଥଯନ୍ ଅଯମ୍ ଏଲିଯଃ, କେପି କଥିତୱନ୍ତ ଏଷ ଭୱିଷ୍ୟଦ୍ୱାଦୀ ଯଦ୍ୱା ଭୱିଷ୍ୟଦ୍ୱାଦିନାଂ ସଦୃଶ ଏକୋଯମ୍|
Alții însă spuneau: “El este Ilie”. Alții au spus: “Este un profet sau ca unul dintre profeți”.
16 କିନ୍ତୁ ହେରୋଦ୍ ଇତ୍ୟାକର୍ଣ୍ୟ ଭାଷିତୱାନ୍ ଯସ୍ୟାହଂ ଶିରଶ୍ଛିନ୍ନୱାନ୍ ସ ଏୱ ଯୋହନଯଂ ସ ଶ୍ମଶାନାଦୁଦତିଷ୍ଠତ୍|
Dar Irod, când a auzit acestea, a zis: “Acesta este Ioan, pe care l-am decapitat. A înviat din morți”.
17 ପୂର୍ୱ୍ୱଂ ସ୍ୱଭ୍ରାତୁଃ ଫିଲିପସ୍ୟ ପତ୍ନ୍ୟା ଉଦ୍ୱାହଂ କୃତୱନ୍ତଂ ହେରୋଦଂ ଯୋହନୱାଦୀତ୍ ସ୍ୱଭାତୃୱଧୂ ର୍ନ ୱିୱାହ୍ୟା|
Căci însuși Irod trimisese să-l aresteze pe Ioan și-l legase în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său Filip, pentru că se căsătorise cu ea.
18 ଅତଃ କାରଣାତ୍ ହେରୋଦ୍ ଲୋକଂ ପ୍ରହିତ୍ୟ ଯୋହନଂ ଧୃତ୍ୱା ବନ୍ଧନାଲଯେ ବଦ୍ଧୱାନ୍|
Căci Ioan îi spusese lui Irod: “Nu-ți este îngăduit să ai pe soția fratelui tău”.
19 ହେରୋଦିଯା ତସ୍ମୈ ଯୋହନେ ପ୍ରକୁପ୍ୟ ତଂ ହନ୍ତୁମ୍ ଐଚ୍ଛତ୍ କିନ୍ତୁ ନ ଶକ୍ତା,
Irodiada s-a pus împotriva lui și a vrut să-l ucidă, dar nu a putut,
20 ଯସ୍ମାଦ୍ ହେରୋଦ୍ ତଂ ଧାର୍ମ୍ମିକଂ ସତ୍ପୁରୁଷଞ୍ଚ ଜ୍ଞାତ୍ୱା ସମ୍ମନ୍ୟ ରକ୍ଷିତୱାନ୍; ତତ୍କଥାଂ ଶ୍ରୁତ୍ୱା ତଦନୁସାରେଣ ବହୂନି କର୍ମ୍ମାଣି କୃତୱାନ୍ ହୃଷ୍ଟମନାସ୍ତଦୁପଦେଶଂ ଶ୍ରୁତୱାଂଶ୍ଚ|
pentru că Irod se temea de Ioan, știind că este un om drept și sfânt, și l-a păstrat în siguranță. Când îl auzea, făcea multe lucruri și îl asculta cu plăcere.
21 କିନ୍ତୁ ହେରୋଦ୍ ଯଦା ସ୍ୱଜନ୍ମଦିନେ ପ୍ରଧାନଲୋକେଭ୍ୟଃ ସେନାନୀଭ୍ୟଶ୍ଚ ଗାଲୀଲ୍ପ୍ରଦେଶୀଯଶ୍ରେଷ୍ଠଲୋକେଭ୍ୟଶ୍ଚ ରାତ୍ରୌ ଭୋଜ୍ୟମେକଂ କୃତୱାନ୍
Atunci a venit o zi potrivită, când Irod, de ziua lui de naștere, a dat o cină pentru nobilii săi, pentru arhierei și pentru căpeteniile Galileii.
22 ତସ୍ମିନ୍ ଶୁଭଦିନେ ହେରୋଦିଯାଯାଃ କନ୍ୟା ସମେତ୍ୟ ତେଷାଂ ସମକ୍ଷଂ ସଂନୃତ୍ୟ ହେରୋଦସ୍ତେନ ସହୋପୱିଷ୍ଟାନାଞ୍ଚ ତୋଷମଜୀଜନତ୍ ତତା ନୃପଃ କନ୍ୟାମାହ ସ୍ମ ମତ୍ତୋ ଯଦ୍ ଯାଚସେ ତଦେୱ ତୁଭ୍ୟଂ ଦାସ୍ୟେ|
Când însăși fiica Irodiadei a intrat și a dansat, a plăcut lui Irod și celor care stăteau cu el. Regele i-a spus tinerei: “Cere-mi tot ce vrei și îți voi da”.
23 ଶପଥଂ କୃତ୍ୱାକଥଯତ୍ ଚେଦ୍ ରାଜ୍ୟାର୍ଦ୍ଧମପି ଯାଚସେ ତଦପି ତୁଭ୍ୟଂ ଦାସ୍ୟେ|
El i-a jurat: “Orice îmi vei cere, îți voi da, până la jumătate din regatul meu.”
24 ତତଃ ସା ବହି ର୍ଗତ୍ୱା ସ୍ୱମାତରଂ ପପ୍ରଚ୍ଛ କିମହଂ ଯାଚିଷ୍ୟେ? ତଦା ସାକଥଯତ୍ ଯୋହନୋ ମଜ୍ଜକସ୍ୟ ଶିରଃ|
Ea a ieșit și a zis mamei sale: “Ce să cer?” Ea a spus: “Capul lui Ioan Botezătorul”.
25 ଅଥ ତୂର୍ଣଂ ଭୂପସମୀପମ୍ ଏତ୍ୟ ଯାଚମାନାୱଦତ୍ କ୍ଷଣେସ୍ମିନ୍ ଯୋହନୋ ମଜ୍ଜକସ୍ୟ ଶିରଃ ପାତ୍ରେ ନିଧାଯ ଦେହି, ଏତଦ୍ ଯାଚେଽହଂ|
Ea a venit îndată la rege și i-a zis: “Vreau să-mi dai acum capul lui Ioan Botezătorul pe un platou.”
26 ତସ୍ମାତ୍ ଭୂପୋଽତିଦୁଃଖିତଃ, ତଥାପି ସ୍ୱଶପଥସ୍ୟ ସହଭୋଜିନାଞ୍ଚାନୁରୋଧାତ୍ ତଦନଙ୍ଗୀକର୍ତ୍ତୁଂ ନ ଶକ୍ତଃ|
Împăratul a fost foarte mâhnit, dar, de dragul jurămintelor sale și al invitaților la masă, n-a vrut să o refuze.
27 ତତ୍କ୍ଷଣଂ ରାଜା ଘାତକଂ ପ୍ରେଷ୍ୟ ତସ୍ୟ ଶିର ଆନେତୁମାଦିଷ୍ଟୱାନ୍|
Imediat, regele a trimis un soldat din garda sa și a poruncit să aducă capul lui Ioan; acesta s-a dus și l-a decapitat în închisoare,
28 ତତଃ ସ କାରାଗାରଂ ଗତ୍ୱା ତଚ୍ଛିରଶ୍ଛିତ୍ୱା ପାତ୍ରେ ନିଧାଯାନୀଯ ତସ୍ୟୈ କନ୍ୟାଯୈ ଦତ୍ତୱାନ୍ କନ୍ୟା ଚ ସ୍ୱମାତ୍ରେ ଦଦୌ|
i-a adus capul pe un platou și l-a dat tinerei domnișoare, iar tânăra domnișoară l-a dat mamei sale.
29 ଅନନତରଂ ଯୋହନଃ ଶିଷ୍ୟାସ୍ତଦ୍ୱାର୍ତ୍ତାଂ ପ୍ରାପ୍ୟାଗତ୍ୟ ତସ୍ୟ କୁଣପଂ ଶ୍ମଶାନେଽସ୍ଥାପଯନ୍|
Ucenicii Lui, auzind aceasta, au venit, au luat trupul Lui și l-au pus într-un mormânt.
30 ଅଥ ପ୍ରେଷିତା ଯୀଶୋଃ ସନ୍ନିଧୌ ମିଲିତା ଯଦ୍ ଯଚ୍ ଚକ୍ରୁଃ ଶିକ୍ଷଯାମାସୁଶ୍ଚ ତତ୍ସର୍ୱ୍ୱୱାର୍ତ୍ତାସ୍ତସ୍ମୈ କଥିତୱନ୍ତଃ|
Apostolii s-au adunat la Isus și I-au povestit tot ce făcuseră și tot ce învățaseră.
31 ସ ତାନୁୱାଚ ଯୂଯଂ ୱିଜନସ୍ଥାନଂ ଗତ୍ୱା ୱିଶ୍ରାମ୍ୟତ ଯତସ୍ତତ୍ସନ୍ନିଧୌ ବହୁଲୋକାନାଂ ସମାଗମାତ୍ ତେ ଭୋକ୍ତୁଂ ନାୱକାଶଂ ପ୍ରାପ୍ତାଃ|
El le-a zis: “Veniți într-un loc pustiu și odihniți-vă puțin.” Căci erau mulți care veneau și plecau, și nu aveau timp liber nici măcar să mănânce.
32 ତତସ୍ତେ ନାୱା ୱିଜନସ୍ଥାନଂ ଗୁପ୍ତଂ ଗଗ୍ମୁଃ|
Ei s-au dus cu barca într-un loc pustiu, singuri.
33 ତତୋ ଲୋକନିୱହସ୍ତେଷାଂ ସ୍ଥାନାନ୍ତରଯାନଂ ଦଦର୍ଶ, ଅନେକେ ତଂ ପରିଚିତ୍ୟ ନାନାପୁରେଭ୍ୟଃ ପଦୈର୍ୱ୍ରଜିତ୍ୱା ଜୱେନ ତୈଷାମଗ୍ରେ ଯୀଶୋଃ ସମୀପ ଉପତସ୍ଥୁଃ|
Văzându-i mergând, mulți l-au recunoscut și au alergat acolo pe jos din toate cetățile. Au ajuns înaintea lor și au venit împreună la el.
34 ତଦା ଯୀଶୁ ର୍ନାୱୋ ବହିର୍ଗତ୍ୟ ଲୋକାରଣ୍ୟାନୀଂ ଦୃଷ୍ଟ୍ୱା ତେଷୁ କରୁଣାଂ କୃତୱାନ୍ ଯତସ୍ତେଽରକ୍ଷକମେଷା ଇୱାସନ୍ ତଦା ସ ତାନ ନାନାପ୍ରସଙ୍ଗାନ୍ ଉପଦିଷ୍ଟୱାନ୍|
Isus a ieșit, a văzut o mulțime mare și i s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca niște oi fără păstor; și a început să-i învețe multe lucruri.
35 ଅଥ ଦିୱାନ୍ତେ ସତି ଶିଷ୍ୟା ଏତ୍ୟ ଯୀଶୁମୂଚିରେ, ଇଦଂ ୱିଜନସ୍ଥାନଂ ଦିନଞ୍ଚାୱସନ୍ନଂ|
Când s-a făcut târziu, discipolii Lui au venit la El și i-au spus: “Locul acesta este pustiu și este târziu.
36 ଲୋକାନାଂ କିମପି ଖାଦ୍ୟଂ ନାସ୍ତି, ଅତଶ୍ଚତୁର୍ଦିକ୍ଷୁ ଗ୍ରାମାନ୍ ଗନ୍ତୁଂ ଭୋଜ୍ୟଦ୍ରୱ୍ୟାଣି କ୍ରେତୁଞ୍ଚ ଭୱାନ୍ ତାନ୍ ୱିସୃଜତୁ|
Trimiteți-i afară, ca să meargă în ținutul și în satele din jur și să-și cumpere pâine, căci nu au ce mânca.”
37 ତଦା ସ ତାନୁୱାଚ ଯୂଯମେୱ ତାନ୍ ଭୋଜଯତ; ତତସ୍ତେ ଜଗଦୁ ର୍ୱଯଂ ଗତ୍ୱା ଦ୍ୱିଶତସଂଖ୍ୟକୈ ର୍ମୁଦ୍ରାପାଦୈଃ ପୂପାନ୍ କ୍ରୀତ୍ୱା କିଂ ତାନ୍ ଭୋଜଯିଷ୍ୟାମଃ?
Dar El le-a răspuns: “Dați-le voi ceva de mâncare.” L-au întrebat: “Să mergem să cumpărăm pâine în valoare de două sute de denari și să le dăm ceva de mâncare?”.
38 ତଦା ସ ତାନ୍ ପୃଷ୍ଠୱାନ୍ ଯୁଷ୍ମାକଂ ସନ୍ନିଧୌ କତି ପୂପା ଆସତେ? ଗତ୍ୱା ପଶ୍ୟତ; ତତସ୍ତେ ଦୃଷ୍ଟ୍ୱା ତମୱଦନ୍ ପଞ୍ଚ ପୂପା ଦ୍ୱୌ ମତ୍ସ୍ୟୌ ଚ ସନ୍ତି|
El le-a zis: “Câte pâini aveți? Mergeți să vedeți.” Când au aflat, au spus: “Cinci și doi pești”.
39 ତଦା ସ ଲୋକାନ୍ ଶସ୍ପୋପରି ପଂକ୍ତିଭିରୁପୱେଶଯିତୁମ୍ ଆଦିଷ୍ଟୱାନ୍,
Și le-a poruncit să se așeze toți în grupuri pe iarba verde.
40 ତତସ୍ତେ ଶତଂ ଶତଂ ଜନାଃ ପଞ୍ଚାଶତ୍ ପଞ୍ଚାଶଜ୍ଜନାଶ୍ଚ ପଂକ୍ତିଭି ର୍ଭୁୱି ସମୁପୱିୱିଶୁଃ|
Și s-au așezat în rânduri, cu sutele și cu cincizeci.
41 ଅଥ ସ ତାନ୍ ପଞ୍ଚପୂପାନ୍ ମତ୍ସ୍ୟଦ୍ୱଯଞ୍ଚ ଧୃତ୍ୱା ସ୍ୱର୍ଗଂ ପଶ୍ୟନ୍ ଈଶ୍ୱରଗୁଣାନ୍ ଅନ୍ୱକୀର୍ତ୍ତଯତ୍ ତାନ୍ ପୂପାନ୍ ଭଂକ୍ତ୍ୱା ଲୋକେଭ୍ୟଃ ପରିୱେଷଯିତୁଂ ଶିଷ୍ୟେଭ୍ୟୋ ଦତ୍ତୱାନ୍ ଦ୍ୱା ମତ୍ସ୍ୟୌ ଚ ୱିଭଜ୍ୟ ସର୍ୱ୍ୱେଭ୍ୟୋ ଦତ୍ତୱାନ୍|
A luat cele cinci pâini și cei doi pești; și, privind spre cer, a binecuvântat și a frânt pâinile, pe care le-a dat ucenicilor Săi ca să le pună înaintea lor, iar cei doi pești i-a împărțit la toți.
42 ତତଃ ସର୍ୱ୍ୱେ ଭୁକ୍ତ୍ୱାତୃପ୍ୟନ୍|
Toți au mâncat și s-au săturat.
43 ଅନନ୍ତରଂ ଶିଷ୍ୟା ଅୱଶିଷ୍ଟୈଃ ପୂପୈ ର୍ମତ୍ସ୍ୟୈଶ୍ଚ ପୂର୍ଣାନ୍ ଦ୍ୱଦଶ ଡଲ୍ଲକାନ୍ ଜଗୃହୁଃ|
Au luat douăsprezece coșuri pline cu bucățile frânte și cu peștii.
44 ତେ ଭୋକ୍ତାରଃ ପ୍ରାଯଃ ପଞ୍ଚ ସହସ୍ରାଣି ପୁରୁଷା ଆସନ୍|
Cei care au mâncat pâinile au fost cinci mii de oameni.
45 ଅଥ ସ ଲୋକାନ୍ ୱିସୃଜନ୍ନେୱ ନାୱମାରୋଢୁଂ ସ୍ୱସ୍ମାଦଗ୍ରେ ପାରେ ବୈତ୍ସୈଦାପୁରଂ ଯାତୁଞ୍ଚ ଶ୍ଷ୍ୟିନ୍ ୱାଢମାଦିଷ୍ଟୱାନ୍|
Și îndată a pus pe ucenicii Săi să se urce în corabie și să meargă mai departe, în cealaltă parte, la Betsaida, în timp ce El însuși a trimis mulțimea.
46 ତଦା ସ ସର୍ୱ୍ୱାନ୍ ୱିସୃଜ୍ୟ ପ୍ରାର୍ଥଯିତୁଂ ପର୍ୱ୍ୱତଂ ଗତଃ|
După ce și-a luat rămas bun de la ei, s-a urcat pe munte ca să se roage.
47 ତତଃ ସନ୍ଧ୍ୟାଯାଂ ସତ୍ୟାଂ ନୌଃ ସିନ୍ଧୁମଧ୍ୟ ଉପସ୍ଥିତା କିନ୍ତୁ ସ ଏକାକୀ ସ୍ଥଲେ ସ୍ଥିତଃ|
Când s-a făcut seară, corabia era în mijlocul mării, iar el era singur pe uscat.
48 ଅଥ ସମ୍ମୁଖୱାତୱହନାତ୍ ଶିଷ୍ୟା ନାୱଂ ୱାହଯିତ୍ୱା ପରିଶ୍ରାନ୍ତା ଇତି ଜ୍ଞାତ୍ୱା ସ ନିଶାଚତୁର୍ଥଯାମେ ସିନ୍ଧୂପରି ପଦ୍ଭ୍ୟାଂ ୱ୍ରଜନ୍ ତେଷାଂ ସମୀପମେତ୍ୟ ତେଷାମଗ୍ରେ ଯାତୁମ୍ ଉଦ୍ୟତଃ|
Văzându-i chinuiți la vâslit, pentru că vântul le era potrivnic, pe la a patra strajă a nopții, a venit la ei, mergând pe mare; și ar fi vrut să treacă pe lângă ei,
49 କିନ୍ତୁ ଶିଷ୍ୟାଃ ସିନ୍ଧୂପରି ତଂ ୱ୍ରଜନ୍ତଂ ଦୃଷ୍ଟ୍ୱା ଭୂତମନୁମାଯ ରୁରୁୱୁଃ,
dar ei, când l-au văzut mergând pe mare, au crezut că este o fantomă și au strigat;
50 ଯତଃ ସର୍ୱ୍ୱେ ତଂ ଦୃଷ୍ଟ୍ୱା ୱ୍ୟାକୁଲିତାଃ| ଅତଏୱ ଯୀଶୁସ୍ତତ୍କ୍ଷଣଂ ତୈଃ ସହାଲପ୍ୟ କଥିତୱାନ୍, ସୁସ୍ଥିରା ଭୂତ, ଅଯମହଂ ମା ଭୈଷ୍ଟ|
pentru că toți l-au văzut și s-au tulburat. Dar el a vorbit imediat cu ei și le-a spus: “Înveseliți-vă! Eu sunt! Nu vă temeți!”.
51 ଅଥ ନୌକାମାରୁହ୍ୟ ତସ୍ମିନ୍ ତେଷାଂ ସନ୍ନିଧିଂ ଗତେ ୱାତୋ ନିୱୃତ୍ତଃ; ତସ୍ମାତ୍ତେ ମନଃସୁ ୱିସ୍ମିତା ଆଶ୍ଚର୍ୟ୍ୟଂ ମେନିରେ|
S-a urcat cu ei în barcă, iar vântul a încetat, iar ei erau foarte mirați între ei și se minunau;
52 ଯତସ୍ତେ ମନସାଂ କାଠିନ୍ୟାତ୍ ତତ୍ ପୂପୀଯମ୍ ଆଶ୍ଚର୍ୟ୍ୟଂ କର୍ମ୍ମ ନ ୱିୱିକ୍ତୱନ୍ତଃ|
pentru că nu înțeleseseră ce se întâmplase cu pâinile, dar aveau inima împietrită.
53 ଅଥ ତେ ପାରଂ ଗତ୍ୱା ଗିନେଷରତ୍ପ୍ରଦେଶମେତ୍ୟ ତଟ ଉପସ୍ଥିତାଃ|
După ce au trecut dincolo, au ajuns la țărm, la Genesaret, și au acostat la țărm.
54 ତେଷୁ ନୌକାତୋ ବହିର୍ଗତେଷୁ ତତ୍ପ୍ରଦେଶୀଯା ଲୋକାସ୍ତଂ ପରିଚିତ୍ୟ
După ce au ieșit din barcă, oamenii l-au recunoscut imediat,
55 ଚତୁର୍ଦିକ୍ଷୁ ଧାୱନ୍ତୋ ଯତ୍ର ଯତ୍ର ରୋଗିଣୋ ନରା ଆସନ୍ ତାନ୍ ସର୍ୱ୍ୱାନ ଖଟ୍ୱୋପରି ନିଧାଯ ଯତ୍ର କୁତ୍ରଚିତ୍ ତଦ୍ୱାର୍ତ୍ତାଂ ପ୍ରାପୁଃ ତତ୍ ସ୍ଥାନମ୍ ଆନେତୁମ୍ ଆରେଭିରେ|
și au alergat în toată regiunea aceea și au început să-i aducă pe cei bolnavi pe saltelele lor acolo unde auziseră că se află.
56 ତଥା ଯତ୍ର ଯତ୍ର ଗ୍ରାମେ ଯତ୍ର ଯତ୍ର ପୁରେ ଯତ୍ର ଯତ୍ର ପଲ୍ଲ୍ୟାଞ୍ଚ ତେନ ପ୍ରୱେଶଃ କୃତସ୍ତଦ୍ୱର୍ତ୍ମମଧ୍ୟେ ଲୋକାଃ ପୀଡିତାନ୍ ସ୍ଥାପଯିତ୍ୱା ତସ୍ୟ ଚେଲଗ୍ରନ୍ଥିମାତ୍ରଂ ସ୍ପ୍ରଷ୍ଟୁମ୍ ତେଷାମର୍ଥେ ତଦନୁଜ୍ଞାଂ ପ୍ରାର୍ଥଯନ୍ତଃ ଯାୱନ୍ତୋ ଲୋକାଃ ପସ୍ପୃଶୁସ୍ତାୱନ୍ତ ଏୱ ଗଦାନ୍ମୁକ୍ତାଃ|
Oriunde intra — în sate, în orașe sau la țară —, ei îi așezau pe bolnavi în piețe și îl rugau să atingă doar franjurii hainei lui; și toți cei care se atingeau de el se făceau bine.
