mathiH 15
1 aparaM yirUshAlamnagarIyAH katipayA adhyApakAH phirUshinashcha yIshoH samIpamAgatya kathayAmAsuH,
Atunci au venit la Isus scribi și farisei care erau din Ierusalim, spunând:
2 tava shiShyAH kimartham aprakShAlitakarai rbhakShitvA paramparAgataM prAchInAnAM vyavahAraM la Nvante?
De ce discipolii tăi încalcă tradiția bătrânilor? Fiindcă nu își spală mâinile când mănâncă pâine.
3 tato yIshuH pratyuvAcha, yUyaM paramparAgatAchAreNa kuta IshvarAj nAM la Nvadhve|
Iar el a răspuns și le-a zis: De ce și voi încălcați porunca lui Dumnezeu datorită tradiției voastre?
4 Ishvara ityAj nApayat, tvaM nijapitarau saMmanyethAH, yena cha nijapitarau nindyete, sa nishchitaM mriyeta;
Fiindcă Dumnezeu a poruncit, spunând: Onorează pe tatăl și pe mama ta; și, Cel ce blestemă pe tată sau mamă, de moarte să moară.
5 kintu yUyaM vadatha, yaH svajanakaM svajananIM vA vAkyamidaM vadati, yuvAM matto yallabhethe, tat nyavidyata,
Dar voi spuneți: Oricine ar spune tatălui ori mamei: Orice ți-ar fi de folos la mine este un dar;
6 sa nijapitarau puna rna saMmaMsyate| itthaM yUyaM paramparAgatena sveShAmAchAreNeshvarIyAj nAM lumpatha|
Și astfel va fi liber să nu onoreze pe tatăl și pe mama lui. Astfel ați făcut porunca lui Dumnezeu fără efect din cauza tradiției voastre.
7 re kapaTinaH sarvve yishayiyo yuShmAnadhi bhaviShyadvachanAnyetAni samyag uktavAn|
Fățarnicilor, bine a profețit Isaia despre voi, spunând:
8 vadanai rmanujA ete samAyAnti madantikaM| tathAdharai rmadIya ncha mAnaM kurvvanti te narAH|
Acest popor se apropie de mine cu gura lor și mă onorează cu buzele lor; dar inima lor este departe de mine.
9 kintu teShAM mano matto vidUraeva tiShThati| shikShayanto vidhIn nrAj nA bhajante mAM mudhaiva te|
Dar în zadar mi se închină, învățând pe oameni ca doctrine poruncile oamenilor.
10 tato yIshu rlokAn AhUya proktavAn, yUyaM shrutvA budhyadhbaM|
Și a chemat mulțimea și le-a spus: Auziți și înțelegeți;
11 yanmukhaM pravishati, tat manujam amedhyaM na karoti, kintu yadAsyAt nirgachChati, tadeva mAnuShamamedhyI karotI|
Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceasta spurcă pe om.
12 tadAnIM shiShyA Agatya tasmai kathayA nchakruH, etAM kathAM shrutvA phirUshino vyarajyanta, tat kiM bhavatA j nAyate?
Atunci au venit discipolii lui și i-au spus: Știi că fariseii s-au poticnit după ce au auzit acest cuvânt?
13 sa pratyavadat, mama svargasthaH pitA yaM ka nchida NkuraM nAropayat, sa utpAvdyate|
Dar el a răspuns și a zis: Orice plantă pe care nu a sădit-o Tatăl meu cel ceresc, va fi dezrădăcinată.
14 te tiShThantu, te andhamanujAnAm andhamArgadarshakA eva; yadyandho. andhaM panthAnaM darshayati, tarhyubhau gartte patataH|
Lăsați-i; ei sunt călăuze oarbe ale orbilor. Și dacă orbul călăuzește pe orb, vor cădea amândoi în groapă.
15 tadA pitarastaM pratyavadat, dR^iShTAntamimamasmAn bodhayatu|
Atunci Petru a răspuns și i-a zis: Explică-ne parabola aceasta.
16 yIshunA proktaM, yUyamadya yAvat kimabodhAH stha?
Și Isus a spus: Sunteți și voi încă fără de înțelegere?
17 kathAmimAM kiM na budhyadhbe? yadAsyaM previshati, tad udare patan bahirniryAti,
Încă nu înțelegeți că orice intră în gură merge în pântece și [apoi] este aruncat afară în hazna?
18 kintvAsyAd yanniryAti, tad antaHkaraNAt niryAtatvAt manujamamedhyaM karoti|
Dar cele care ies din gură vin din inimă; și ele spurcă omul.
19 yato. antaHkaraNAt kuchintA badhaH pAradArikatA veshyAgamanaM chairyyaM mithyAsAkShyam IshvaranindA chaitAni sarvvANi niryyAnti|
Fiindcă din inimă ies gânduri rele, ucideri, adultere, curvii, hoții, mărturii false, blasfemii;
20 etAni manuShyamapavitrI kurvvanti kintvaprakShAlitakareNa bhojanaM manujamamedhyaM na karoti|
Acestea sunt cele ce spurcă pe om; dar a mânca cu mâinile nespălate nu spurcă pe om.
21 anantaraM yIshustasmAt sthAnAt prasthAya sorasIdonnagarayoH sImAmupatasyau|
Atunci Isus a ieșit de acolo și s-a dus în părțile Tirului și ale Sidonului.
22 tadA tatsImAtaH kAchit kinAnIyA yoShid Agatya tamuchchairuvAcha, he prabho dAyUdaH santAna, mamaikA duhitAste sA bhUtagrastA satI mahAkleshaM prApnoti mama dayasva|
Și iată, o femeie din Canaan a ieșit din aceleași ținuturi și a strigat către el, spunând: Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este chinuită rău de un drac.
23 kintu yIshustAM kimapi noktavAn, tataH shiShyA Agatya taM nivedayAmAsuH, eShA yoShid asmAkaM pashchAd uchchairAhUyAgachChati, enAM visR^ijatu|
Dar el nu i-a răspuns niciun cuvânt. Și discipolii lui, venind la el, l-au implorat, spunând: Trimite-o de aici fiindcă strigă după noi.
24 tadA sa pratyavadat, isrAyelgotrasya hAritameShAn vinA kasyApyanyasya samIpaM nAhaM preShitosmi|
Iar el a răspuns și a zis: Nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel.
25 tataH sA nArIsamAgatya taM praNamya jagAda, he prabho mAmupakuru|
Atunci ea a venit și i s-a închinat, spunând: Doamne, ajută-mă.
26 sa uktavAn, bAlakAnAM bhakShyamAdAya sArameyebhyo dAnaM nochitaM|
Iar el a răspuns și a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor și să o arunci la căței.
27 tadA sA babhAShe, he prabho, tat satyaM, tathApi prabho rbha nchAd yaduchChiShTaM patati, tat sArameyAH khAdanti|
Dar ea a spus: Adevărat, Doamne, totuși cățeii mănâncă firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor.
28 tato yIshuH pratyavadat, he yoShit, tava vishvAso mahAn tasmAt tava manobhilaShitaM sidyyatu, tena tasyAH kanyA tasminneva daNDe nirAmayAbhavat|
Atunci Isus a răspuns și i-a zis: O, femeie, mare este credința ta, facă-ți-se precum voiești. Și fiica ei a fost vindecată din ora aceea.
29 anantaraM yIshastasmAt sthAnAt prasthAya gAlIlsAgarasya sannidhimAgatya dharAdharamAruhya tatropavivesha|
Și Isus a plecat de acolo și a venit lângă marea Galileii; și a urcat pe munte și a șezut acolo.
30 pashchAt jananivaho bahUn kha nchAndhamUkashuShkakaramAnuShAn AdAya yIshoH samIpamAgatya tachcharaNAntike sthApayAmAsuH, tataH sA tAn nirAmayAn akarot|
Și au venit la el mulțimi mari, având cu ele șchiopi, orbi, muți, ciungi și mulți alții; și i-au aruncat la picioarele lui Isus și i-a vindecat;
31 itthaM mUkA vAkyaM vadanti, shuShkakarAH svAsthyamAyAnti, pa Ngavo gachChanti, andhA vIkShante, iti vilokya lokA vismayaM manyamAnA isrAyela IshvaraM dhanyaM babhAShire|
Încât mulțimea se minuna, văzând că muții vorbesc, ciungii sunt făcuți sănătoși, șchiopii umblă și orbii văd; și glorificau pe Dumnezeul lui Israel.
32 tadAnIM yIshuH svashiShyAn AhUya gaditavAn, etajjananivaheShu mama dayA jAyate, ete dinatrayaM mayA sAkaM santi, eShAM bhakShyavastu cha ka nchidapi nAsti, tasmAdahametAnakR^itAhArAn na visrakShyAmi, tathAtve vartmamadhye klAmyeShuH|
Atunci Isus i-a chemat pe discipolii săi și a spus: Mi-e milă de mulțime, pentru că sunt acum de trei zile cu mine și nu au ce să mănânce; și refuz să le dau drumul postind, ca nu cumva să cadă de oboseală pe cale.
33 tadA shiShyA UchuH, etasmin prAntaramadhya etAvato martyAn tarpayituM vayaM kutra pUpAn prApsyAmaH?
Și discipolii săi i-au spus: De unde să luăm așa multe pâini în pustie, încât să săturăm așa mulțime mare?
34 yIshurapR^ichChat, yuShmAkaM nikaTe kati pUpA Asate? ta UchuH, saptapUpA alpAH kShudramInAshcha santi|
Și Isus le-a spus: Câte pâini aveți? Și au răspuns: Șapte și câțiva peștișori.
35 tadAnIM sa lokanivahaM bhUmAvupaveShTum Adishya
Și a poruncit mulțimii să șadă jos pe pământ.
36 tAn saptapUpAn mInAMshcha gR^ihlan IshvarIyaguNAn anUdya bhaMktvA shiShyebhyo dadau, shiShyA lokebhyo daduH|
Și a luat cele șapte pâini și peștii, a adus mulțumiri, a frânt și le-a dat discipolilor lui; și discipolii, mulțimilor.
37 tataH sarvve bhuktvA tR^iptavantaH; tadavashiShTabhakShyeNa saptaDalakAn paripUryya saMjagR^ihuH|
Și au mâncat toți și au fost săturați; și au ridicat din frânturile care au rămas șapte coșuri pline.
38 te bhoktAro yoShito bAlakAMshcha vihAya prAyeNa chatuHsahasrANi puruShA Asan|
Și cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbați, în afară de femei și copii.
39 tataH paraM sa jananivahaM visR^ijya tarimAruhya magdalApradeshaM gatavAn|
Și a dat drumul mulțimilor și s-a îmbarcat într-o corabie și a venit în ținuturile Magdalei.
