1 karinthinaH 9
1 ahaM kim ekaH prerito nAsmi? kimahaM svatantro nAsmi? asmAkaM prabhu ryIshuH khrIShTaH kiM mayA nAdarshi? yUyamapi kiM prabhunA madIyashramaphalasvarUpA na bhavatha?
Nu sunt apostol? Nu sunt liber? Nu am văzut pe Isus Cristos, Domnul nostru? Nu sunteți voi lucrarea mea în Domnul?
2 anyalokAnAM kR^ite yadyapyahaM prerito na bhaveyaM tathAcha yuShmatkR^ite prerito. asmi yataH prabhunA mama preritatvapadasya mudrAsvarUpA yUyamevAdhve|
Dacă nu sunt apostol altora vă sunt totuși fără îndoială vouă; fiindcă sigiliul apostoliei mele sunteți voi în Domnul.
3 ye lokA mayi doShamAropayanti tAn prati mama pratyuttarametat|
Răspunsul meu pentru cei ce mă cercetează este acesta:
4 bhojanapAnayoH kimasmAkaM kShamatA nAsti?
Nu avem dreptul să mâncăm și să bem?
5 anye preritAH prabho rbhrAtarau kaiphAshcha yat kurvvanti tadvat kA nchit dharmmabhaginIM vyUhya tayA sArddhaM paryyaTituM vayaM kiM na shaknumaH?
Nu avem dreptul să luăm cu noi soră, soție, ca și ceilalți apostoli și ca frații Domnului și Chifa?
6 sAMsArikashramasya parityAgAt kiM kevalamahaM barNabbAshcha nivAritau?
Ori numai eu și Barnaba nu avem dreptul să nu lucrăm?
7 nijadhanavyayena kaH saMgrAmaM karoti? ko vA drAkShAkShetraM kR^itvA tatphalAni na bhu Nkte? ko vA pashuvrajaM pAlayan tatpayo na pivati?
Cine se duce vreodată să se războiască pe propria sa cheltuială? Cine sădește o vie și nu mănâncă din rodul ei? Sau cine paște o turmă și nu mănâncă din laptele turmei?
8 kimahaM kevalAM mAnuShikAM vAchaM vadAmi? vyavasthAyAM kimetAdR^ishaM vachanaM na vidyate?
Vorbesc acestea ca un om, sau nu spune și legea la fel?
9 mUsAvyavasthAgranthe likhitamAste, tvaM shasyamarddakavR^iShasyAsyaM na bhaMtsyasIti| IshvareNa balIvarddAnAmeva chintA kiM kriyate?
Fiindcă este scris în legea lui Moise: Să nu legi gura boului ce treieră grâne! De boi se îngrijește Dumnezeu?
10 kiM vA sarvvathAsmAkaM kR^ite tadvachanaM tenoktaM? asmAkameva kR^ite tallikhitaM| yaH kShetraM karShati tena pratyAshAyuktena karShTavyaM, yashcha shasyAni marddayati tena lAbhapratyAshAyuktena mardditavyaM|
Sau spune anume pentru noi? Fără îndoială, pentru noi este scris că cel ce ară, este dator să are în speranță; și cel ce treieră în speranță, ar trebui să fie părtaș la speranța lui.
11 yuShmatkR^ite. asmAbhiH pAratrikANi bIjAni ropitAni, ato yuShmAkamaihikaphalAnAM vayam aMshino bhaviShyAmaH kimetat mahat karmma?
Dacă noi v-am semănat lucrurile spirituale, este mare lucru dacă noi vom secera ale voastre lucruri carnale?
12 yuShmAsu yo. adhikArastasya bhAgino yadyanye bhaveyustarhyasmAbhistato. adhikaM kiM tasya bhAgibhi rna bhavitavyaM? adhikantu vayaM tenAdhikAreNa na vyavahR^itavantaH kintu khrIShTIyasusaMvAdasya ko. api vyAghAto. asmAbhiryanna jAyeta tadarthaM sarvvaM sahAmahe|
Dacă alții sunt părtași acestei autorități asupra voastră, nu cu atât mai mult noi? Totuși nu ne-am folosit de acest drept, ci suportăm toate, ca nu cumva să împiedicăm evanghelia lui Cristos.
13 aparaM ye pavitravastUnAM paricharyyAM kurvvanti te pavitravastuto bhakShyANi labhante, ye cha vedyAH paricharyyAM kurvvanti te vedisthavastUnAm aMshino bhavantyetad yUyaM kiM na vida?
Nu știți că cei care lucrează în cele sfinte, mănâncă din ale templului? Și că aceia care servesc la altar, sunt părtași cu altarul?
14 tadvad ye susaMvAdaM ghoShayanti taiH susaMvAdena jIvitavyamiti prabhunAdiShTaM|
Chiar așa a rânduit Domnul, ca toți cei ce predică evanghelia să trăiască din evanghelie.
15 ahameteShAM sarvveShAM kimapi nAshritavAn mAM prati tadanusArAt AcharitavyamityAshayenApi patramidaM mayA na likhyate yataH kenApi janena mama yashaso mudhAkaraNAt mama maraNaM varaM|
Dar eu nu m-am folosit de niciunul dintre acestea; și nu am scris acestea ca așa să fie făcute pentru mine, fiindcă mi-ar fi mai bine să mor, decât ca cineva să îmi zădărnicească fala.
16 susaMvAdagheShaNAt mama yasho na jAyate yatastadghoShaNaM mamAvashyakaM yadyahaM susaMvAdaM na ghoShayeyaM tarhi mAM dhik|
Fiindcă deși predic evanghelia, eu nu am de ce să mă fălesc; fiindcă este pusă asupra mea o obligație; și îmi este vai mie dacă nu predic evanghelia.
17 ichChukena tat kurvvatA mayA phalaM lapsyate kintvanichChuke. api mayi tatkarmmaNo bhAro. arpito. asti|
Deoarece, dacă practic aceasta de bunăvoie, am răsplată; iar dacă [o] fac împotriva voii mele, o administrare a evangheliei îmi este încredințată.
18 etena mayA labhyaM phalaM kiM? susaMvAdena mama yo. adhikAra Aste taM yadabhadrabhAvena nAchareyaM tadarthaM susaMvAdaghoShaNasamaye tasya khrIShTIyasusaMvAdasya nirvyayIkaraNameva mama phalaM|
Care este atunci răsplata mea? Este ca, predicând evanghelia, să pot face evanghelia lui Cristos fără cheltuială, ca să nu abuzez de puterea mea în evanghelie.
19 sarvveShAm anAyatto. ahaM yad bhUrisho lokAn pratipadye tadarthaM sarvveShAM dAsatvama NgIkR^itavAn|
Fiindcă deși sunt liber față de toți, totuși m-am făcut rob tuturor, ca să câștig pe cei mai mulți.
20 yihUdIyAn yat pratipadye tadarthaM yihUdIyAnAM kR^ite yihUdIyaivAbhavaM| ye cha vyavasthAyattAstAn yat pratipadye tadarthaM vyavasthAnAyatto yo. ahaM so. ahaM vyavasthAyattAnAM kR^ite vyavasthAyattaivAbhavaM|
Și iudeilor m-am făcut ca iudeu, ca să câștig pe iudei; celor de sub lege, ca fiind sub lege, ca să câștig pe cei de sub lege;
21 ye chAlabdhavyavasthAstAn yat pratipadye tadartham Ishvarasya sAkShAd alabdhavyavastho na bhUtvA khrIShTena labdhavyavastho yo. ahaM so. aham alabdhavyavasthAnAM kR^ite. alabdhavyavastha ivAbhavaM|
Celor fără lege, ca fără lege (nefiind fără lege față de Dumnezeu, ci sub lege față de Cristos), ca să câștig pe cei fără lege.
22 durbbalAn yat pratipadye tadarthamahaM durbbalAnAM kR^ite durbbalaivAbhavaM| itthaM kenApi prakAreNa katipayA lokA yanmayA paritrANaM prApnuyustadarthaM yo yAdR^isha AsIt tasya kR^ite. ahaM tAdR^ishaivAbhavaM|
Celor slabi m-am făcut asemenea celor slabi, ca să câștig pe cei slabi. M-am făcut toate tuturor, ca oricum să salvez pe unii.
23 idR^isha AchAraH susaMvAdArthaM mayA kriyate yato. ahaM tasya phalAnAM sahabhAgI bhavitumichChAmi|
Și fac aceasta pentru evanghelie, ca să mă fac părtaș al ei cu voi.
24 paNyalAbhArthaM ye dhAvanti dhAvatAM teShAM sarvveShAM kevala ekaH paNyaM labhate yuShmAbhiH kimetanna j nAyate? ato yUyaM yathA paNyaM lapsyadhve tathaiva dhAvata|
Nu știți că cei ce aleargă într-o cursă, toți aleargă, dar unul primește premiul? Alergați astfel ca să îl obțineți.
25 mallA api sarvvabhoge parimitabhogino bhavanti te tu mlAnAM srajaM lipsante kintu vayam amlAnAM lipsAmahe|
Dar oricine se străduiește pentru măiestrie se înfrânează în toate. Și ei fac aceasta ca să obțină o coroană putrezitoare, dar noi una neputrezitoare.
26 tasmAd ahamapi dhAvAmi kintu lakShyamanuddishya dhAvAmi tannahi| ahaM mallaiva yudhyAmi cha kintu ChAyAmAghAtayanniva yudhyAmi tannahi|
Eu de aceea astfel alerg, dar nu ca în nesiguranță. Astfel lupt, dar nu ca unul care lovește în aer.
27 itarAn prati susaMvAdaM ghoShayitvAhaM yat svayamagrAhyo na bhavAmi tadarthaM deham Ahanmi vashIkurvve cha|
Ci îmi disciplinez trupul și îl țin în supunere, ca nu cumva în vreun fel după ce am predicat altora, eu însumi să fiu descalificat.
