< prakāśitaṁ 21 >
1 anantaraṁ navīnam ākāśamaṇḍalaṁ navīnā pṛthivī ca mayā dṛṣṭe yataḥ prathamam ākāśamaṇḍalaṁ prathamā pṛthivī ca lopaṁ gate samudro 'pi tataḥ paraṁ na vidyate|
Am văzut un cer nou și un pământ nou, căci cerul dintâi și pământul dintâi au trecut și marea nu mai este.
2 aparaṁ svargād avarohantī pavitrā nagarī, arthato navīnā yirūśālamapurī mayā dṛṣṭā, sā varāya vibhūṣitā kanyeva susajjitāsīt|
Am văzut cetatea sfântă, Noul Ierusalim, coborând din cer de la Dumnezeu, pregătită ca o mireasă împodobită pentru soțul ei.
3 anantaraṁ svargād eṣa mahāravo mayā śrutaḥ paśyāyaṁ mānavaiḥ sārddham īśvarasyāvāsaḥ, sa taiḥ sārddhaṁ vatsyati te ca tasya prajā bhaviṣyanti, īśvaraśca svayaṁ teṣām īśvaro bhūtvā taiḥ sārddhaṁ sthāsyati|
Am auzit un glas puternic din cer care zicea: “Iată, locuința lui Dumnezeu este cu oamenii; El va locui cu ei, iar ei vor fi poporul Lui și Dumnezeu însuși va fi cu ei ca Dumnezeul lor.
4 teṣāṁ netrebhyaścāśrūṇi sarvvāṇīśvareṇa pramārkṣyante mṛtyurapi puna rna bhaviṣyati śokavilāpakleśā api puna rna bhaviṣyanti, yataḥ prathamāni sarvvāṇi vyatītini|
El va șterge orice lacrimă din ochii lor. Moartea nu va mai fi; nu va mai fi nici doliu, nici strigăt, nici durere. Cele dintâi lucruri au trecut.”
5 aparaṁ siṁhāsanopaviṣṭo jano'vadat paśyāhaṁ sarvvāṇi nūtanīkaromi| punaravadat likha yata imāni vākyāni satyāni viśvāsyāni ca santi|
Cel ce șade pe scaunul de domnie a zis: “Iată, Eu fac toate lucrurile noi.” El a zis: “Scrieți, căci aceste cuvinte ale lui Dumnezeu sunt credincioase și adevărate.”
6 pana rmām avadat samāptaṁ, ahaṁ kaḥ kṣaśca, aham ādirantaśca yaḥ pipāsati tasmā ahaṁ jīvanadāyiprasravaṇasya toyaṁ vināmūlyaṁ dāsyāmi|
El mi-a spus: “Eu sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul. Eu voi da gratuit celui care este însetat de la izvorul apei vieții.
7 yo jayati sa sarvveṣām adhikārī bhaviṣyati, ahañca tasyeśvaro bhaviṣyāmi sa ca mama putro bhaviṣyati|
Celui care va birui, îi voi da aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, iar el va fi fiul meu.
8 kintu bhītānām aviśvāsināṁ ghṛṇyānāṁ narahantṛṇāṁ veśyāgāmināṁ mohakānāṁ devapūjakānāṁ sarvveṣām anṛtavādināñcāṁśo vahnigandhakajvalitahrade bhaviṣyati, eṣa eva dvitīyo mṛtyuḥ| (Limnē Pyr )
Dar pentru cei lași, necredincioși, păcătoși, abominabili, ucigași, imorali, vrăjitori, închinători la idoli și toți mincinoșii, partea lor este în lacul care arde cu foc și sulf, care este moartea a doua.” (Limnē Pyr )
9 anantaraṁ śeṣasaptadaṇḍaiḥ paripūrṇāḥ sapta kaṁsā yeṣāṁ saptadūtānāṁ kareṣvāsan teṣāmeka āgatya māṁ sambhāṣyāvadat, āgacchāhaṁ tāṁ kanyām arthato meṣaśāvakasya bhāvibhāryyāṁ tvāṁ darśayāmi|
Unul din cei șapte îngeri care aveau cele șapte cupe încărcate cu cele șapte plăgi de pe urmă a venit și a vorbit cu mine, zicând: “Vino aici. Îți voi arăta mireasa, soția Mielului”.
10 tataḥ sa ātmāviṣṭaṁ mām atyuccaṁ mahāparvvatameṁka nītveśvarasya sannidhitaḥ svargād avarohantīṁ yirūśālamākhyāṁ pavitrāṁ nagarīṁ darśitavān|
El m-a dus în Duhul Sfânt pe un munte mare și înalt și mi-a arătat cetatea sfântă, Ierusalimul, care se cobora din cer de la Dumnezeu,
11 sā īśvarīyapratāpaviśiṣṭā tasyāstejo mahārgharatnavad arthataḥ sūryyakāntamaṇitejastulyaṁ|
având gloria lui Dumnezeu. Lumina ei era ca o piatră foarte prețioasă, ca o piatră de iaspis, limpede ca cristalul;
12 tasyāḥ prācīraṁ bṛhad uccañca tatra dvādaśa gopurāṇi santi tadgopuropari dvādaśa svargadūtā vidyante tatra ca dvādaśa nāmānyarthata isrāyelīyānāṁ dvādaśavaṁśānāṁ nāmāni likhitāni|
având un zid mare și înalt, cu douăsprezece porți și, la porți, doisprezece îngeri și nume scrise pe ele, care sunt numele celor douăsprezece triburi ale copiilor lui Israel.
13 pūrvvadiśi trīṇi gopurāṇi uttaradiśi trīṇi gopurāṇi dakṣiṇadiṣi trīṇi gopurāṇi paścīmadiśi ca trīṇi gopurāṇi santi|
La răsărit erau trei porți, la nord trei porți, la sud trei porți, și la vest trei porți.
14 nagaryyāḥ prācīrasya dvādaśa mūlāni santi tatra meṣāśāvākasya dvādaśapreritānāṁ dvādaśa nāmāni likhitāni|
Zidul cetății avea douăsprezece temelii și pe ele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.
15 anaraṁ nagaryyāstadīyagopurāṇāṁ tatprācīrasya ca māpanārthaṁ mayā sambhāṣamāṇasya dūtasya kare svarṇamaya ekaḥ parimāṇadaṇḍa āsīt|
Cel care vorbea cu mine avea ca măsură o trestie de aur, ca să măsoare cetatea, porțile și zidurile ei.
16 nagaryyā ākṛtiścaturasrā tasyā dairghyaprasthe same| tataḥ paraṁ sa tega parimāṇadaṇḍena tāṁ nagarīṁ parimitavān tasyāḥ parimāṇaṁ dvādaśasahasranalvāḥ| tasyā dairghyaṁ prastham uccatvañca samānāni|
Cetatea este pătrată. Lungimea lui este la fel de mare ca lățimea lui. El a măsurat cetatea cu trestia: douăsprezece mii doisprezece stadii. Lungimea, lățimea și înălțimea ei sunt egale.
17 aparaṁ sa tasyāḥ prācīraṁ parimitavān tasya mānavāsyārthato dūtasya parimāṇānusāratastat catuścatvāriṁśadadhikāśatahastaparimitaṁ |
Zidul ei este de o sută patruzeci și patru de coți, după măsura unui om, adică a unui înger.
18 tasya prācīrasya nirmmitiḥ sūryyakāntamaṇibhi rnagarī ca nirmmalakācatulyena śuddhasuvarṇena nirmmitā|
Construcția zidului ei era de jaspis. Orașul era de aur pur, ca sticla pură.
19 nagaryyāḥ prācīrasya mūlāni ca sarvvavidhamahārghamaṇibhi rbhūṣitāni| teṣāṁ prathamaṁ bhittimūlaṁ sūryyakāntasya, dvitīyaṁ nīlasya, tṛtīyaṁ tāmramaṇeḥ, caturthaṁ marakatasya,
Temeliile zidului cetății erau împodobite cu tot felul de pietre prețioase. Prima temelie era de iaspis, a doua de safir, a treia de calcedonie, a patra de smarald,
20 pañcamaṁ vaidūryyasya, ṣaṣṭhaṁ śoṇaratnasya, saptamaṁ candrakāntasya, aṣṭamaṁ gomedasya, navamaṁ padmarāgasya, daśamaṁ laśūnīyasya, ekādaśaṁ ṣerojasya, dvādaśaṁ marṭīṣmaṇeścāsti|
a cincea de sardonyx, a șasea de sardiu, a șaptea de crisolit, a opta de beril, a noua de topaz, a zecea de crioprasă, a unsprezecea de jacint și a douăsprezecea de ametist.
21 dvādaśagopurāṇi dvādaśamuktābhi rnirmmitāni, ekaikaṁ gopuram ekaikayā muktayā kṛtaṁ nagaryyā mahāmārgaścācchakācavat nirmmalasuvarṇena nirmmitaṁ|
Cele douăsprezece porți erau douăsprezece perle. Fiecare dintre porți era făcută dintr-o perlă. Strada orașului era de aur pur, ca o sticlă transparentă.
22 tasyā antara ekamapi mandiraṁ mayā na dṛṣṭaṁ sataḥ sarvvaśaktimān prabhuḥ parameśvaro meṣaśāvakaśca svayaṁ tasya mandiraṁ|
Nu am văzut în ea nici un templu, căci Domnul Dumnezeu Atotputernic și Mielul sunt templul ei.
23 tasyai nagaryyai dīptidānārthaṁ sūryyācandramasoḥ prayojanaṁ nāsti yata īśvarasya pratāpastāṁ dīpayati meṣaśāvakaśca tasyā jyotirasti|
Cetatea nu are nevoie de soare sau de lună pentru a străluci, căci însăși slava lui Dumnezeu a luminat-o, iar lampa ei este Mielul.
24 paritrāṇaprāptalokanivahāśca tasyā āloke gamanāgamane kurvvanti pṛthivyā rājānaśca svakīyaṁ pratāpaṁ gauravañca tanmadhyam ānayanti|
Națiunile vor umbla în lumina ei. Regii pământului aduc în ea gloria și onoarea națiunilor.
25 tasyā dvārāṇi divā kadāpi na rotsyante niśāpi tatra na bhaviṣyati|
Porțile ei nu vor fi în niciun fel închise ziua (pentru că acolo nu va fi noapte),
26 sarvvajātīnāṁ gauravapratāpau tanmadhyam āneṣyete|
și ei vor aduce gloria și onoarea națiunilor în ea, ca să poată intra.
27 parantvapavitraṁ ghṛṇyakṛd anṛtakṛd vā kimapi tanmadhyaṁ na pravekṣyati meṣaśāvakasya jīvanapustake yeṣāṁ nāmāni likhitāni kevalaṁ ta eva pravekṣyanti|
Nu va intra în ea în niciun fel ceva profanator sau cineva care provoacă o urâciune sau o minciună, ci numai cei care sunt scriși în cartea vieții Mielului.