< Lukas 14 >

1 Lao esa, nandaa no fai hule-oꞌeꞌ, atahori partei agama Farisi ra malanggan esa noꞌe Yesus fo nema naa sia umen. Ana endoꞌ naa-ninu, ma hambu atahori maku-maꞌu E fo rae rita Ana nae tao saa nandaa no fai hule-oꞌeꞌ.
ⲁ̅ⲟⲩⲟϩ ⲁⲥϣⲱⲡⲓ ⲉⲧⲁϥ⳿ⲓ ⳿ⲉϧⲟⲩⲛ ⳿ⲉ⳿ⲡⲏⲓ ⳿ⲛⲟⲩⲁⲣⲭⲱⲛ ⳿ⲛⲧⲉ ⲛⲓⲫⲁⲣⲓⲥⲉⲟⲥ ϧⲉⲛ ⳿ⲡⲥⲁⲃⲃⲁⲧⲟⲛ ⳿ⲉⲟⲩⲱⲙ ⲛⲟⲩⲱⲓⲕ ⲟⲩⲟϩ ⳿ⲛⲑⲱⲟⲩ ⲛⲁⲩϯ ⳿ⲛ⳿ϩⲑⲏⲟⲩ ⲛⲁϥ ⲡⲉ.
2 Leleꞌ naa, hambu atahori esa mamahedꞌi ao maꞌasofeꞌ endoꞌ sia naa boe.
ⲃ̅ⲟⲩⲟϩ ϩⲏⲡⲡⲉ ⲛⲉ ⲟⲩⲟⲛ ⲟⲩⲣⲱⲙⲓ ⳿ⲛϩⲩⲇⲣⲱⲡⲓⲕⲟⲥ ⲉϥⲭⲏ ⳿ⲙⲡⲉϥ⳿ⲙⲑⲟ ⳿ⲉⲃⲟⲗ.
3 Boe ma, Yesus natane mahine hukun Yahudi ma atahori Farisi mana endo raa-rinu sia naa nae, “Tungga baꞌi Musa hohoro-lalanen, bisa tao nahaiꞌ atahori hedꞌis, nandaa no fai hule-oꞌeꞌ, do hokoꞌ?”
ⲅ̅ⲩⲟϩ ⲁϥⲉⲣⲟⲩⲱ ⳿ⲛϫⲉ Ⲓⲏ̅ⲥ̅ ⲡⲉϫⲁϥ ⳿ⲛⲛⲓⲛⲟⲙⲓⲕⲟⲥ ⲛⲉⲙ ⲛⲓⲫⲁⲣⲓⲥⲉⲟⲥ ⲉϥϫⲱ ⳿ⲙⲙⲟⲥ ⳿ⲥϣⲉ ⳿ⲛⲉⲣⲡⲉⲑⲛⲁⲛⲉϥ ϧⲉⲛ ⳿ⲡⲥⲁⲃⲃⲁⲧⲟⲛ ϣⲁⲛ ⳿ⲙⲙⲟⲛ.
4 Te nda hambu esa nahara sa boe. Boe ma Yesus kois atahori mamahedꞌiꞌ a, de hai neuꞌ ena. Basa ma Yesus denu e baliꞌ.
ⲇ̅ⲛⲑⲱⲟⲩ ⲇⲉ ⲁⲩⲭⲁⲣⲱⲟⲩ ⲟⲩⲟϩ ⲁϥ⳿ⲁⲙⲟⲛⲓ ⳿ⲙⲙⲟϥ ⲁϥⲧⲁⲗϭⲟϥ ⲁϥⲭⲁϥ ⳿ⲉⲃⲟⲗ.
5 Basa naa ma, Yesus natane se fai nae, “Mete ma hambu anadikiꞌ sa tudꞌa oe rala neu, nandaa no fai hule-oꞌeꞌ, hei mii nore baliꞌ e dꞌean, do hokoꞌ? Mete ma sapi a tudꞌa rala neu, na hei hela e, do, lea hendi e dꞌean? Neꞌo hei lea hendi e dꞌean. De naa sosoan nae, hei o tao ues ena boe, to!”
ⲉ̅ⲟⲩⲟϩ ⲡⲉϫⲁϥ ⲛⲱⲟⲩ ϫⲉ ⲛⲓⲙ ϧⲉⲛ ⲑⲏⲛⲟⲩ ⲉⲧⲉ ⲡⲉϥⲓⲱ ⲉ ⲉϥ⳿ⲉϩⲉ ⲛⲁϩⲉⲓ ⳿ⲉ⳿ϧⲣⲏⲓ ⳿ⲉⲟⲩϣⲱϯ ⲟⲩⲟϩ ⳿ϥⲛⲁ⳿ⲉⲛϥ ⳿ⲉ⳿ⲡϣⲱⲓ ⲁⲛ ⲥⲁⲧⲟⲧϥ ϧⲉⲛ ⳿ⲡ⳿ⲉϩⲟⲟⲩ ⳿ⲛⲧⲉ ⲛⲓⲥⲁⲃⲃⲁⲧⲟⲛ.
6 Rena Yesus olaꞌ taꞌo naa, te nda hambu atahori esa bisa nataa E sa boe.
ⲋ̅ⲟⲩⲟϩ ⳿ⲙⲡⲟⲩ⳿ϣϫⲉⲙϫⲟⲙ ⲛⲉⲣⲟⲩⲱ ⲛⲁϥ ⲟⲩⲃⲉ ⲛⲁⲓ.
7 Leleꞌ naa, Yesus memeteꞌ atahori mana rema raa sia ume fefetas a. Hambu atahori hetar pili mamanaꞌ sia mataꞌ, fo reu endoꞌ sia naa. Nita taꞌo naa, boe ma Ana olaꞌ nae,
ⲍ̅ⲛⲁϥϫⲱ ⲇⲉ ⳿ⲛⲟⲩⲡⲁⲣⲁⲃⲟⲗⲏ ⳿ⲛⲛⲏⲉⲧⲑⲁϩⲉⲙ ⲉϥⲛⲁⲩ ϫⲉ ⲡⲱⲥ ⲛⲁⲩⲥⲱⲧⲡ ⲛⲱⲟⲩ ⳿ⲛⲛⲓϣⲟⲣⲡ ⳿ⲙⲙⲁ⳿ⲛⲣⲱⲧⲉⲃ ϥϫⲱ ⳿ⲙⲙⲟⲥ.
8 Besa-bꞌesa, o! Mete ma atahori rarolo nggi misiꞌ fefeta kakabꞌiꞌ, na, afiꞌ mii endo sia ataori moko-monaen ra mamanan. Huu afiꞌ losa tenu fefetas narolo fuiꞌ manaseliꞌ lenaꞌ nggo.
ⲏ̅ϫⲉ ϩⲟⲧⲁⲛ ⲁⲣⲉϣⲁⲛ ⲟⲩⲁⲓ ⲑⲁϩⲙⲉⲕ ⳿ⲉϩⲁⲛϩⲟⲡ ⳿ⲙⲡⲉⲣⲣⲱⲧⲉⲃ ⳿ⲉⲡⲓϣⲟⲣⲡ ⳿ⲙⲙⲁ⳿ⲛⲣⲱⲧⲉⲃ ⲙⲏⲡⲱⲥ ⲁⲩⲑⲁϩⲉⲙ ⲕⲉⲟⲩⲁⲓ ϥⲧⲁⲓⲏ ⲟⲩⲧ ⲉϩⲟⲧⲉⲣⲟⲕ.
9 Mete ma taꞌo naa, tenu fefetas neꞌo nema olaꞌ no nggo nae, ‘Afiꞌ mumunasa, e! Amaꞌ tulun lali misiꞌ deaꞌ naa dei, huu au sadꞌia hela kadꞌera ia fee neu atahori moko monaen ra.’ Boe ma ho fela hela kadꞌera naa no mamaet, de muu endoꞌ sia seku dꞌeaꞌ.
ⲑ̅ⲟⲩⲟϩ ⳿ⲛⲧⲉϥ⳿ⲓ ⳿ⲛϫⲉ ⲫⲏⲉⲧⲁϥⲑⲁϩⲙⲉⲕ ⲛⲉⲙⲁϥ ⲟⲩⲟϩ ⳿ⲛⲧⲉϥϫⲟⲥ ⲛⲁⲕ ϫⲉ ⲭⲁ ⲡⲓⲙⲁ ⳿ⲙⲫⲁⲓ ⲧⲟⲧⲉ ⲭⲛⲁⲉⲣϩⲏⲧⲥ ϧⲉⲛ ⲟⲩϣⲓⲡⲓ ⳿ⲉ⳿ⲁⲙⲟⲛⲓ ⳿ⲙⲡⲓϧⲁ⳿ⲉ ⳿ⲙⲙⲁ.
10 Dadꞌi mete ma hambu nerolot, na, muu endoꞌ sia kadꞌera mana seku sia deaꞌ. Dei fo mete ma tenu fefetas nita nggo, na neti noꞌe nae, ‘Eh, Amaꞌ! Laꞌi fo endoꞌ sia mataꞌ ia.’ No taꞌo naa hei hambu hadꞌa-hormat sia atahori fuiꞌ ra matan nara.
ⲓ̅ⲁⲗⲗⲁ ϩⲟⲧⲁⲛ ⲁⲩϣⲁⲛⲑⲁϩⲙⲉⲕ ⲙⲁϣⲉ ⲛⲁⲕ ⲣⲱⲧⲉⲃ ⳿ⲙⲡⲓϧⲁ⳿ⲉ ϩⲓⲛⲁ ϩⲟⲧⲁⲛ ⲁϥϣⲁⲛ⳿ⲓ ⳿ⲛϫⲉ ⲫⲏⲉⲧⲁϥⲑⲁϩⲙⲉⲕ ⳿ⲛⲧⲉϥϫⲟⲥ ⲛⲁⲕ ϫⲉ ⲡⲁ⳿ϣⲫⲏⲣ ⲟⲩⲟⲑⲃⲉⲕ ⳿ⲉ⳿ⲡϣⲱⲓ ⲧⲟⲧⲉ ⲉⲣⲉ ⲟⲩⲱⲟⲩ ϣⲱⲡⲓ ⲛⲁⲕ ⳿ⲙⲡⲉ⳿ⲙⲑⲟ ⳿ⲛⲟⲩⲟⲛ ⲛⲓⲃⲉⲛ ⲑⲣⲱⲧⲉⲃ ⲛⲉⲙⲁⲕ.
11 Huu atahori mana soꞌu-soꞌuꞌ aon, dei fo Lamatuaꞌ naꞌatutudꞌaꞌ e. Te atahori mana tao aon onaꞌ anadꞌiki, dei fo Lamatuaꞌ soꞌu nanaru e.”
ⲓ̅ⲁ̅ϫⲉ ⲟⲩⲟⲛ ⲛⲓⲃⲉⲛ ⲉⲑⲛⲁϭⲁⲥϥ ⲥⲉⲛⲁⲑⲉⲃⲓⲟϥ ⲟⲩⲟϩ ⲫⲏⲉⲑⲛⲁⲑⲉⲃⲓⲟϥ ⲥⲉⲛⲁϭⲁⲥϥ.
12 Basa naa ma, Yesus olaꞌ no tenu umeꞌ a nae, “Faiꞌ ruma, mete ma amaꞌ tao fefetas, na, afiꞌ muroloꞌ a bobꞌonggim no nonoom atahori mamasuꞌiꞌ ra! Te neꞌo ara bisa rarolo baliꞌ nggo fai!
ⲓ̅ⲃ̅ⲛⲁϥϫⲱ ⲇⲉ ⳿ⲙⲙⲟⲥ ⲙⲫⲏⲉⲧⲁϥⲑⲁϩⲙⲉϥ ϫⲉ ϩⲟⲧⲁⲛ ⲁⲕϣⲁⲛ⳿⳿ⲓⲣⲓ ⳿ⲛⲟⲩⲁⲣⲓⲥⲧⲟⲛ ⲓⲉ ⲟⲩⲇⲓⲡⲛⲟⲛ ⳿ⲙⲡⲉⲣⲙⲟⲩϯ ⳿ⲉⲛⲉⲕ⳿ϣⲫⲏⲣ ⲟⲩⲇⲉ ⲛⲉⲕ⳿ⲥⲛⲏⲟⲩ ⲟⲩⲇⲉ ⲛⲉⲕⲥⲩⲅⲅⲉⲛⲏⲥ ⲩⲇⲉ ⲛⲉⲕⲑⲉϣⲉⲩ ⳿ⲛⲣⲁⲙⲁⲟ ⲙⲏⲡⲱⲥ ⳿ⲛⲥⲉⲑⲁϩⲙⲉⲕ ϩⲱⲕ ⲟⲩⲟϩ ⳿ⲛⲧⲉ ⲟⲩϣⲉⲃⲓⲱ ϣⲱⲡⲓ ⲛⲁⲕ.
13 De mete ma amaꞌ feta-dꞌote, na, murolo atahori hata-taaꞌ, ei doꞌoꞌ, keko-lukuꞌ, ma atahori pokeꞌ ra.
ⲓ̅ⲅ̅ⲁⲗⲗⲁ ⲁⲕϣⲁⲛ⳿ⲓⲣⲓ ⳿ⲛⲟⲩϣⲟⲡⲥ ⲙⲟⲩϯ ⳿ⲉϩⲁⲛϩⲏⲕⲓ ϩⲁⲛⲁⲧϫⲟⲙ ϩⲁⲛϭⲁⲗⲉⲩ ϩⲁⲛⲃⲉⲗⲗⲉⲩ.
14 Huu neꞌo ara nda bisa bala-bꞌae rala nggo sa. Te mete ma amaꞌ murolo se, Lamatualain mana bala-bꞌae. Dei fo mete ma nafefela baliꞌ atahori mamahereꞌ mia mamates ena, Ana nda liliiꞌ amaꞌ malolem sa.”
ⲓ̅ⲇ̅ⲟⲩⲟϩ ⳿ⲭⲛⲁⲉⲣⲟⲩⲙⲁⲕⲁⲣⲓⲟⲥ ϫⲉ ⳿ⲙⲙⲟⲛ ⳿ⲛⲧⲱⲟⲩ ⳿ⲙⲙⲁⲩ ⳿ⲉϯϣⲉⲃⲓⲱ ⲛⲁⲕ ⲥⲉⲛⲁϯ ⲁⲣ ⲛⲁⲕ ⳿ⲛⲧⲟⲩϣⲉⲃⲓⲱ ϧⲉⲛ ϯⲁⲛⲁⲥⲧⲁⲥⲓⲥ ⳿ⲛⲧⲉ ⲛⲓ⳿ⲑⲙⲏⲓ.
15 Rena taꞌo naa ma, hambu atahori sa mana endoꞌ no Yesus olaꞌ nae, “Atahori mana onton seli naeni atahori mana raa raꞌabꞌue sia Lamatualain ume manen, o!”
ⲓ̅ⲉ̅ⲉⲧⲁϥⲥⲱⲧⲉⲙ ⲇⲉ ⳿ⲉⲛⲁⲓ ⳿ⲛϫⲉ ⲟⲩⲁⲓ ⳿ⲛⲛⲏⲉⲑⲣⲟⲧⲉⲃ ⲡⲉϫⲁϥ ϫⲉ ⲱⲟⲩⲛⲓⲁⲧϥ ⲙⲫⲏⲉⲑⲛⲁⲟⲩⲱⲙ ⳿ⲛⲟⲩⲱⲓⲕ ϧⲉⲛ ϯⲙⲉⲧⲟⲩⲣⲟ ⳿ⲛⲧⲉ ⲫϯ.
16 Yesus nataa e nae, “Au dui taꞌo ia: Hambu atahori sa tao fefeta ineꞌ. Boe ma ana narolo atahori hetar.
ⲓ̅ⲋ̅⳿ⲛⲑⲟϥ ⲇⲉ ⲡⲉϫⲁϥ ⲛⲁϥ ϫⲉ ⲟⲩⲣⲱⲙⲓ ⳿ⲉⲁϥ⳿ⲓⲣⲓ ⳿ⲛⲟⲩⲛⲓϣϯ ⳿ⲛⲇⲓⲡⲛⲟⲛ ⲟⲩⲟϩ ϥⲑⲁϩⲉⲙ ⲟⲩⲙⲏϣ.
17 Leleꞌ ara sadꞌia rala fefetas ena ma, ana denu atahori dedꞌenun, neu noꞌe atahori mana hambu nerolotꞌ ra nae, ‘Laꞌi, te fefetas sangga mulai ena.’
ⲓ̅ⲍ̅ⲟⲩⲟϩ ⲁϥⲟⲩⲱⲣⲡ ⳿ⲙⲡⲉϥⲃⲱⲕ ⳿ⲙ⳿ⲫⲛⲁⲩ ⳿ⲛⲇⲓⲡⲛⲟⲛ ⳿ⲉϫⲟⲥ ⳿ⲛⲛⲏⲉⲧⲑⲁϩⲉⲙ ⲉⲑⲣⲟⲩ⳿ⲓ ϫⲉ ϩⲏⲇⲏ ϩⲱⲃ ⲛⲓⲃⲉⲛ ⲉⲥⲉⲃⲧⲱⲧ.
18 Te basa se sangga dalaꞌ mataꞌ-mataꞌ naa fo ara nda reu sa. Esa bꞌale nae, ‘Waa! Au feꞌe hasa ala osi sa, de au musi uu mete sobꞌa e dei. Afiꞌ mumunasa o! Huu au nda bisa uu sa.’
ⲓ̅ⲏ̅ⲟⲩⲟϩ ⲁⲩⲉⲣϩⲏⲧⲥ ⳿ⲛⲉⲣⲡⲁⲣⲉⲧⲓⲥⲑⲉ ϧⲉⲛ ⲟⲩ⳿ϧⲣⲱⲟⲩ ⳿ⲛⲟⲩⲱⲧ ⲧⲏⲣⲟⲩ ⲡⲓϩⲟⲩⲓⲧ ⲁϥϫⲟⲥ ϫⲉ ⲁⲓϣⲱⲡ ⳿ⲛⲟⲩⲓⲟϩⲓ ⲟⲩⲟϩ ⲩⲟⲛ ⳿ⲁⲛⲁⲅⲕⲏ ⲧⲟⲓ ⳿ⲉⲣⲟⲓ ⲉⲑⲣⲓϣⲉ ⳿ⲉⲃⲟⲗ ⳿ⲛⲧⲁⲛⲁⲩ ⳿ⲉⲣⲟϥ ϯϯϩⲟ ⳿ⲉⲣⲟⲕ ⲭⲁⲧ ⳿ⲛⲧⲟⲧⲕ ϩⲱⲥ ⳿ⲛϯⲛⲏⲟⲩ ⲁⲛ.
19 Hambu esa fai nae, ‘Au feꞌe hasa ala sapi hohombu moleꞌ pasan lima. Au ae uu sobꞌa sudꞌi se, de afiꞌ mumunasa, o!
ⲓ̅ⲑ̅ⲟⲩⲟϩ ⲕⲉⲟⲩⲁⲓ ⲡⲉϫⲁϥ ϫⲉ ⲁⲓϣⲉⲡ ̅ ⲛϩⲉⲃⲓ ⳿ⲛ⳿ⲉϩⲉ ⲟⲩⲟϩ ϯⲛⲁϣⲉ ⲛⲏⲓ ⳿ⲛⲧⲁⲉⲣⲇⲟⲕⲓⲙⲁⲍⲓⲛ ⳿ⲙⲙⲱⲟⲩ ϯϯϩⲟ ⳿ⲉⲣⲟⲕ ⲭⲁⲧ ⳿ⲛⲧⲟⲧⲕ ϩⲱⲥ ϯⲛⲏⲟⲩ ⲁⲛ.
20 Esa fai nae, ‘Au feꞌe sao ena, de nda bisa uu sa.’
ⲕ̅ⲟⲩⲟϩ ⲕⲉⲟⲩⲁⲓ ⲡⲉϫⲁϥ ⲉ ⲁⲓϭⲓ ⳿ⲛⲟⲩ⳿ⲥϩⲓⲙⲓ ⲟⲩⲟϩ ⲉⲑⲃⲉⲫⲁⲓ ϯⲛⲁ⳿ⲓ ⲁⲛ.
21 Basa ma, atahori dedꞌenuꞌ a baliꞌ de nafadꞌe tenu fefetas a. Rena nala ma, tenu fefetas namanasa seli. Boe ma ana parenda atahori dedꞌenuꞌ a nae, ‘Mete ma taꞌo naa, lao muu leo lai-lai! Muu sia basa okofoꞌ ma dꞌala kabiaꞌ ra sia kota, fo murolo mendi basa atahori hata-taaꞌ ra, ei doꞌo, pokeꞌ, ma keko-lukuꞌ ra.’
ⲕ̅ⲁ̅ⲟⲩⲟϩ ⲉⲧⲁϥ⳿ⲓ ⳿ⲛϫⲉ ⲡⲓⲃⲱⲕ ⲁϥⲧⲁⲙⲉ ⲡⲉϥϫ̅ⲥ̅ ⲧⲟⲧⲉ ⲉⲧⲁϥϫⲱⲛⲧ ⳿ⲛϫⲉ ⲡⲓⲛⲉⲃⲏⲓ ⲡⲉϫⲁϥ ⳿ⲙⲡⲉϥⲃⲱⲕ ϫⲉ ⲙⲁϣⲉ ⲛⲁⲕ ⳿ⲉⲃⲟⲗ ⳿ⲛⲭⲱⲗⲉⲙ ⳿ⲉⲛⲓ⳿ⲡⲗⲁⲧⲓ⳿ⲁ ⲛⲉⲙ ⲛⲓϧⲓⲣ ⳿ⲛⲧⲉ ϯ ⲃⲁⲕⲓ ⲟⲩⲟϩ ⲛⲓϩⲏⲕⲓ ⲛⲉⲙ ⲛⲓⲁⲧϫⲟⲙ ⲛⲉⲙ ⲛⲓⲃⲉⲗⲗⲉⲩ ⲛⲓⲧⲟⲩ ⳿ⲉϧⲟⲩⲛ ⳿ⲉⲡⲁⲓⲙⲁ.
22 Rena taꞌo naa ma, atahori dꞌedeꞌnuꞌ a neu narolo atahori ra. De ana baliꞌ ma nafadꞌe nae, ‘Amaꞌ! Basa se rema ena, te mamana rouꞌ feꞌe hetar.’
ⲕ̅ⲃ̅ⲟⲩⲟϩ ⲡⲉϫⲉ ⲡⲓⲃⲱⲕ ϫⲉ Ⲡ⳪ ⲁϥϣⲱⲡⲓ ⳿ⲛϫⲉ ⲫⲏⲉⲧⲁⲕⲟⲩⲁϩⲥⲁϩⲛⲓ ⳿ⲙⲙⲟϥ ⲟⲩⲟϩ ⳿ⲉⲧⲓ ⲟⲩⲟⲛ ⲙⲁ.
23 Boe ma tenu fefetas nae, ‘Mete ma taꞌo naa, muu seluꞌ fai sia kambo-kamboꞌ sia kota dꞌeaꞌ, losa osi-lutu ra. Kokoe sudꞌiꞌ a se, fo mo se rema, sadꞌi tao sofe mamana fefetas ia.
ⲕ̅ⲅ̅ⲩⲟϩ ⲡⲉϫⲉ Ⲡ⳪ ⳿ⲙⲡⲓⲃⲱⲕ ⲛⲁϥ ϫⲉ ⲙⲁϣⲉ ⲛⲁⲕ ⳿ⲉⲃⲟⲗ ⳿ⲉⲛⲓⲙⲱⲓⲧ ⲛⲉⲙ ⲛⲓ⳿ⲫⲣⲁⲅⲙⲟⲥ ⲟⲩⲟϩ ⲁⲣⲓ⳿ⲁⲛⲁⲅⲕⲁⲍⲓⲛ ⳿ⲉ⳿ⲓ ⳿ⲉϧⲟⲩⲛ ϩⲓⲛⲁ ⳿ⲛⲧⲉϥⲙⲟϩ ⳿ⲛϫⲉ ⲁⲏⲓ.
24 Rena, e! Atahori nda mana simbo nerolo ngga naa, ara nda ramedꞌa rita fefetas ia nanaat nara maladꞌan mbei sa boe!’”
ⲕ̅ⲇ̅ϯϫⲱ ⲅⲁⲣ ⳿ⲙⲙⲟⲥ ⲛⲱⲧⲉⲛ ϫⲉ ⳿ⲛⲛⲉ ⳿ϩⲗⲓ ⳿ⲛⲛⲓⲣⲱⲙⲓ ⳿ⲉⲧⲉ⳿ⲙⲙⲁⲩ ⲛⲏⲉⲧⲑⲁϩⲉⲙ ϫⲉⲙϯⲡⲓ ⳿ⲙⲡⲁⲇⲓⲡⲛⲟⲛ.
25 Basa naa ma, Yesus se lao rakandoo risiꞌ Yerusalem. Atahori hetar tungga E. De Ana mbali se, ma Ana olaꞌ nae,
ⲕ̅ⲉ̅ⲛⲁⲩⲙⲟϣⲓ ⲇⲉ ⲉⲙⲁϥ ⳿ⲛϫⲉ ϩⲁⲛⲛⲓϣϯ ⳿ⲙⲙⲏϣ ⲟⲩⲟϩ ⲉⲧⲁϥⲫⲟⲛϩϥ ⲡⲉϫⲁϥ ⲛⲱⲟⲩ.
26 “‘Atahori mana tebꞌe-tebꞌeꞌ nau tungga Au, ana musi sue Au lenaꞌ basa e: lenaꞌ ina-ama nara, lenaꞌ sao-ana nara, lenaꞌ odꞌi-aꞌa nara, lelenan fai eni aon. Mete ma hokoꞌ, atahori naa, nda nandaa dadꞌi Au ana mana tungga ngga sa.
ⲕ̅ⲋ̅ϫⲉ ⲫⲏⲉⲑⲛⲏⲟⲩ ϩⲁⲣⲟⲓ ⲟⲩⲟϩ ⲉⲧⲉ⳿ⲛ⳿ϥⲛⲁⲙⲉⲥⲧⲉ ⲡⲉϥⲓⲱⲧ ⲛⲉⲙ ⲉϥⲙⲁⲩ ⲛⲉⲙ ⲧⲉϥ⳿ⲥϩⲓⲙⲓ ⲛⲉⲙ ⲛⲉϥϣⲏⲣⲓ ⲛⲉⲙ ⲛⲉϥ⳿ⲥⲛⲏⲟⲩ ⲛⲉⲙ ⲛⲉϥⲥⲱⲛⲓ ⲉⲧⲓ ⲇⲉ ⲛⲉⲙ ⲧⲉϥⲕⲉⲯⲩⲭⲏ ⳿ⲙⲙⲟⲛ ⳿ϣϫⲟⲙ ⳿ⲙⲙⲟϥ ⳿ⲉⲉⲣ ⲙⲁⲑⲏⲧⲏⲥ ⲛⲏⲓ.
27 Te atahori mana nda nau lemba doidꞌosoꞌ sa, huu ana tungga Au, ana nda nandaa dadꞌi Au atahori ngga sa. Atahori mana nae dadꞌi Au atahori ngga, onaꞌ mae atahori rae tao risa e o, ana lemba nakandoo doidꞌoson.
ⲕ̅ⲍ̅ⲫⲏⲉⲧⲉⲛϥⲛⲁⲧⲁⲗⲉ ⲡⲉϥ ̇ⲉⲣⲟϥ ⲁⲛ ⲟⲩⲟϩ ⲛⲧⲉϥⲟⲩⲁϩϥ ⲛⲥⲱⲓ ⲙⲙⲟⲛ ϭϫⲟⲙ ⲙⲙⲟϥ ⲉⲉⲣⲙⲁⲑⲏⲧⲏⲥ ⲛⲏⲓ.
28 Dadꞌi mete ma mae tungga Au, na, duꞌa malolole dei. Onaꞌ atahori rae rafefela Ume dek. Ana musi reken lutuꞌ-leloꞌ naꞌahuluꞌ dei, ume nala dꞌoiꞌ baꞌu saa. Afiꞌ losa dꞌoiꞌ nda dai sa.
ⲕ̅ⲏ̅ⲛⲓⲙ ⲅⲁⲣ ⲉⲃⲟⲗ ϧⲉⲛ ⲑⲏⲛⲟⲩ ⲉϥⲟⲩⲱϣ ⳿ⲉⲕⲉⲧ ⲟⲩⲡⲩⲣⲅⲟⲥ ⲙⲏ ⳿ϥⲛⲁϩⲉⲙⲥⲓ ⳿ⲛϣⲟⲣⲡ ⳿ⲛⲧⲉϥϥⲓⲱⲡ ⳿ⲛϯⲇⲁⲡⲁⲛⲏ ϫⲉ ⲁⲛ ⲟⲩⲟⲛ ⳿ⲛⲧⲁϥ ⳿ⲙⲙⲁⲩ ⳿ⲉⲉⲣ ⲡⲉϥⲥⲟⲃϯ.
29 Huu mete ma nda ito-reken lutuꞌ-leloꞌ sa na, afiꞌ losa feꞌe taoꞌ a ume a netehun, te dꞌoiꞌ basa ena. Ma atahori ra mali raꞌamamaeꞌ e,
ⲕ̅ⲑ̅ϩⲓⲛⲁ ⲙⲏⲡⲱⲥ ⳿ⲛⲧⲉϥⲭⲁ ϯⲥⲉⲛϯ ⲟⲩⲟϩ ⳿ⲙⲙⲟⲛ ⳿ϣϫⲟⲙ ⳿ⲙⲙⲟϥ ⳿ⲉϫⲟⲕϥ ⳿ⲉⲃⲟⲗ ⳿ⲛⲧⲟⲩⲉⲣϩⲏⲧⲥ ⳿ⲛⲥⲱⲃⲓ ⳿ⲙⲙⲟϥ ⳿ⲛϫⲉ ⲟⲩⲟⲛ ⲛⲓⲃⲉⲛ ⲉⲑⲛⲁⲩ.
30 rae, ‘Hei mita atahori naa dei! Ana feꞌe taoꞌ a ume netehun, nda feꞌe saa sa boe, te dꞌoin basa ena.’
ⲗ̅ⲉⲩϫⲱ ⳿ⲙⲙⲟⲥ ϫⲉ ⲡⲁⲓⲣⲱⲙⲓ ⲁϥⲉⲣϩⲏ ⲧⲥ ⳿ⲛⲕⲱⲧ ⲟⲩⲟϩ ⳿ⲙⲡⲉϥ⳿ϣϫⲉⲙϫⲟⲙ ⳿ⲛϫⲟⲕϥ ⳿ⲉⲃⲟⲗ.
31 Conto Laen fai, naeni soꞌal netatiꞌ. Mane mana nae natati musi endoꞌ no nonoon nara fo ola-olaꞌ raꞌahuluꞌ deiꞌ Mete ma naꞌena a soldꞌadꞌu atahori rifon sanahuluꞌ a, na musi timba-tai eni bisa nasenggiꞌ musu, atahori rifon ruanulu, do hokoꞌ?
ⲗ̅ⲁ̅ⲓⲉ ⲛⲓⲙ ⳿ⲛⲟⲩⲣⲟ ⲉⲑⲛⲁϣⲉ ⲛⲁϥ ⲉ⳿ⲡⲡⲟⲗⲉⲙⲟⲥ ⳿ⲉϯ ⲛⲉⲙ ⲕⲉⲟⲩⲣⲟ ⲙⲏ ⳿ϥⲛⲁϩⲉⲙⲥⲓ ⲁⲛ ⳿ⲛϣⲟⲣⲡ ⳿ⲛⲧⲉϥⲥⲟϭⲛⲓ ϫⲉ ⲁⲛ ⲟⲩⲟⲛ ⳿ϣϫⲟⲙ ⳿ⲙⲙⲟϥ ϧⲉⲛ ⲓ̅ ⳿ⲛϣⲟ ⳿ⲉ⳿ⲓ ⳿ⲉⲃⲟⲗ ⳿ⲉ⳿ϩⲣⲁϥ ⳿ⲙⲡⲉⲑⲛⲏ ⲟⲩ ⲉϫⲱϥ ⲛⲉⲙ ⲕ̅ ⳿ⲛϣⲟ.
32 Mete ma timba-tai basa, ma duꞌa nae neꞌo eni nda nasenggiꞌ sa, na, malole lenaꞌ, leleꞌ musu a feꞌe sia dodꞌooꞌ, te ana haitua memaꞌ dedꞌenuꞌ fo olaꞌ dꞌame.
ⲗ̅ⲃ̅⳿ⲙⲙⲟⲛ ⲉⲧⲓ ⲓⲥϫⲉⲛ ⲉϥⲟⲩⲏⲟⲩ ⳿ⲙⲙⲟϥ ϣⲁϥⲟⲩⲱⲣⲡ ⳿ⲛⲟⲩ⳿ⲡⲣⲉⲥⲃⲓ⳿ⲁ ⲉϥⲕⲱϯ ⳿ⲛⲥⲁ ⲟⲩϩⲓⲣⲏⲛⲏ.
33 Onaꞌ naa boe, atahori mana nae tungga Au. Eni musi duꞌa neu-nema malolole, nae eni nahehere lao hela basaꞌ e, do hokoꞌ? Mete ma hokoꞌ, atahori naa nda nandaa dadꞌi ana dedꞌenu Ngga sa.”
ⲗ̅ⲅ̅ⲡⲁⲓⲣⲏϯ ⲩⲟⲛ ⲛⲓⲃⲉⲛ ⲉⲧϧⲉⲛ ⲑⲏⲛⲟⲩ ⲉⲧⲉ⳿ⲛ⳿ϥⲛⲁⲉⲣⲁⲡⲟⲧⲁⲍⲉⲥⲑⲉ ⲁⲛ ⳿ⲛⲛⲉϥϩⲩⲡⲁⲣ ⲭⲟⲛⲧ⳿ⲁ ⲧⲏⲣⲟⲩ ⳿ⲙⲙⲟⲛ ⳿ϣϫⲟⲙ ⳿ⲙⲙⲟϥ ⳿ⲉⲉⲣ ⲙⲁⲑⲏⲧⲏⲥ ⲛⲏⲓ.
34 Yesus tute seluꞌ dedꞌea-oꞌolan no conto laen fai nae, “Masiꞌ naa, maloleꞌ. Hita pake fo tao maladꞌa nanaat. Te mete ma masiꞌ a nda masi sa ena, na nggunan sa fai? Hita nda bisa pake e fo tao maladꞌa nanaat sa ena. Tae tao dadꞌi pupuk o, nda bisa sa ena. Hita nggari hendi e neuꞌ ena. Dadꞌi hei o musi dadꞌi onaꞌ masiꞌ a, fo misodꞌa sue-lai basa atahori. Seka ma ndikiꞌ, na, rena malolole, o!”
ⲗ̅ⲇ̅ⲁⲛⲉ ⲡⲓ⳿ϩⲙⲟⲩ ⲉϣⲱⲡ ⲇⲉ ⳿ⲛⲧⲉϥⲗⲱϥ ⳿ⲛϫⲉ ⲡⲓ⳿ϩⲙⲟⲩ ⲁⲩⲛⲁⲙⲟⲗϩϥ ⳿ⲛⲟⲩ.
ⲗ̅ⲉ̅ⲟⲩⲇⲉ ⲡⲓⲕⲁϩⲓ ⲟⲩⲇⲉ ϯⲕⲟⲡⲣⲓ⳿ⲁ ⳿ϥⲉⲣϣⲁⲩ ⲁⲛ ⲁⲗⲗⲁ ⲉϣⲁⲩϩⲓⲧϥ ⳿ⲉⲃⲟⲗ ⲫⲏⲉⲧⲉ ⲟⲩⲟⲛ ⲟⲩⲙⲁϣϫ ⳿ⲙⲙⲟϥ ⳿ⲉⲥⲱⲧⲉⲙ ⲙⲁⲣⲉϥⲥⲱⲧⲉⲙ

< Lukas 14 >