Romani 7
1 Sau nu știți voi, fraților, căci vorbesc cu oameni care cunosc Legea, că Legea stăpânește asupra omului cât trăiește el?
he bhrAtR^igaNa vyavasthAvidaH prati mamedaM nivedanaM| vidhiH kevalaM yAvajjIvaM mAnavoparyyadhipatitvaM karotIti yUyaM kiM na jAnItha?
2 Căci femeia care are un soț este legată prin lege de soț cât trăiește el, dar dacă soțul moare, ea este eliberată de legea soțului.
yAvatkAlaM pati rjIvati tAvatkAlam UDhA bhAryyA vyavasthayA tasmin baddhA tiShThati kintu yadi pati rmriyate tarhi sA nArI patyu rvyavasthAto muchyate|
3 Deci, dacă, cât timp trăiește soțul, ea se unește cu un alt bărbat, ar fi numită adulteră. Dar dacă soțul moare, ea este eliberată de legea soțului, astfel că nu este adulteră, deși este unită cu un alt bărbat.
etatkAraNAt patyurjIvanakAle nArI yadyanyaM puruShaM vivahati tarhi sA vyabhichAriNI bhavati kintu yadi sa pati rmriyate tarhi sA tasyA vyavasthAyA muktA satI puruShAntareNa vyUDhApi vyabhichAriNI na bhavati|
4 Așadar, frații mei, și voi ați fost făcuți morți față de Lege prin trupul lui Hristos, ca să vă uniți cu altul, cu Cel înviat din morți, ca să producem roade pentru Dumnezeu.
he mama bhrAtR^igaNa, IshvaranimittaM yadasmAkaM phalaM jAyate tadarthaM shmashAnAd utthApitena puruSheNa saha yuShmAkaM vivAho yad bhavet tadarthaM khrIShTasya sharIreNa yUyaM vyavasthAM prati mR^itavantaH|
5 Căci, atunci când eram în carne, patimile păcătoase care erau prin lege lucrau în membrele noastre pentru a produce roade spre moarte.
yato. asmAkaM shArIrikAcharaNasamaye maraNanimittaM phalam utpAdayituM vyavasthayA dUShitaH pApAbhilASho. asmAkam a NgeShu jIvan AsIt|
6 Dar acum am fost eliberați de Lege, după ce am murit față de cea în care eram ținuți, astfel încât slujim în noutatea duhului, și nu în vechimea literei.
kintu tadA yasyA vyavasthAyA vashe Asmahi sAmprataM tAM prati mR^itatvAd vayaM tasyA adhInatvAt muktA iti hetorIshvaro. asmAbhiH purAtanalikhitAnusArAt na sevitavyaH kintu navInasvabhAvenaiva sevitavyaH
7 Ce vom spune atunci? Este legea păcat? Să nu fie niciodată! Cu toate acestea, nu aș fi cunoscut păcatul decât prin lege. Căci nu aș fi cunoscut pofta dacă legea nu ar fi spus: “Să nu poftești”.
tarhi vayaM kiM brUmaH? vyavasthA kiM pApajanikA bhavati? netthaM bhavatu| vyavasthAm avidyamAnAyAM pApaM kim ityahaM nAvedaM; ki ncha lobhaM mA kArShIriti ched vyavasthAgranthe likhitaM nAbhaviShyat tarhi lobhaH kimbhUtastadahaM nAj nAsyaM|
8 Dar păcatul, găsind prilej prin poruncă, a produs în mine tot felul de pofte. Căci, în afara legii, păcatul este mort.
kintu vyavasthayA pApaM ChidraM prApyAsmAkam antaH sarvvavidhaM kutsitAbhilASham ajanayat; yato vyavasthAyAm avidyamAnAyAM pApaM mR^itaM|
9 În afară de Lege, am fost odată viu, dar când a venit porunca, păcatul a reînviat și am murit.
aparaM pUrvvaM vyavasthAyAm avidyamAnAyAm aham ajIvaM tataH param Aj nAyAm upasthitAyAm pApam ajIvat tadAham amriye|
10 Porunca, care era pentru viață, am aflat că este pentru moarte;
itthaM sati jIvananimittA yAj nA sA mama mR^ityujanikAbhavat|
11 căci păcatul, găsind prilej prin poruncă, m-a înșelat și prin ea m-a omorât.
yataH pApaM ChidraM prApya vyavasthitAdeshena mAM va nchayitvA tena mAm ahan|
12 De aceea, Legea este cu adevărat sfântă și porunca sfântă, dreaptă și bună.
ataeva vyavasthA pavitrA, Adeshashcha pavitro nyAyyo hitakArI cha bhavati|
13 Deci ceea ce este bun a devenit pentru mine moarte? Să nu fie niciodată! Dar păcatul, ca să se arate că este păcat, producea moarte în mine prin ceea ce este bun, pentru ca prin poruncă păcatul să devină peste măsură de păcătos.
tarhi yat svayaM hitakR^it tat kiM mama mR^ityujanakam abhavat? netthaM bhavatu; kintu pApaM yat pAtakamiva prakAshate tathA nideshena pApaM yadatIva pAtakamiva prakAshate tadarthaM hitopAyena mama maraNam ajanayat|
14 Căci știm că Legea este spirituală, dar eu sunt trupesc, vândut sub păcat.
vyavasthAtmabodhiketi vayaM jAnImaH kintvahaM shArIratAchArI pApasya krItaki Nkaro vidye|
15 Căci nu înțeleg ce fac. Căci nu practic ceea ce doresc să fac, ci ceea ce urăsc, aceea fac.
yato yat karmma karomi tat mama mano. abhimataM nahi; aparaM yan mama mano. abhimataM tanna karomi kintu yad R^itIye tat karomi|
16 Dar dacă ceea ce nu doresc, aceea fac, consimt Legii că este bună.
tathAtve yan mamAnabhimataM tad yadi karomi tarhi vyavasthA sUttameti svIkaromi|
17 Deci acum nu mai sunt eu cel care o face, ci păcatul care locuiește în mine.
ataeva samprati tat karmma mayA kriyata iti nahi kintu mama sharIrasthena pApenaiva kriyate|
18 Căci știu că în mine, adică în carnea mea, nu locuiește nimic bun. Căci dorința este prezentă la mine, dar nu o găsesc făcând ceea ce este bun.
yato mayi, arthato mama sharIre, kimapyuttamaM na vasati, etad ahaM jAnAmi; mamechChukatAyAM tiShThantyAmapyaham uttamakarmmasAdhane samartho na bhavAmi|
19 Căci binele pe care-l doresc, nu-l fac; dar răul pe care nu-l doresc, pe acela îl practic.
yato yAmuttamAM kriyAM karttumahaM vA nChAmi tAM na karomi kintu yat kutsitaM karmma karttum anichChuko. asmi tadeva karomi|
20 Dar dacă ceea ce nu doresc, fac, nu mai sunt eu cel care face, ci păcatul care locuiește în mine.
ataeva yadyat karmma karttuM mamechChA na bhavati tad yadi karomi tarhi tat mayA na kriyate, mamAntarvarttinA pApenaiva kriyate|
21 Găsesc deci legea că, în timp ce eu doresc să fac binele, răul este prezent.
bhadraM karttum ichChukaM mAM yo. abhadraM karttuM pravarttayati tAdR^ishaM svabhAvamekaM mayi pashyAmi|
22 Căci eu mă bucur de legea lui Dumnezeu după cele lăuntrice,
aham AntarikapuruSheNeshvaravyavasthAyAM santuShTa Ase;
23 dar văd în mădularele mele o lege diferită, care se luptă împotriva legii minții mele și mă aduce în captivitate sub legea păcatului care este în mădularele mele.
kintu tadviparItaM yudhyantaM tadanyamekaM svabhAvaM madIyA NgasthitaM prapashyAmi, sa madIyA NgasthitapApasvabhAvasyAyattaM mAM karttuM cheShTate|
24 Ce om nenorocit sunt eu! Cine mă va izbăvi din trupul acestei morți?
hA hA yo. ahaM durbhAgyo manujastaM mAm etasmAn mR^itAchCharIrAt ko nistArayiShyati?
25 Mulțumesc lui Dumnezeu prin Isus Hristos, Domnul nostru! Așadar, cu mintea, eu însumi slujesc legii lui Dumnezeu, dar cu carnea, legii păcatului.
asmAkaM prabhuNA yIshukhrIShTena nistArayitAram IshvaraM dhanyaM vadAmi| ataeva sharIreNa pApavyavasthAyA manasA tu IshvaravyavasthAyAH sevanaM karomi|
