Romani 7
1 Sau nu știți voi, fraților, căci vorbesc cu oameni care cunosc Legea, că Legea stăpânește asupra omului cât trăiește el?
O ry longo, (ie itaroñako o mahafohiñe Hake) nofi’ areo hao te fehè’ i Hake t’indaty t’ie mbe veloñe?
2 Căci femeia care are un soț este legată prin lege de soț cât trăiește el, dar dacă soțul moare, ea este eliberată de legea soțului.
Fa ampifetrehe’ i Hake amy vali’ey ty rakemba naho mbe veloñe i rangahey, ie mihomake indatiy, le votsotse amy Hake mamahotse aze amy vali’eiy.
3 Deci, dacă, cât timp trăiește soțul, ea se unește cu un alt bărbat, ar fi numită adulteră. Dar dacă soțul moare, ea este eliberată de legea soțului, astfel că nu este adulteră, deși este unită cu un alt bărbat.
Aa naho anakeza’ ondaty ty rakemba manam-baly le atao t’ie tsy vokatse. Fe naho mihomake i vali’ey, le haha amy Hake re, vaho tsy karapilo t’ie engae’ ondaty.
4 Așadar, frații mei, și voi ați fost făcuți morți față de Lege prin trupul lui Hristos, ca să vă uniți cu altul, cu Cel înviat din morți, ca să producem roade pentru Dumnezeu.
Ie amy zao ry longo, ty Fañòva’ i Norizañeiy ty nivetraha’ areo amy Hake, hireketa’ areo ami’ty hafa, amy nampitroareñe amy havilasiy, hamokaran-tika ho an’ Andrianañahare.
5 Căci, atunci când eram în carne, patimile păcătoase care erau prin lege lucrau în membrele noastre pentru a produce roade spre moarte.
Itika tamy nofotsey, le nitoloñe an-tsandriñe ao o draon-kakeo nisigihe’ i Hake hamokara’e fihomahañeo.
6 Dar acum am fost eliberați de Lege, după ce am murit față de cea în care eram ținuți, astfel încât slujim în noutatea duhului, și nu în vechimea literei.
F’ie votsots’ amy Hake henaneo, nivetrake amy namahotsey, hitoroñe ami’ty nañavaoe’ i Arofoy fa tsy am-pimanemanean-tsokitse hambo’e.
7 Ce vom spune atunci? Este legea păcat? Să nu fie niciodată! Cu toate acestea, nu aș fi cunoscut păcatul decât prin lege. Căci nu aș fi cunoscut pofta dacă legea nu ar fi spus: “Să nu poftești”.
Aa le inoñe ty ho asan-tikañe? Hakeo hao t’i Hake? Sondo’e! Fa tsy ho napotako ty atao tahiñe naho tsy t’i Hake, le tsy ho nihaiko ze atao fitsikirihañe naho tsy nafè’ i Hake ty hoe, Ko mihàñe.
8 Dar păcatul, găsind prilej prin poruncă, a produs în mine tot felul de pofte. Căci, în afara legii, păcatul este mort.
I tahiñey, ie nampahazoa’ i liliy lalañe, nitrobo ze atao fikirañañe amako, fa naho tsy eo Hake, tsy eo tahiñe.
9 În afară de Lege, am fost odată viu, dar când a venit porunca, păcatul a reînviat și am murit.
Niveloñe hey iraho taolo t’ie tsy aman-Kake; fe niavy i liliy, le nibodan-ko veloñe o tahiñeo vaho nikenkan-draho;
10 Porunca, care era pentru viață, am aflat că este pentru moarte;
i fañè ho ninday haveloñey, te mone namono ahy.
11 căci păcatul, găsind prilej prin poruncă, m-a înșelat și prin ea m-a omorât.
I hakeoy, ie nampahazoa’ i liliy lalañe, namañahy ahy, vaho ie ty namono ahy.
12 De aceea, Legea este cu adevărat sfântă și porunca sfântă, dreaptă și bună.
Aa le Masiñe t’i Hake, le miavake naho vantañe vaho soa o lilio.
13 Deci ceea ce este bun a devenit pentru mine moarte? Să nu fie niciodată! Dar păcatul, ca să se arate că este păcat, producea moarte în mine prin ceea ce este bun, pentru ca prin poruncă păcatul să devină peste măsură de păcătos.
Aa vaho fihomahañe amako hao i soay? Sondo’e! Fa i tahiñey, hampiborahañe ty hakeo, nitoloñe fihomahañe amako amy soay, hampidodea’ i Hake ty halo-tsere’ o tahiñeo.
14 Căci știm că Legea este spirituală, dar eu sunt trupesc, vândut sub păcat.
Fohintika te añ’arofo t’i Hake, f’ie ama’ nofotse naletake hondevon-kakeo.
15 Căci nu înțeleg ce fac. Căci nu practic ceea ce doresc să fac, ci ceea ce urăsc, aceea fac.
Tsy apotako o anoekoo; le tsy anoeko o satrikoo, te mone i hejekoy ty anoeko.
16 Dar dacă ceea ce nu doresc, aceea fac, consimt Legii că este bună.
Aa naho anoeko i tsy satrikoy, le iantofako te soa t’i Hake.
17 Deci acum nu mai sunt eu cel care o face, ci păcatul care locuiește în mine.
Ie henaneo tsy izaho ty manao, fa ty hakeo mitoboke an-troko ato.
18 Căci știu că în mine, adică în carnea mea, nu locuiește nimic bun. Căci dorința este prezentă la mine, dar nu o găsesc făcând ceea ce este bun.
Apotako te tsy imoneñan-kasoa ty nofoko toy. Toe amam-pisalalan-draho, fe tsy tafete’e ty fanoan-tsoa.
19 Căci binele pe care-l doresc, nu-l fac; dar răul pe care nu-l doresc, pe acela îl practic.
I soa satrieko hanoeñey tsy anoeko, fe i raty hejekoy ty toloñako.
20 Dar dacă ceea ce nu doresc, fac, nu mai sunt eu cel care face, ci păcatul care locuiește în mine.
Aa naho anoeko i raha hejekoy, le tsy izaho ty mitoloñe, fa o tahiñe mitsotsefotse amakoo.
21 Găsesc deci legea că, în timp ce eu doresc să fac binele, răul este prezent.
Treako amy zao ty lily toy, t’ie manitra hanao soa, amako ty raty.
22 Căci eu mă bucur de legea lui Dumnezeu după cele lăuntrice,
Toe iantofako an-kafalean-troke i Han’ Añaharey;
23 dar văd în mădularele mele o lege diferită, care se luptă împotriva legii minții mele și mă aduce în captivitate sub legea păcatului care este în mădularele mele.
fe mahatrea hake hafa am-pangefangen-tsandriko ato mifandraparapake amy Hake am-pitsakoreako atoañey mandrohy ahy amy ha’ o tahiñe am-pangefangekooy.
24 Ce om nenorocit sunt eu! Cine mă va izbăvi din trupul acestei morți?
Hete, ondaty mavoin-draho! Ia ty hañaha ahy ami’ty sandrim-pihomahañe toy?
25 Mulțumesc lui Dumnezeu prin Isus Hristos, Domnul nostru! Așadar, cu mintea, eu însumi slujesc legii lui Dumnezeu, dar cu carnea, legii păcatului.
Andriañeko t’i Andrianañahare añamy Talèntika Iesoà Norizañey. Ie amy zao mitoroñe i Han’ Añaharey iraho an-troke ao, naho i ha’ o tahiñeoy ami’ty sandriko hambo’e toy.
