Romani 4
1 Atunci ce vom spune că Avraam, strămoșul nostru, a găsit după trup?
Bəs onda cismani əcdadımız İbrahim haqqında nə deyə bilərik? O nə əldə etdi?
2 Căci, dacă Avraam a fost îndreptățit prin fapte, are cu ce să se laude, dar nu față de Dumnezeu.
Əgər İbrahim öz əməlləri ilə saleh sayılsaydı, öyünməyə haqqı olardı, amma Allahın önündə yox.
3 Căci ce spune Scriptura? “Avraam a crezut pe Dumnezeu și i s-a socotit ca neprihănire.”
Müqəddəs Yazı nə deyir? «İbrahim Allaha iman etdi və bu ona salehlik sayıldı».
4 Or, pentru cel care lucrează, răsplata nu este socotită ca un har, ci ca ceva datorat.
Əməl edənin muzdu ona hədiyyə sayılmaz, bu onun haqqıdır.
5 Dar celui care nu lucrează, ci crede în Cel care justifică pe cei neevlavioși, credința lui este socotită drept dreptate.
Lakin əməl etməyib allahsız adamları saleh sayan Allaha iman edən şəxsin imanı ona salehlik sayılır.
6 Așa cum și David pronunță binecuvântarea asupra omului căruia Dumnezeu îi socotește dreptate în afară de fapte:
Davud da o adamın bəxtiyarlığından danışır ki, Allah əməlinə baxmayıb onu saleh sayır:
7 “Ferice de cei cărora li se iartă fărădelegile, ale căror păcate sunt acoperite.
«Üsyankarlığı bağışlanan, Günahı əfv olunan insan Nə bəxtiyardır!
8 Binecuvântat este omul pe care Domnul nu-l va acuza de păcat.”
Rəbb tərəfindən təqsirkar sayılmayan insan Nə bəxtiyardır!»
9 Este deci binecuvântarea aceasta numai pentru cei tăiați împrejur, sau și pentru cei netăiați împrejur? Căci noi spunem că credința i-a fost socotită lui Avraam ca neprihănire.
Məgər bu bəxtiyarlıq yalnız sünnətlilərə məxsusdur, yoxsa sünnətsizlərə də aiddir? Bəli, biz deyirik ki, İbrahimin imanı ona salehlik sayıldı.
10 Cum a fost deci socotită? Când era în circumcizie, sau în necircumcizie? Nu în circumcizie, ci în necircumcizie.
Nə vəziyyətdə sayıldı? Sünnət olunandan sonra, yoxsa sünnət olunandan əvvəl? Sünnət olunandan sonra deyil, sünnət olunandan əvvəl!
11 El a primit semnul circumciziei, ca pecete a neprihănirii credinței pe care o avea când era în necircumcizie, ca să fie tatăl tuturor celor ce cred, chiar dacă sunt în necircumcizie, pentru ca și lor să li se socotească neprihănirea.
O, sünnətsiz ikən imanla malik olduğu salehliyi təsdiq edən möhür olaraq sünnət əlamətini aldı. Beləcə İbrahim sünnətsiz olaraq iman edən hamının atası oldu ki, onlara da imanları salehlik sayılsın.
12 El este tatăl circumciziei pentru cei care nu numai că sunt din circumcizie, dar care și umblă pe urmele acelei credințe a tatălui nostru Avraam, pe care el a avut-o în necircumcizie.
Atamız İbrahim həm də o sünnətli olanların atası oldu ki, sadəcə sünnətli olmaqla qalmayıb, onun sünnət edilməmişdən əvvəl malik olduğu iman izi ilə gedirlər.
13 Căci făgăduința făcută lui Avraam și urmașilor lui, că el va fi moștenitorul lumii, nu a fost făcută prin lege, ci prin neprihănirea credinței.
Çünki İbrahimə və onun nəslinə dünyanı irs almaq vədi Qanun vasitəsilə deyil, imanla saleh sayılmaq vasitəsilə verildi.
14 Căci, dacă moștenitorii sunt cei ce țin de Lege, credința se anulează și făgăduința rămâne fără efect.
Əgər Qanuna əsaslananlar varis olsaydı, onda iman mənasız, vəd də təsirsiz olardı.
15 Căci legea produce mânie; căci unde nu este lege, nu este nici neascultare.
Çünki qanun Allahın qəzəbini üzə çıxarır. Amma qanun olmayan yerdə onun pozulması da olmur.
16 De aceea este din credință, ca să fie după har, pentru ca făgăduința să fie sigură pentru toți urmașii, nu numai pentru cei din lege, ci și pentru cei din credința lui Avraam, care este tatăl nostru al tuturor.
Buna görə də vəd imanla həyata keçir ki, Allahın lütfünə bağlı olsun və İbrahimin bütün nəslini – yalnız Qanuna deyil, İbrahimin malik olduğu həmin imana da əsaslananları əhatə etsin. İbrahim iman etdiyi Allahın – ölülərə həyat verən, yoxluqdan varlıq yaradan Allahın önündə hamımızın atasıdır. Necə ki yazılıb: «Səni çoxlu millətin atası etdim».
17 După cum este scris: “Te-am făcut tatăl multor neamuri”. Aceasta în prezența celui în care a crezut: Dumnezeu, care dă viață celor morți și numește lucrurile care nu sunt, ca și cum ar fi.
18 Împotriva nădejdii, Avraam a crezut în nădejde, ca să devină tatăl multor neamuri, potrivit cu ceea ce fusese spus: “Așa va fi urmașul tău”.
Heç bir ümid olmadığı halda İbrahim çoxlu millətin atası olacağına ümidlə inandı. Çünki ona deyilmişdi ki, «nəslin o qədər olacaq».
19 Fără să slăbească în credință, el nu s-a gândit la propriul său trup, care era deja uzat (el fiind în vârstă de aproape o sută de ani), și la moartea pântecelui Sarei.
Hətta təxminən yüz yaşında ikən öz bədəninin artıq ölüyə bənzədiyini, arvadı Saranın da bətninin ölü olduğunu anladı, amma imanı azalmadı.
20 Cu toate acestea, privind la promisiunea lui Dumnezeu, el nu s-a clătinat din necredință, ci s-a întărit prin credință, dând slavă lui Dumnezeu
Allahın vədinə imansızlıqla şübhə etmədi, əksinə, imanında möhkəm durub Allahı izzətləndirdi.
21 și fiind pe deplin încredințat că ceea ce promisese, era și în stare să împlinească.
Tamamilə əmin idi ki, Allah verdiyi vədi yerinə yetirməyə də qadirdir.
22 De aceea și acest lucru i-a fost “creditat ca neprihănire”.
Buna görə də imanı ona salehlik sayıldı.
23 Or, nu a fost scris că i s-a socotit numai pentru el,
«Salehlik sayıldı» sözləri yalnız İbrahim üçün yazılmayıb;
24 ci și pentru noi, cărora li se va socoti, care credem în cel care l-a înviat din morți pe Isus, Domnul nostru,
Rəbbimiz İsanı ölülər arasından Dirildənə iman etməklə saleh sayılacaq bizlər üçün də belə yazılmışdır.
25 care a fost dat pentru greșelile noastre și a înviat pentru îndreptățirea noastră.
İsa bizim təqsirlərimizə görə ölümə təslim edildi və bizim saleh sayılmağımız üçün dirildi.
