Romani 2
1 De aceea, omule, oricine ai fi tu, care judeci, ești fără prihană. Căci în ceea ce judeci pe altul, te osândești pe tine însuți. Căci tu, care judeci, practici aceleași lucruri.
Nee k'osh ashaats angshirwono nee ntokish bíyats nwebitwo deshatsne, k'osh ashaats ni angshor n tookatse niangshiri, nee k'osh ashaats angshfetsat, n angshts ashman b́ k'alirwoniye nk'aliri.
2 Noi știm că judecata lui Dumnezeu este conformă cu adevărul împotriva celor care practică astfel de lucruri.
Mank'o k'aliru ashuwotsats, Ik'o boosh wotituwo boosh b́ angshiruwok'o danfone.
3 Crezi tu, omule, care judeci pe cei care practică astfel de lucruri și faci la fel, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?
Nee ashono! mank'o k'aliru ashuwotsats angishfetsat, bo bok'aliruwo nk'alor Ik' angishi shirotse nkeeshtsok'o neesh arefa?
4 Sau disprețuiești tu bogăția bunătății, a îngăduinței și a răbdării Lui, fără să știi că bunătatea lui Dumnezeu te conduce la pocăință?
Himo Ik'o b́ sheeng wotonat jam falk b́woto, noosh b́ k'amonwere bí ankattsono ngac'iri? Ik'o sheeng b́ woto noosh bíayiyi, neen n morrosh naandre eto maants jishosh b́wotok'o danatsneya?
5 Ci, după împietrirea voastră și inima voastră neîmpăcată, vă strângeți pentru voi înșivă mânie în ziua mâniei, a revelației și a dreptei judecăți a lui Dumnezeu,
Eshe nee n morrosh naandre eto nk'aztsotsnat maac'o kup' nwottsotse Ik'i fayonat ari angshon b́be'et aawots fayo niats bí ayituwok'owe nk'aliri.
6 care “va răsplăti fiecăruia după faptele sale”.
Ik'o ik ikuwotssh bofinok'oye boosh b́ imeti.
7 celor care, prin perseverența în binele făcut, caută gloria, onoarea și incoruptibilitatea, viața veșnică; (aiōnios g166)
Sheeng finats kup'de'er údonat mangon t'afrawu kashonowere geyiruwotssh Ik'o boosh dúre dúri kasho imetuwe. (aiōnios g166)
8 dar celor care sunt egoiști și nu ascultă de adevăr, ci ascultă de nedreptate, le va fi mânia, indignarea,
Botooki keewo geyiruwotsi, ari keewosh azazerawwotsnat gondosh azazeyiru gonduowotsatsomó Ik'i fayonat kaak k'iro boats weetuwe.
9 asuprirea și chinul asupra oricărui suflet de om care face răul, mai întâi iudeilor și apoi grecilor.
Shin shino ayhudiwotsats maantsnowere Ik'i ash woterawwotsats gond finiru ash jamwotsats gond bek'onat kic'on weetuwe.
10 Dar slava, cinstea și pacea sunt pentru orice om care face binele, mai întâi pentru iudeu și apoi pentru grec.
Ernmó sheeng keewo kaliru ash jamats Ayhudi wotowa Ik'i ashwoterawwotsi wotowa údono mango jeeno boosh imetuwe.
11 Căci la Dumnezeu nu este părtinire.
Ik'oniye ashuwotsi boga bogshraake.
12 Căci toți cei ce au păcătuit fără lege vor pieri și fără lege. Toți cei care au păcătuit sub Lege vor fi judecați prin Lege.
Nemo bodeshawo morr finiru jamwots nemo bot'ut'alor t'afitúne, nemonowere deshfetsr morr finiru jamwotsmó nemon bo ats angshetuwe.
13 Căci nu ascultătorii legii sunt cei care sunt drepți înaintea lui Dumnezeu, ci cei care împlinesc legea vor fi îndreptățiți
Ik' shinatse kááwu wotituwots nemo shisht finats jitsiruwotsiye bako nemo shisht finats jitsrawotsiyaliye.
14 (pentru că atunci când neamurile care nu au legea fac prin natură lucrurile legii, aceștia, neavând legea, sunt o lege pentru ei înșiși,
Nem deshaw Ik' ash woterawwots bo azeewon nemo bí azaziru keewo kalirune, man weeron nemo bot'ut'aloru botookk wotts azeeyi nemo bodetstsotse k'alosh boon b́geyituwo danfnee.
15 prin faptul că arată lucrarea legii scrisă în inimile lor, conștiința lor mărturisind cu ei, iar gândurile lor între ei acuzându-i sau dimpotrivă scuzându-i)
Bo keewanúwere nemi etiru jam keewo bo nibats b́ guut'ets b́ wotok'o kitsiruwe, aaninuere bonibo boats gawituwe, ikn ikno boon bonibo b́gac'iti, ikn iknonomó boon b́ tep'eti.
16 în ziua în care Dumnezeu va judeca tainele oamenilor, potrivit cu Buna Vestire a mea, prin Isus Hristos.
Han sháánon b́be'etwere, taa t nabiru doo shishi aap'ok'on Ik'o Iyesus Krstos weeron ashuwots ááshon bofints keewats b́ angshit aawotse.
17 Tu porți numele de iudeu, te sprijini pe Lege, te lauzi în Dumnezeu,
Hamb, nee «Ayhudi taane» etirune, nematse nte'eyiri, Ik'k nwottsosho bogtaana etaat ni'it'iri.
18 cunoști voia Lui și aprobi lucrurile bune, fiind învățat din Lege,
Nee Ik' ettso danfnee, Muse nemo ndantsotse sheeng fino danfnee.
19 și ești încredințat că tu însuți ești călăuză orbilor, lumină pentru cei ce sunt în întuneric,
«Nee dogwotsi jishiruwo taane, t'aluwotse faúwotssho sháán taane,
20 îndrumător al celor nebuni, învățător al copiilor, având în Lege forma cunoștinței și a adevărului.
Danawwotssh dano kitsituwe, nanaúwotsno danituwe» níetiri, mank'o, «Muse nemon dano s'eenon detsfe» níetiri,
21 Așadar, tu, care înveți pe altul, nu te înveți și pe tine însuți? Tu, care propovăduiești că omul nu trebuie să fure, tu furi?
K'oshuwotsi daniruwo nwotor bére ntooko eegishe daniyo nk'azi? úp'mk'ayere nietiri, nemon úmp'e n úmp'iri,
22 Tu, care spui că un om nu trebuie să comită adulter, comiți tu adulter? Voi, care aveți în ură idolii, jefuiți templele?
Wido amk'ayere etirune, nemo wide niamiri, nee Woteraw Ik'uwotsi wic'irune, bo Ik' k'oni moowwotsno fa'o nbiik'iri.
23 Voi, care vă lăudați cu legea, îl dezonorați pe Dumnezeu prin nerespectarea legii?
Nee Ik'i nemwotsne n'it'ri, ernmó b́nemman gakat Ik'o ngac'iri.
24 Căci “numele lui Dumnezeu este hulit printre neamuri din cauza voastră”, așa cum este scris.
Manuwere, «It ayhudiwotsatse tuutson Ik'i shútso Ik' danawu ashuwotsoke c'ashetwe» ett guut'etsok'one.
25 Căci, într-adevăr, circumcizia este de folos, dacă ești împlinitor al legii, dar dacă ești călcător al legii, circumcizia ta a devenit necircumcizie.
Gof amo arikon neesh b́ sheenget nemo nkotaale, nemo n gaaketka wotiyalmó gof niamo gofo niamawok'owe b́taaweti.
26 Așadar, dacă cel netăiat împrejur ține rânduielile Legii, nu cumva netăierea lui împrejur nu va fi socotită ca fiind circumcizie?
Mansha gof amaaw Ik' ashwoterawwots jiro nemi tzaziyo b́kotetka wotiyal gofo am b́ k'azo gof bíamtsok'o tawetwoshna?
27 Nu te vor judeca oare pe tine, care cu litera și cu circumcizia ești un călcător de lege, cei care sunt fizic netăiați împrejur, dar care împlinesc legea?
Nee guut'ets nemo detstsonat gof amtso wotar nemo ngakal b́ meetson gof amawo wotar nemo s'eentsiru Ik' ash woteraw jiro níyats angshituwe.
28 Căci nu este iudeu cel care este unul în afară, nici circumcizia care este exterioară în carne;
Eshe shúúts mec'ron Ayhudi wottso ari ayhudiyaliye, mank'owere úratse be'eyiru meetson gof amo ari gof amaliyee.
29 ci este iudeu cel care este unul înăuntru, iar circumcizia este cea a inimii, în duh, nu în literă; a cărui laudă nu vine de la oameni, ci de la Dumnezeu.
Ari Ayhudiwo b́gitsitse Ayhudi wottsoniye, ari gof amonwere Ik'i shayiron S'ayinon wotit nibotse gof amoniye bako nemon guut'etsok'on meetson gof amaliyee. Eshe hannaari asho údo b́dek'et Ik'okna bako ashoknaliye.
