< Romani 11 >
1 Întreb atunci: A respins Dumnezeu pe poporul Său? Fie ca niciodată să nu fie așa! Căci și eu sunt israelit, descendent al lui Avraam, din seminția lui Beniamin.
Λέγω οὖν, Μὴ ἀπώσατο ὁ θεὸς τὸν λαὸν αὐτοῦ; μὴ γένοιτο· καὶ γὰρ ἐγὼ Ἰσραηλίτης εἰμί, ἐκ σπέρματος Ἀβραάμ, φυλῆς Βενιαμείν.
2 Dumnezeu nu și-a respins poporul său, pe care l-a cunoscut dinainte. Sau nu știți ce spune Scriptura despre Ilie? Cum îl imploră el pe Dumnezeu împotriva lui Israel:
οὐκ ἀπώσατο ὁ θεὸς τὸν λαὸν αὐτοῦ, ὃν προέγνω. ἢ οὐκ οἴδατε ἐν Ἠλίᾳ τί λέγει ἡ γραφή; ὡς ἐντυγχάνει τῷ θεῷ κατὰ τοῦ Ἰσραήλ,
3 “Doamne, ei au ucis pe profeții Tăi. Au dărâmat altarele Tale. Eu am rămas singur, iar ei îmi caută viața”.
Κύριε, τοὺς προφήτας σου ἀπέκτειναν, τὰ θυσιαστήριά σου κατέσκαψαν, κἀγὼ ὑπελείφθην μόνος, καὶ ζητοῦσιν τὴν ψυχήν μου.
4 Dar cum îi răspunde Dumnezeu? “Mi-am rezervat șapte mii de oameni care nu și-au plecat genunchiul în fața lui Baal.”
Ἀλλὰ τί λέγει αὐτῷ ὁ χρηματισμός; Κατέλιπον ἐμαυτῷ ἑπτακισχιλίους ἄνδρας, οἵτινες οὐκ ἔκαμψαν γόνυ τῇ Βάαλ.
5 Tot așa, și în acest timp prezent există o rămășiță, potrivit alegerii harului.
οὕτως οὖν καὶ ἐν τῷ νῦν καιρῷ λεῖμμα κατ᾽ ἐκλογὴν χάριτος γέγονεν.
6 Și dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altfel, harul nu mai este har. Dar dacă este din fapte, nu mai este har; altfel fapta nu mai este faptă.
εἰ δὲ χάριτι, οὐκέτι ἐξ ἔργων, ἐπεὶ ἡ χάρις οὐκέτι γίνεται χάρις.
7 Și atunci, ce se întâmplă? Ceea ce caută Israel, nu a obținut, ci au obținut-o cei aleși, iar ceilalți s-au împietrit.
τί οὖν; ὃ ἐπιζητεῖ Ἰσραήλ, τοῦτο οὐκ ἐπέτυχεν, ἡ δὲ ἐκλογὴ ἐπέτυχεν· οἱ δὲ λοιποὶ ἐπωρώθησαν,
8 După cum este scris: “Dumnezeu le-a dat un duh de stupoare, ochi ca să nu vadă și urechi ca să nu audă, până în ziua de azi”.
καθάπερ γέγραπται, Ἔδωκεν αὐτοῖς ὁ θεὸς πνεῦμα κατανύξεως, ὀφθαλμοὺς τοῦ μὴ βλέπειν καὶ ὦτα τοῦ μὴ ἀκούειν, ἕως τῆς σήμερον ἡμέρας.
9 David spune, “Masa lor să se facă o cursă, o capcană, o piatră de poticnire și o pedeapsă pentru ei.
καὶ Δαυεὶδ λέγει, Γενηθήτω ἡ τράπεζα αὐτῶν εἰς παγίδα καὶ εἰς θήραν, καὶ εἰς σκάνδαλον καὶ εἰς ἀνταπόδομα αὐτοῖς·
10 Să li se întunece ochii, ca să nu vadă. Întotdeauna țineți-le spatele îndoit.”
σκοτισθήτωσαν οἱ ὀφθαλμοὶ αὐτῶν τοῦ μὴ βλέπειν, καὶ τὸν νῶτον αὐτῶν διὰ παντὸς σύγκαμψον.
11 Întreb, deci, dacă s-au împiedicat ca să cadă? Să nu se întâmple niciodată! Dar, prin căderea lor, mântuirea a ajuns la neamuri, ca să le provoace gelozia.
λέγω οὖν, μὴ ἔπταισαν ἵνα πέσωσιν; μὴ γένοιτο· ἀλλὰ τῷ αὐτῶν παραπτώματι ἡ σωτηρία τοῖς ἔθνεσιν εἰς τὸ παραζηλῶσαι αὐτούς.
12 Or, dacă căderea lor este bogăția lumii și pierderea lor este bogăția neamurilor, cu cât mai mult plinătatea lor!
εἰ δὲ τὸ παράπτωμα αὐτῶν πλοῦτος κόσμου καὶ τὸ ἥττημα αὐτῶν πλοῦτος ἐθνῶν, πόσῳ μᾶλλον τὸ πλήρωμα αὐτῶν;
13 Căci Eu vă vorbesc vouă, care sunteți neamuri. De vreme ce, fiind apostol al neamurilor, îmi slăvesc slujba,
Ὑμῖν δὲ λέγω τοῖς ἔθνεσιν· ἐφ᾽ ὅσον μὲν [οὖν] εἰμι ἐγὼ ἐθνῶν ἀπόστολος, τὴν διακονίαν μου δοξάζω,
14 dacă, prin orice mijloc, pot să provoc la gelozie pe cei din carnea mea și să salvez pe unii dintre ei.
εἴ πως παραζηλώσω μου τὴν σάρκα καὶ σώσω τινὰς ἐξ αὐτῶν.
15 Căci, dacă respingerea lor este împăcarea lumii, ce ar fi acceptarea lor, dacă nu viața din morți?
εἰ γὰρ ἡ ἀποβολὴ αὐτῶν καταλλαγὴ κόσμου, τίς ἡ πρόσλημψις εἰ μὴ ζωὴ ἐκ νεκρῶν;
16 Dacă cel dintâi fruct este sfânt, la fel este și masa. Dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt sfinte.
εἰ δὲ ἡ ἀπαρχὴ ἁγία, καὶ τὸ φύραμα· καὶ εἰ ἡ ῥίζα ἁγία, καὶ οἱ κλάδοι.
17 Dar dacă unele dintre ramuri au fost rupte, iar tu, fiind un măslin sălbatic, ai fost altoit printre ele și ai devenit părtaș cu ele la rădăcina și la bogăția măslinului,
εἰ δέ τινες τῶν κλάδων ἐξεκλάσθησαν, σὺ δὲ ἀγριέλαιος ὢν ἐνεκεντρίσθης ἐν αὐτοῖς, καὶ συγκοινωνὸς τῆς ῥίζης [καὶ] τῆς πιότητος τῆς ἐλαίας ἐγένου,
18 nu te lăuda cu ramurile. Dar dacă te lauzi, adu-ți aminte că nu tu susții rădăcina, ci rădăcina te susține pe tine.
μὴ κατακαυχῶ τῶν κλάδων· εἰ δὲ κατακαυχᾶσαι, οὐ σὺ τὴν ῥίζαν βαστάζεις, ἀλλὰ ἡ ῥίζα σέ.
19 Veți spune atunci: “Ramurile au fost rupte, ca să fiu altoit eu”.
ἐρεῖς οὖν, ἐξεκλάσθησαν κλάδοι, ἵνα ἐγὼ ἐγκεντρισθῶ.
20 Adevărat; prin necredința lor au fost rupte, iar voi stați în picioare prin credința voastră. Nu fiți îngâmfați, ci temători;
καλῶς· τῇ ἀπιστίᾳ ἐξεκλάσθησαν, σὺ δὲ τῇ πίστει ἕστηκας. μὴ ὑψηλὰ φρόνει, ἀλλὰ φοβοῦ·
21 căci dacă Dumnezeu nu a cruțat ramurile naturale, nici pe voi nu vă va cruța.
εἰ γὰρ ὁ θεὸς τῶν κατὰ φύσιν κλάδων οὐκ ἐφείσατο, οὐδέ σου φείσεται,
22 Vedeți, așadar, bunătatea și severitatea lui Dumnezeu. Față de cei care au căzut, severitate; dar față de voi, bunătate, dacă rămâneți în bunătatea lui; altfel, și voi veți fi stârpiți.
ἴδε οὖν χρηστότητα καὶ ἀποτομίαν θεοῦ· ἐπὶ μὲν τοὺς πεσόντας ἀποτομία, ἐπὶ δέ σε χρηστότης θεοῦ, ἐὰν ἐπιμένῃς τῇ χρηστότητι· ἐπεὶ καὶ σὺ ἐκκοπήσῃ.
23 Și ei, dacă nu vor continua în necredința lor, vor fi altoiți, căci Dumnezeu este în stare să-i altoiască din nou.
κἀκεῖνοι δέ, ἐὰν μὴ ἐπιμένωσιν τῇ ἀπιστίᾳ, ἐγκεντρισθήσονται· δυνατὸς γάρ ἐστιν ὁ θεὸς πάλιν ἐγκεντρίσαι αὐτούς·
24 Căci dacă voi ați fost tăiați din ceea ce este prin natură un măslin sălbatic și ați fost altoiți, contrar naturii, într-un măslin bun, cu cât mai mult aceștia, care sunt ramurile naturale, vor fi altoiți în propriul lor măslin?
εἰ γὰρ σὺ ἐκ τῆς κατὰ φύσιν ἐξεκόπης ἀγριελαίου καὶ παρὰ φύσιν ἐνεκεντρίσθης εἰς καλλιέλαιον, πόσῳ μᾶλλον οὗτοι οἱ κατὰ φύσιν ἐγκεντρισθήσονται τῇ ἰδίᾳ ἐλαίᾳ;
25 Căci nu voiesc, fraților, să nu cunoașteți taina aceasta, ca să nu fiți înțelepți în închipuirile voastre: că Israel a suferit o împietrire parțială, până ce va veni plinătatea neamurilor,
Οὐ γὰρ θέλω ὑμᾶς ἀγνοεῖν, ἀδελφοί, τὸ μυστήριον τοῦτο, ἵνα μὴ ἦτε ἐν ἑαυτοῖς φρόνιμοι, ὅτι πώρωσις ἀπὸ μέρους τῷ Ἰσραὴλ γέγονεν ἄχρις οὗ τὸ πλήρωμα τῶν ἐθνῶν εἰσέλθῃ,
26 și tot Israelul va fi mântuit. Așa cum este scris, “Din Sion va ieși Eliberatorul, și va îndepărta nelegiuirea din Iacov.
καὶ οὕτως πᾶς Ἰσραὴλ σωθήσεται, καθὼς γέγραπται, Ἥξει ἐκ Σιὼν ὁ ῥυόμενος, ἀποστρέψει ἀσεβείας ἀπὸ Ἰακώβ·
27 Acesta este legământul Meu cu ei, când le voi șterge păcatele.”
καὶ αὕτη αὐτοῖς ἡ παρ᾽ ἐμοῦ διαθήκη, ὅταν ἀφέλωμαι τὰς ἁμαρτίας αὐτῶν.
28 În ceea ce privește Buna Vestire, ei sunt vrăjmași din pricina voastră. Dar în ceea ce privește alegerea, ei sunt iubiți din cauza părinților.
κατὰ μὲν τὸ εὐαγγέλιον ἐχθροὶ δι᾽ ὑμᾶς, κατὰ δὲ τὴν ἐκλογὴν ἀγαπητοὶ διὰ τοὺς πατέρας·
29 Căci darurile și chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile.
ἀμεταμέλητα γὰρ τὰ χαρίσματα καὶ ἡ κλῆσις τοῦ θεοῦ.
30 Căci, după cum voi, în trecut, ați fost neascultători față de Dumnezeu, dar acum ați obținut îndurare prin neascultarea lor,
ὥσπερ γὰρ ὑμεῖς ποτε ἠπειθήσατε τῷ θεῷ, νῦν δὲ ἠλεήθητε τῇ τούτων ἀπειθείᾳ,
31 tot așa și aceștia au fost neascultători, pentru ca, prin îndurarea arătată vouă, să obțină și ei îndurare.
οὕτως καὶ οὗτοι νῦν ἠπείθησαν τῷ ὑμετέρῳ ἐλέει, ἵνα καὶ αὐτοὶ ἐλεηθῶσιν.
32 Căci Dumnezeu i-a legat pe toți de neascultare, ca să aibă milă de toți. (eleēsē )
συνέκλεισεν γὰρ ὁ θεὸς τοὺς πάντας εἰς ἀπείθειαν, ἵνα τοὺς πάντας ἐλεήσῃ. (eleēsē )
33 O, adâncul bogăției înțelepciunii și a cunoștinței lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecățile Lui și cât de neîntrecute sunt căile Lui, care nu pot fi trasate!
ὦ βάθος πλούτου καὶ σοφίας καὶ γνώσεως θεοῦ, ὡς ἀνεξεραύνητα τὰ κρίματα αὐτοῦ καὶ ἀνεξιχνίαστοι αἱ ὁδοὶ αὐτοῦ.
34 Căci cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost consilierul lui?”
τίς γὰρ ἔγνω νοῦν κυρίου; ἢ τίς σύμβουλος αὐτοῦ ἐγένετο;
35 “Sau cine i-a dat mai întâi, și i se va restitui din nou?”
ἢ τίς προέδωκεν αὐτῷ, καὶ ἀνταποδοθήσεται αὐτῷ;
36 Căci din El, prin El și pentru El sunt toate lucrurile. A lui să fie gloria în veci! Amin. (aiōn )
ὅτι ἐξ αὐτοῦ καὶ δι᾽ αὐτοῦ καὶ εἰς αὐτὸν τὰ πάντα· αὐτῷ ἡ δόξα εἰς τοὺς αἰῶνας, ἀμήν. (aiōn )