Romani 10

1 Fraților, dorința inimii mele și rugăciunea mea către Dumnezeu este pentru Israel, ca să fie mântuit.

Brethren, my heart's desire and prayer to God for Israel is, that they may be saved.

2 Căci mărturisesc despre ei că au un zel pentru Dumnezeu, dar nu potrivit cu cunoștința.

For I bear them testimony that they have a zeal of God, but not according to knowledge.

3 Pentru că, ignorând dreptatea lui Dumnezeu și căutând să își stabilească propria dreptate, nu s-au supus dreptății lui Dumnezeu.

For they, being ignorant of God's righteousness, and seeking to establish their own righteousness, have not submitted themselves to the righteousness of God.

4 Căci Hristos este împlinirea Legii, ca neprihănire pentru oricine crede.

For Christ [is] the end of the law for righteousness to every one that believeth.

5 Căci Moise scrie despre dreptatea Legii: “Cel ce le împlinește va trăi prin ele.”

For Moses describeth the righteousness which is by the law, That the man who doeth these things shall live by them.

6 Dar neprihănirea care vine din credință spune următoarele: “Nu spuneți în inima voastră: “Cine se va sui în cer?”. (adică să-l coboare pe Cristos);

But the righteousness which is by faith speaketh on this wise, Say not in thy heart, Who shall ascend into heaven? (that is, to bring Christ down.)

7 sau: “Cine se va coborî în abis?” (adică să-l coboare pe Cristos); sau: “Cine se va coborî în abis?”. (adică să-l aducă pe Hristos din morți).” (Abyssos g12)

Or, Who shall descend into the deep? (that is, to bring Christ again from the dead.) (Abyssos g12)

8 Dar ce spune? “Cuvântul este aproape de tine, în gura ta și în inima ta”, adică cuvântul credinței pe care îl predicăm:

But what saith it? The word is nigh thee, [even] in thy mouth, and in thy heart: that is, the word of faith, which we preach:

9 că, dacă vei mărturisi cu gura ta că Isus este Domnul și dacă vei crede în inima ta că Dumnezeu l-a înviat din morți, vei fi mântuit.

That if thou shalt confess with thy mouth the Lord Jesus, and shalt believe in thy heart that God hath raised him from the dead, thou shalt be saved.

10 Căci cu inima se crede, ceea ce duce la neprihănire, iar cu gura se face mărturisirea, ceea ce duce la mântuire.

For with the heart man believeth to righteousness; and with the mouth confession is made to salvation.

11 Căci Scriptura spune: “Oricine crede în el nu va fi dezamăgit”.

For the scripture saith, whoever believeth on him shall not be ashamed.

12 Căci nu este nici o deosebire între iudei și greci, căci același Domn este Domnul tuturor și este bogat pentru toți cei ce-L cheamă.

For there is no difference between the Jew and the Greek: for the same Lord over all, is rich to all that call upon him,

13 Căci: “Oricine va invoca numele Domnului va fi mântuit”.

For whoever shall call upon the name of the Lord shall be saved.

14 Cum îl vor invoca, așadar, pe cel în care nu au crezut? Cum vor crede în cel pe care nu l-au auzit? Cum vor auzi fără un predicator?

How then shall they call on him in whom they have not believed? and how shall they believe in him of whom they have not heard? and how shall they hear without a preacher?

15 Și cum vor propovădui ei dacă nu vor fi trimiși? După cum este scris: “Cât de frumoase sunt picioarele celor care propovăduiesc vestea bună a păcii, care aduceți vești bune!”

And how shall they preach, except they be sent? as it is written, How beautiful are the feet of them that preach the gospel of peace, and bring glad tidings of good things?

16 Dar nu toți au ascultat vestea cea bună. Căci Isaia spune: “Doamne, cine a crezut în vestea noastră?”.

But they have not all obeyed the gospel. For Isaiah saith, Lord, who hath believed our report?

17 Așadar, credința vine prin auz, iar auzul prin cuvântul lui Dumnezeu.

So then, faith [cometh] by hearing, and hearing by the word of God.

18 Dar eu zic: nu au auzit ei? Ba da, cu siguranță că da, “Sunetul lor s-a răspândit pe tot pământul, cuvintele lor până la marginile lumii.”

But I say, Have they not heard? Yes verily, their sound went into all the earth, and their words to the ends of the world.

19 Dar eu întreb: nu știa Israel? Mai întâi Moise spune, “Vă voi provoca la gelozie cu ceea ce nu este neam. Te voi înfuria cu un neam lipsit de înțelegere.”

But I say, Did not Israel know? First, Moses saith, I will provoke you to jealousy by [them that are] no people, [and] by a foolish nation I will anger you.

20 Isaia este foarte îndrăzneț și spune, “Am fost găsit de cei care nu m-au căutat. Am fost dezvăluit celor care nu m-au cerut.”

But Isaiah is very bold, and saith, I was found by them that sought me not; I was made manifest to them that asked not for me.

21 Dar despre Israel spune: “Toată ziua mi-am întins mâinile spre un popor neascultător și răzvrătit.”

But to Israel he saith, All day long I have stretched forth my hands to a disobedient and gainsaying people.