< Apocalipsa 18 >
1 După acestea, am văzut coborându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere. Pământul a fost luminat de slava lui.
2 El a strigat cu un glas puternic, zicând: “A căzut, a căzut Babilonul cel mare, și a devenit o locuință a demonilor, o închisoare pentru orice duh necurat și o închisoare pentru orice pasăre necurată și urâtă!
3 Căci toate națiunile au băut din vinul mâniei desfrânării ei, împărații pământului au făcut desfrânare cu ea, iar negustorii pământului s-au îmbogățit din belșugul luxului ei.”
4 Și am auzit un alt glas din cer, care zicea: “Ieșiți din ea, poporul Meu, ca să nu luați parte la păcatele ei și să nu vă împărtășiți din plăgile ei,
5 căci păcatele ei au ajuns până la cer și Dumnezeu și-a adus aminte de nelegiuirile ei.
6 Întoarceți-vă la ea așa cum s-a întors și răsplătiți-i dublu față de cum a făcut ea și după faptele ei. În paharul pe care l-a amestecat, amestecă-i dublu.
7 Oricât de mult s-a proslăvit și s-a desfrânat, pe cât de mult dă-i de chin și de jale. Căci ea zice în inima ei: “Șed ca o regină, nu sunt văduvă, și nu voi vedea nicidecum doliu”.
8 De aceea, într-o singură zi vor veni plăgile ei: moarte, jale și foamete; și va fi arsă cu totul în foc, căci Domnul Dumnezeu, care a judecat-o, este puternic.
9 Împărații pământului, care au făcut desfrânare și au trăit în desfrânare cu ea, vor plânge și se vor tângui pe ea, când vor vedea fumul arderii ei,
10 stând departe de frica chinului ei, și vor zice: “Vai, vai, cetatea cea mare, Babilon, cetatea cea tare! Căci judecata ta a venit într-un ceas!”.
11 Negustorii pământului plâng și se jelesc din cauza ei, căci nimeni nu le mai cumpără mărfurile:
12 mărfurile de aur, argint, pietre prețioase, perle, in subțire, purpură, mătase, stacojiu, tot lemnul scump, orice vas de fildeș, orice vas de lemn foarte prețios, de aramă, de fier și de marmură;
13 și scorțișoară, tămâie, parfum, tămâie, vin, ulei de măsline, făină fină, grâu, oi, cai, care, trupuri și suflete de oameni.
14 roadele după care a poftit sufletul tău au fost pierdute pentru tine. Toate lucrurile care erau delicate și somptuoase au pierit de la tine și nu le vei mai găsi deloc.
15 Negustorii acestor lucruri, care s-au îmbogățit prin ea, vor sta departe, de frica chinului ei, plângând și jelind,
16 spunând: “Vai, vai, cetatea cea mare, cea care era îmbrăcată în in subțire, purpură și stacojiu și împodobită cu aur, pietre prețioase și perle!
17 Căci într-un ceas, bogății atât de mari sunt pustiite!”. Toți căpitanii de corăbii, toți cei care navighează oriunde, marinarii și toți cei care își câștigă existența pe mare, stăteau departe,
18 și strigau, când se uitau la fumul arderii ei, zicând: 'Ce este ca cetatea cea mare?
19 Și-au aruncat țărână pe cap și au strigat, plângând și jelind, zicând: “Vai, vai, cetatea cea mare, în care toți cei care își aveau corăbiile pe mare s-au îmbogățit din cauza marii ei bogății!”. Căci ea a fost pustiită într-un ceas.
20 “Bucurați-vă pentru ea, cerule, sfinților, apostolilor și profeților, căci Dumnezeu a judecat-o cu judecata voastră.”
21 Un înger puternic a ridicat o piatră ca o piatră mare de moară și a aruncat-o în mare, zicând: “Așa va fi dărâmat Babilonul, cetatea cea mare, și nu va mai fi găsit deloc.
22 Glasul harpiștilor, al menestreliștilor, al flautiștilor și al trâmbițașilor nu se va mai auzi deloc în voi. Nici un meșter de orice meserie nu va mai fi găsit deloc în voi. Sunetul unei mori nu se va mai auzi deloc în voi.
23 Lumina unei lămpi nu va mai străluci deloc în voi. Glasul mirelui și al miresei nu se va mai auzi deloc în voi, căci negustorii voștri au fost căpeteniile pământului, căci cu vrăjitoria voastră au fost înșelate toate neamurile.
24 În ea s-a găsit sângele profeților și al sfinților și al tuturor celor uciși pe pământ.”
