Matei 5
1 Văzând mulțimile, S-a suit pe munte. După ce a șezut, discipolii Lui au venit la El.
U Yesu lwahayilola impuga, ahasoguye abhale hwigamba. Lwahakhiye pansi asambilizyi bhakwe bhalinza.
2 El a deschis gura și i-a învățat, zicând: ,
Ahigula ilomu lyakwe ahabhamanyizya, ahaga,
3 “Ferice de cei săraci cu duhul! pentru că a lor este Împărăția Cerurilor.
“Hwashi abhapina bhi mwoyo pipo ubhumwini uwahumwanya wabho.
4 Ferice de cei ce plâng! pentru că vor fi mângâiați.
Hwashi abhaswimilizu pipi bhahayisubhizwa.
5 Ferice de cei blânzi! căci ei vor moșteni pământul.
Hwashi abhapole, bhahayibha bhapyani bhi insi.
6 Ferice de cei ce flămânzesc și însetează după dreptate, pentru că vor fi umplute.
Hwashi abhinzala ni shumwilwa shilyoli pipo bhahayikuta.
7 Ferice de cei milostivi! pentru că ei vor obține îndurare.
Hwashi abhirehema pipo bhayibha ni rehema.
8 Ferice de cei cu inima curată! pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu.
Hwashi abhimwoyo umwinza pipo bhayinola Ungulubhi.
9 Fericiți făcătorii de pace! pentru că ei se vor numi copii ai lui Dumnezeu.
Hwashi akundanyi, pipi bhabhabhe bhana bha Ngulubhi.
10 Ferice de cei ce au fost prigoniți pentru dreptate, pentru că a lor este Împărăția Cerurilor.
Hwashi bhebhayimba kwa ajili yi lyoli pipo ubhumwini uwahumwanya wabho.
11 Ferice de voi, când vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor zice tot felul de lucruri rele împotriva voastră, pe nedrept, din pricina Mea.
Hwashi amwi yemuligwa na bhantu ua yimbe na yangwe hwilenga ubhibhi kwa ajili yani.
12 Bucurați-vă și vă veseliți, căci mare este răsplata voastră în ceruri. Căci așa au prigonit ei pe profeții care au fost înaintea voastră.
Mushanje ua lulutile pipo amasombo ginyu magosi hwa Ngulubhi. Pipo abhantu abhahwande bhahabha yimvizye akuwa bhebhali kabla yinyu.
13 Voi sunteți sarea pământului; dar dacă sarea și-a pierdut gustul, cu ce se va săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.
Amwi libheya lyinsi ishi ibheya nkelitezizye uwinza wakwe selibhabhe libhe ya habhili? Selingabha lyinza habhili hu hantu hohonti, hulitaje hunzi ua akhanywe ni vinama vya bhantu.
14 Tu ești lumina lumii. O cetate situată pe un deal nu poate fi ascunsă.
Amwi lukhozyo lwinsi. Ikhaya yizengwilwa pamwanya pi gamba sihuyifisa.
15 Nici nu aprindeți o lampă și nu o puneți sub un coș de măsurat, ci pe un stativ, și ea luminează tuturor celor care sunt în casă.
Abhantu sebhahwansya itala nahuyibhishe pansi yishikapu, ila bhabhiha pamwanya imuliha bhonti bhebhali muhati munyumba.
16 Tot așa, lumina voastră să strălucească înaintea oamenilor, ca să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.
Muleshe ulukhozyo lwinyu lukhozye hwilongolela hwa bhantu ihwanziwa huje abhantu bhagalole amatendo ginyu aminza na huutime u Ngulubhi uwahumwanya.
17 “Să nu credeți că am venit să distrug Legea și proorocii. Nu am venit să distrug, ci să împlinesc.
Msahaje ininzile ananganye indajizyo wa akuwa. Sininzile ananganye ininzile atomizye.
18 Căci, cu siguranță, vă spun că, până când vor trece cerul și pământul, nici cea mai mică literă și nici cea mai mică lovitură de peniță nu va trece în vreun fel din Lege, până când toate lucrurile vor fi împlinite.
Amba lyoli ihumbabhuzya huje mpaka imwanya ninsi zyonti zishile nimo iyodi yeka wala inukuta yeka iyi sheria seyahayiyepa kila hantu lwehayibha tiyari.
19 De aceea, oricine va călca una dintre aceste porunci mai mici și va învăța pe alții să facă așa, va fi numit cel mai mic în Împărăția cerurilor; dar oricine le va împlini și le va învăța va fi numit mare în Împărăția cerurilor.
Ishi wowonti yavunza iamuli indodo mojawapo yi amli izi na hubhamanyizye abhanji abhombe isho ahwitwa ndodo hubhumwini uwahumwanya. Lakini yeyote azishikaye na kuzifundisha ataitwa mkubwa katika ufalme wa mbinguni.
20 Căci vă spun că, dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, în niciun caz nu veți intra în Împărăția Cerurilor.
Pipo ihumbabhuzya ihaki yinyu nkeseyabhashila abhaandishi ya Mafalisayo, shoshonti shila semwahayiyinjila humwanya.
21 Ați auzit că s-a spus celor din vechime: “Să nu ucizi!” și că “Oricine va ucide va fi supus judecății”.
Mwinvwizye yahayangwilwe imandi aje, “usahagoje”'wowonti yagoga ahayilongwa.'
22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său fără motiv va fi în primejdie de judecată. Oricine îi va spune fratelui său: “Raca!” va fi în pericol de consiliu. Oricine îi va spune: “Prostule!” va fi în pericol de focul gheenei. (Geenna g1067)
Ishi ihumbabhuzya wowonti yahumvitwa uholo wakwe ahayilongwa. Na yeyote amwambiaye ndugu yake kuwa, 'Wewe ni mtu uisyefaa!' atakuwa katika hatari ya baraza. Na yeyote asemaye, 'Wewe mjinga!' atakuwa katika hatari ya moto wa jehanamu. (Geenna g1067)
23 “Deci, dacă îți aduci darul la altar și îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
Nkufumya isadaka yaho pashiputo ukumbuha huje uholo waho alininongwa nawe,
24 lasă darul tău acolo, înaintea altarului, și du-te. Împăcați-vă mai întâi cu fratele vostru și apoi veniți și aduceți darul vostru.
yileshe isadaka paushiputo ubhale ukundane nawo uholo waho nkuyinze ufumye isadaka yaho.
25 Înțelege-te repede cu potrivnicul tău, cât timp ești cu el pe drum, ca nu cumva procurorul să te predea judecătorului, iar judecătorul să te predea ofițerului și să fii aruncat în închisoare.
Kundana nu unongwi waho lubhilo lulipeka nawo mwidala lwemubhala humahakama, mukundane ili usahakungwe mwigereza.
26 Mai mult ca sigur vă spun că nu veți ieși nicidecum de acolo până nu veți plăti și ultimul bănuț.
Mwitishe ihumbabhuzya semwahayibha ahinza mpaka musombe amalando gemlongwa.
27 Ați auzit că s-a zis: “Să nu preacurvești!”
Mwinvwizye aje iyandihwilwe, 'Usahazini.'
28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca să o poftească, a preacurvit cu ea în inima lui.
Lelo ihubhabhuzya wowonti ya humwenya unshi hwahunsungwe uyo azinile nawo mumoyo wakwe.
29 Dacă ochiul tău drept te face să te poticnești, smulge-l și aruncă-l de la tine. Căci este mai de folos să piară unul dintre membrele tale decât ca tot trupul tău să fie aruncat în gheenă. (Geenna g1067)
Nki ilinso lyaho ilya hulilo lihusababisya abumile ulikunye ulitaji apatali nawe. Pipo hwashi ishilungo sheka mumbili waho shinanjishe kuliko ubili ngwonti gubhale hujehanamu. (Geenna g1067)
30 Dacă mâna ta dreaptă te face să te poticnești, taie-o și arunc-o departe de tine. Căci îți este mai de folos să piară unul din membrele tale, decât să fie aruncat tot trupul tău în Gheenă. (Geenna g1067)
Na nkushe inyobhe yaho indilo isababisya aje ubumile, udumule yoonti uyitajle apatali nawe. Pipo hwashi ishilungo sheka shinanjishe kuliko ubili gwonti gubhale hujehanamu. (Geenna g1067)
31 “S-a mai spus: “Oricine își va renega nevasta, să-i dea un act de divorț.”
Isimbilwe wowonti ya huminga unshi wakwe ampele italaka.'
32 Dar Eu vă spun că oricine își reneagă nevasta, afară de motivul desfrânării, o face adulteră; și oricine se căsătorește cu ea după ce a fost renegată, comite adulter.
Lelo ani ihumbabhuzya wowonti yahuneha unshi wakwe hunongwa yizanaa uyo amishile aje muzinzi. Na wowonti yahumwega unshi uyo wope uzinzi.
33 “Ați auzit că s-a spus celor vechi: “Să nu faceți jurăminte false, ci să împliniți jurămintele voastre față de Domnul.”
Tena, mwinvwizye aje yahayangwilwe hubhala abhimandi, 'Musaha lape ilenga lelo muntwalile Ungulubhi ilape hwinyu.'
34 Dar Eu vă spun să nu jurați deloc: nici pe cer, căci este tronul lui Dumnezeu,
Lelo ihumbabhuzya musahalape hata hadodo hata hwimwanya pipo imwanya enzi ya Ngulubhi;
35 nici pe pământ, căci este așternutul picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, căci este cetatea marelui Împărat.
Wala hunsi pipo mahali pakwe pabhishe itengo ilyakhanyile ivinama vyakwe, wala hwa Yerusalemu, maana khaya yamwini ugosi.
36 Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poți face nici un fir de păr alb sau negru.
Usahalape hwitwe lyaho maana sungabhomba ulusisi lweka lubhe zeru au lwiru.
37 Ci să fie “Da” al tău “Da” și “Nu” al tău “Nu”. Tot ce este mai mult decât acestea este de la cel rău.
Lelo inongwa zyinyu zibhanje, 'Ena, ena, Ndali, ndali.' Pipo nkegonjela ipo gafuma hwa nugu.
38 Ați auzit că s-a spus: “Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”.
Mwinvwizye aje iyangwilwe aje, “Jicho kwa jicho, na jino kwa jino.'
39 Dar Eu vă spun: Nu vă împotriviți celui rău; ci, dacă te lovește cineva peste obrazul drept, întoarce-i și celălalt obraz.
Lelo ani ihumbabhuzya mugandi atolane nu muntu umibhi; Lelo umuntu nkahukhoma imbuguzi iya hulilo umpele ni lya humongo.
40 Dacă cineva te dă în judecată ca să-ți ia haina, lasă-i și haina ta.
Nu muntu wowonti yasungwa abhale nawe humahakama na afyula inkanzu yaho neshele ni joho lyaho.
41 Oricine vă silește să mergeți o milă, mergeți cu el două.
Wowonti yahulazimisya ibhale umaili yeka bhala umaili zibhili.
42 Dă-i celui care îți cere și nu refuza pe cel care vrea să se împrumute de la tine.
Wowonti yahulabha umpele, yakhopa khopele.
43 Ați auzit că s-a spus: “Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău.
Mwinvwizye iyangwile ugane, 'Umpalamani waho, unvitwe unugu waho.'
44 Dar Eu vă spun: iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă maltratează și vă prigonesc,
Lelo imbabhuzya mubhagane alugu bhinyu mubhaputile bhebhalubhavisya,
45 ca să fiți copii ai Tatălui vostru care este în ceruri. Căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.
Nkemubhe bhana bha daada uwahumwanya. Pipo alamya isaya likholo hwabhibhi na bhinza, imvula itonya hwa bhabhibhi na bhinza.
46 Căci, dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți voi? Oare nici măcar vameșii nu fac la fel?
Nkemwabhagana bhebhabhaganile amwi, mubhapate faida nshii? Mbona bhebhasongozya insoho sebhabhomba isho.
47 Dacă nu faci decât să-ți saluți prietenii, ce faci tu mai mult decât ceilalți? Nu fac la fel și vameșii?
Nke mwabhalamuha aholo bhinyu bhini mubhapa ahenu ashile abhanji? Ishi!, abhantu bhinsi sebhabhomba isho?
48 De aceea, voi să fiți desăvârșiți, după cum Tatăl vostru din ceruri este desăvârșit.
Ishi ihwanziwa huje mubhe bhagolosu ndeshe Udada winyu uwahumwanya shali golosu.
