Matei 22
1 Isus, răspunzând, le-a vorbit iarăși în pilde, zicând:
Jisu ih tiitthaak ah mih suh nyootsoot suh maak ruh eta.
2 “Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat care a făcut un ospăț de nuntă pentru fiul său
“Rangmong Hasong ah arah likhiik. Ehak di luungwang wasiit ih heh sah kuhoon raangtaan ih phaksat khookhamta.
3 și a trimis pe slujitorii săi să cheme pe cei invitați la nuntă, dar aceștia n-au vrut să vină.
Eno heh laksuh loong asuh wenwah loong ah kuhoon sadung raangtaan ih poonkaat thukta, enoothong miloong ah tanook rumta.
4 A trimis din nou alți slujitori, spunând: “Spuneți-le celor care sunt invitați: “Iată, am pregătit cina mea. Vitele și îngrășămintele mele sunt ucise și toate lucrurile sunt gata. Veniți la ospățul de nuntă!””'”.
Erah thoih heh laksuh wahoh loong ah wenwah loong poon we daapkaatta, amet baat ano ah: ‘Amadi sadung tok elang ela; nga maanpong etot ah nyia maansah loong ah joot angno, kuhoon phaksat ah khookham etang. Kuhoon sadung ah phaksah wanghan!’
5 Dar ei au luat totul în derâdere și au plecat, unul la ferma lui, altul la marfa lui;
Enoothong wenwah loong ah ih lathaang chaat thang ih maama mootkaat ni karumta: mararah heh phek ni kata, mararah pheehoon theng ni kata,
6 iar ceilalți i-au înșfăcat slujitorii, i-au tratat cu rușine și i-au ucis.
rukho loong ah ih heh laksuh ah joh rum ano, tekbuh rumta.
7 Când a auzit asta, regele s-a înfuriat și și-a trimis armatele, i-a nimicit pe acei ucigași și le-a ars cetatea.
luungwang ah rapne ih khata; eno heh sipaahi loong ah daapkaat ano, laksuh tek haatte loong ah weethem tek haat, neng hadaang ah rok haat et rumta.
8 Și a zis robilor săi: “Nunta este gata, dar cei ce au fost invitați nu au fost vrednici.
Eno heh laksuh loong ah lompoon rum ano baatta, ‘Kuhoon phaksat ah jen khookham cho, ngah ih maat rumtang wenwah loong ah aanah jen wang theethe tah ang rumka.
9 Duceți-vă, așadar, la intersecțiile drumurilor și, pe câți veți găsi, invitați-i la nuntă'.
Eno bah amadoh sen ih kah ano lam nah mina mathan japtup an erah thoontang poon wanhan.’
10 Slujitorii aceia au ieșit pe drumuri și au adunat pe câți au găsit, atât pe cei răi, cât și pe cei buni. Nunta s-a umplut de invitați.
Eno heh laksuh loong ah karum ano lam nawa mathan ethih ese mina chotup rumta loong ah lompoon wanrumta, eno kuhoon nok ah nep meeta.
11 Dar când a intrat regele să vadă oaspeții, a văzut acolo un om care nu avea haine de nuntă,
“Eno luungwang ah ih wenwah loong ah sokkah rum ano heh ih kuhoon choomdi lachoomte ah japtupta.
12 și l-a întrebat: “Prietene, cum ai intrat aici fără haine de nuntă?” El a rămas fără cuvinte.
‘Nga joonwah, an aadi kuhoon choom muh mame nop halu?’ Luungwang ih chengta. Eno erah mih ah tumjih uh tajengta.
13 Atunci regele a zis slujitorilor: “Legați-l de mâini și de picioare, luați-l și aruncați-l în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul și scrâșnitul dinților”.
Eno luungwang ih heh laksuh loong asuh baatta, ‘Erah mih ah helak helah ah khak anno, laamang nah haatkaat an. Erah nah heh pha ah phak ano toom huung ah.’”
14 Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.”
Eno Jisu ih thoonbaatta, “Mih hantek poonta, dowa ene ko ah danjeeha.”
15 Atunci fariseii s-au dus și s-au sfătuit cum să-l prindă în discuția lui.
Pharisi loong ah dokkhoom rum ano Jisu suh mat deenjoot suh cheng rumta.
16 Și au trimis la el pe ucenicii lor și pe Irodieni, zicând: “Învățătorule, știm că ești cinstit și că înveți calea lui Dumnezeu cu adevărat, indiferent pe cine înveți, pentru că nu ești părtinitor față de nimeni.
Eno Pharisi loong liphante nyi Hirod mina loong ih Jisu reeni daapkaat rumta. Eno neng ih liita, “Nyootte,” “Seng ih jat etti an ih ami tiit baat uh. Mina suh Rangte ih tumjih thunha erah jun ih nyootte an ah, mina ih tumjih liibaat ah ih an tasootsamko, tumeah an ih mina ah ehin elong tadandeeko.
17 Spuneți-ne, așadar, ce credeți? Este sau nu legitim să plătim impozite Cezarului?”
Erah ang abah, seng suh baat he, an ih tumjih thunhu? Seng Hootthe jun ih Roman luungwang suh sokse ah ejen kot tam tajen koke?”
18 Dar Isus, înțelegând răutatea lor, a zis: “Pentru ce Mă încercați, fățarnicilor?
Jisu ih neng ethih tenthun ah ejat etta eno liita, “Lonoite loong! Sen loong ih nga mat deenjoot ah tumet suh taatwoot chung han?
19 Arătați-Mi banii de impozit.” I-au adus un denar.
Sokse o suh kotjih ah ngah suh jaanngun ah noisok thaak he!” Neng ih jaanngun ah piiwan rumta,
20 Și i-a întrebat: “Al cui este chipul acesta și inscripția aceasta?”
eno heh ih neng suh chengta, “Arah ngun adi o theeakhoh nyia o men ah?”
21 Ei i-au zis: “Al Cezarului”. Apoi le-a zis: “Dați deci Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”.
“Luungwanglong men, neng ih ngaakbaat rumta. Eno Jisu ih neng suh li rumta, “Ese, erah ang abah ah sen ih Luungwanglong thiik ah Luungwanglong suh koh an, Rangte thiik ah Rangte suh koh an.”
22 Când au auzit, s-au mirat, L-au lăsat și au plecat.
Neng ih erah chaat rum ano epaatja ih rumta, eno Jisu re nawa dokkhoom karumta.
23 În ziua aceea au venit la El saducheii, care zic că nu există înviere. L-au întrebat
Erah saasa adi mararah Sadusi loong Jisu jiinni wang rum haano mina tek nawa tangaaksaatka ih laat chaangmui rumta.
24 și i-au zis: “Învățătorule, Moise a zis: “Dacă un om moare fără să aibă copii, fratele său să se căsătorească cu femeia lui și să ridice urmași fratelui său.
“Nyootte,” Moses ih liita miwah heh sah maangje doh mok ti abah, heh minuh ah hephoh heno ih jaatjaat kapjih tumeah heh sah rah etek teewah sah et thiik suh ah.
25 Or, erau cu noi șapte frați. Cel dintâi s-a căsătorit și a murit și, neavând urmași, și-a lăsat soția fratelui său.
Ehak di soophoh wasinet aani tongte kah angta. Phokhothoon ah ih heh minuh ah kap ano heh sah maangje di mattiita, eno heh minuh rah heh no wasiit rah ih we kapta.
26 La fel, și al doilea, și al treilea, până la al șaptelea.
Eno erah warah uh emamah we tiita, erah lilih wasiit we mattiita, emamah soophoh wasinet ah matti wang rumta.
27 După ei toți, femeia a murit.
Hethoondi, minuh ah thoon tiita.
28 La înviere, așadar, a cui va fi soția dintre cei șapte? Căci toți au avut-o.”
Erah ang abah, etekte loong ah ngaaksaat jaadoh, erah nuh ah o minuh ang ah? Loongtang ah heh miwah totoh angta.”
29 Dar Isus le-a răspuns: “Vă înșelați, căci nu cunoașteți Scripturile și nu știți puterea lui Dumnezeu.
Jisu ih ngaakbaat rumta, “Sen loong ih mamah lajat ehan! Tumeah sen ih Rangteele ni raangha rah nyia hechaan ah tajatkan.
30 Căci la înviere nu se căsătoresc și nici nu sunt dați în căsătorie, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în ceruri.
Etek nawa ngaakthing adoh neng ah Rangsah loong likhiik ang ah, neng ih minuh takap rumka.
31 Dar, în ce privește învierea morților, nu ați citit ce v-a spus Dumnezeu, când a zis:
Tek nawa ngaaksaat tiit ah Rangteele ni tanih jap wetan? Rangte ih liita,
32 “Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov”? Dumnezeu nu este Dumnezeul morților, ci al celor vii.”
‘Ngah Abraham Rangte, Isak Rangte, nyia Jaakob Rangte.’ Heh ah tekcho Rangte tah angka ething Rangte.”
33 Când au auzit mulțimile, au rămas uimite de învățătura lui.
Miloong ah erah nyootta ah chaat rum ano, rapne ih paatja rumta.
34 Dar fariseii, auzind că i-a redus la tăcere pe saduchei, s-au adunat.
Jisu ih Sadusi loong suh lakah miijeng thang ih li rumta ah Pharisi loong ih japchaat rum ano, neng ah lomkhoom rumta,
35 Unul dintre ei, un avocat, i-a pus o întrebare, punându-l la încercare.
eno neng dung nawa wasiit, Hootthe nyootte ih Jisu suh, mat deenjoot suh chengta.
36 “Învățătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?”
“Nyootte,” “Hootthe ni elongthoon jengdang tumjih ah?”
37 Isus i-a zis: “Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău și din tot cugetul tău.
Jisu ih ngaakbaatta, “‘An Teesu Rangte ah anten anmong nyia anthung antak adoleh anchi anla ah koh uno minchan uh.’
38 Aceasta este cea dintâi și cea mai mare poruncă.
Erah ah ajuuba thoontang nang ih elongthoon nyia ehan et maakjih.
39 A doua, la fel, este aceasta: “Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”.
Erah lilih jengdang elongthoon ah arah likhiik: ‘Ankhuung antok ah an teewah thanthan ih minchan uh.’
40 Toată Legea și profeții depind de aceste două porunci.”
Moses Hootthe nyia khowah loong ih nyootta ah thoontang arah enyi jengdang adi roopla.”
41 Pe când se adunaseră fariseii, Isus le-a pus o întrebare,
Mararah Pharisi loong lomtong rum adi, Jisu ih cheng rumta,
42 și le-a zis: “Ce credeți voi despre Hristos? Al cui fiu este El?” I-au spus: “De David”.
“Sen ih Kristo asuh o ah et thunhan? Heh ah o suh o sah ah?” “Heh ah Dewid sutoom,” neng ih ngaakbaatta.
43 El le-a zis: “Cum deci David, în Duhul Sfânt, Îl numește Domn, zicând,
“Eno Jisu ih chengta, erah ang abah, mamah ah,” “Chiiala ih Dewid suh ‘Teesu’ ih poon uh ih tam baatta? Dewid ih liita,
44 “Domnul a zis Domnului meu, stai la dreapta mea, până când voi face din vrăjmașii tăi un scăunel pentru picioarele tale”?
‘Rangte ih nga Teesu suh liita: arah doh nga jaawako adoh tong uh anpi anra loong ah ngah ih an lathong nah maang thokthok thiin ah.’
45 “Dacă David îl numește Domn, cum este el fiul său?”
Erah ang abah, Dewid ih ‘Teesu’ ih poon abah, Kristo ah Dewid sutoom mamangla?
46 Nimeni n-a putut să-i răspundă nimic și nimeni n-a îndrăznit să-i mai pună vreo întrebare din ziua aceea.
O reh uh Jisu suh tami ngaakbaat rumta, eno erah sa dowa ih o reh uh ehan jengkhaap tanaan cheng rumta.
