Matei 21
1 Când s-au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe, pe Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici,
Jisu nyia heliphante Jerusalem thok nanah di, neng Beetpheej ni Olip kong adi dung wang rumta. Jisu ih heliphante wanyi neng ngani ban wang thukta
2 și le-a zis: “Mergeți în satul care este în fața voastră și îndată veți găsi o măgăriță legată și un mânz cu ea. Dezlegați-i și aduceți-i la mine.
amet baat nyu ano ah: “Set ngah ni wa hadaang adoh wang ansih, erah nah moktoh heh sah reenah bonthiin arah laan japtup ruh ih wang ansih. Eno moktoh ah ja ansih no nga jiinnah siitjah hansih.
3 Dacă vă va spune cineva ceva, să spuneți: “Domnul are nevoie de ei”, și îndată îi va trimite.”
Mih ih cheng hansih bah, Changte ih jamha ih baat ansih; eno ba moktoh nyi ah roong kaat thuk ha.”
4 Toate acestea s-au făcut pentru ca să se împlinească ceea ce fusese spus prin proorocul care zice,
Erah langla khowah ih banbaatta jengkhaap ah amiisak toom ang raaha ih ang thukta:
5 “Spune fiicei Sionului, Iată, Regele vostru vine la voi, umil, și călare pe un măgar, pe un mânz, mânzul unei măgărițe.”
“Jaion samnuthung dowa miloong asuh baat an, Sok an, sen luungwang ah sen jiinni ra hala! Heh ah toongtang lam ih moktoh khoh nah raaha nyia moktoh heh sah damdoh raaha.”
6 Ucenicii s-au dus și au făcut cum le poruncise Isus;
Eno heliphante nyi ah wang nyu ano heh ih mamet baat nyuuta emamah ih re wang nyuutta:
7 au adus măgărița și mânzul, au pus hainele lor pe ei și Isus a șezut pe ei.
nyi ih moktoh heh sah damdi toonsiit wang nyuutta, eno moktoh tamkhoh adi nengnyuh nengkhat ah dekoh rum ano Jisu ah dung tongta.
8 O mulțime foarte mare și-a întins hainele pe drum. Alții au tăiat ramuri din copaci și le-au întins pe drum.
Miloong hantek ih nengnyuh nengkhat ah lam adi dam rumta, rukho rah ih paam banglak ah dook dam ih karumta.
9 Mulțimea care mergea în fața lui și cei care îl urmau strigau întruna: “Osana Fiului lui David! Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului! Osana în cele mai înalte!”
Miloong ah Jisu lih ah ngah ih khoom rum ano riingraak rumta, “Dewid sah ah phoong ih! Teesu mendi o ra hala erah suh Rangte ih romseetam koh ah! Rangte phoong ih!
10 După ce a intrat în Ierusalim, toată cetatea s-a tulburat și zicea: “Cine este acesta?”
Jisu Jerusalem ni nopwang adi, erah samnuthung adi noongrep ni paatja riingraak rumta. “Heh ah o angla?” Miloong ah ih cheng rumta.
11 Și mulțimile ziceau: “Acesta este proorocul Isus, din Nazaret din Galileea.”
“Arah ah Galili juungkhuung, Najaret hadaang khowah Jisu ah,” Miloong ah ih ngaakbaat rumta.
12 Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu și a izgonit pe toți cei ce vindeau și cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei.
Jisu Rangteenok ni wang ano erah nawa pheehoonte loong ah dokphan wang rumta. He ih ngun lekte teebun nyia tokparu sangte tongtheng ah toonhaat et wangta,
13 El le-a zis: “Este scris: “Casa Mea se va numi casă de rugăciune”, dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!”
eno neng suh li rumta, “Rangte jeng arah Rangteele ni raangha, ‘Nga Rangteenok asuh rangsoom theng nok et li ah. ‘Enoothong sen ih bah ehuh loong hottong theng et hoon han!”
14 Șchiopii și orbii veneau la El în templu, și El îi vindeca.
Edook ekoong loong ah rangsoomnok ni ra rum taha eno Jisu ih deesiit rumta.
15 Dar preoții cei mai de seamă și cărturarii, văzând minunile pe care le făcea și pe copiii care strigau în templu și ziceau: “Osana Fiului lui David!”, s-au indignat
Jisu epaatjaajih reeta loong ah Romwah phokhoh nyia Hootthe nyootte loong ih sok rum ano rapne ih khah rumta, erah dam ih noodek loong Rangteenok ni, “Dewid sah ah phoong ih!” ih riingraak rumta asuh nep khadah rumta.
16 și i-au zis: “Auzi ce spun aceștia?” Isus le-a zis: “Da, dar nu ați citit niciodată: “Din gura copiilor și a celor ce alăptează, ai desăvârșit lauda?””.
Eno Jisu suh cheng rumta, “An ih chaat nih ih hu neng ih tumjih liita rah ah?” Eno Jisu ih ngaakbaat rumta, “Elang eah chaat ehang.” “Sen ih Rangteele ni amet raangha ah tanih jap wetan? ‘Sen ih noodek nyi khobaang loong suh Rangte rangphoong ah nyoot an eah.”
17 Și lăsându-i, a ieșit din cetate și s-a dus în Betania și a tăbărât acolo.
Jisu erah dowa dokkhoom ano Bithani samnuthung adi jam kata.
18 Dimineața, pe când se întorcea în cetate, îi era foame.
Saalih rangkhano di Jisu ah samnuthung nawa lam ni ngaakwang adi, heh ram ih tiita.
19 Văzând un smochin lângă drum, s-a apropiat de el și n-a găsit pe el decât frunze. I-a spus: “Să nu mai fie niciun fruct de la tine în veci!” Imediat smochinul s-a uscat. (aiōn g165)
Heh ih lamkaang ni puksak bang ah japtup eno hetiik sok kata, eno hetiik ah laje helak luulu angta. Erah thoidi bang asuh liita, “An tiik babah uh nak tiik uh!” Erah damdam puksak bang ah laan hookti ruh eta. (aiōn g165)
20 Ucenicii, văzând aceasta, s-au mirat și au zis: “Cum de s-a uscat smochinul îndată?”
Heliphante loong ah sok rum ano rapne ih paatja rumta. Eno cheng rumta, “Puksak bang ah seek mame hookla!”
21 Isus le-a răspuns: “Adevărat vă spun că, dacă aveți credință și nu vă îndoiți, nu numai că veți face ce s-a făcut cu smochinul, ci chiar dacă ați spune muntelui acesta: “Ridică-te și aruncă-te în mare”, se va face.
Jisu ih ngaakbaat rumta, “Ngah ih ami tiit baat rumhala sen mongchi lah angthang ih hanpi anbah, ngah ih puksak bang hookthuk hang likhiik sen uh ejen re ean. Erah tokkhodoh sen ih arah kong akaan asuh nep jen baat an, ‘Juungsih adoh datti kah uh,’ eno amiimiisak ejen lang eah.
22 Toate lucrurile, orice veți cere în rugăciune, crezând, le veți primi.”
Sen ih hanpi lam ih rangsoom anbah tumjih suh an erah echoh ean.”
23 După ce a intrat în Templu, preoții cei mai de seamă și bătrânii norodului au venit la El, pe când învăța El, și I-au zis: “Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Cine ți-a dat această autoritate?”
Jisu Rangsoomnok ni ngaak wang haano; neng suh nyootsoot rum adi; romwah phokhoh nyia hadaang phokhoh loong heh jiinni wang rum ano cheng rumta, “Arah loong ah jen reejih an di tumjih chaan jeela? “O chaan ih jen reelu?”
24 Isus le-a răspuns: “Și eu vă voi pune o întrebare; dacă îmi veți răspunde, vă voi spune și eu cu ce putere fac aceste lucruri.
Jisu ih ngaakbaat rumta, “Ngah ih sen suh tiit esiit cheng rumha, eno sen ih punbaat he bah, ngah ih arah loong o chaan nawa ih jen reelang erah baat rumha.
25 Botezul lui Ioan, de unde a fost? Din cer sau de la oameni?” Ei se gândeau între ei, zicând: “Dacă spunem: “Din cer”, ne va întreba: “De ce nu l-ați crezut?”
Juungtemte Joon ih juungtem jen temjih chaan ah ma nawa chola: Rangte jiin nawa tam mina jiin nawa ah?” Eno neng neng chamchi ni waan rumta, “Seng ih mamet baat ih? ‘Rangte jiin nawa,’ ih baat ih bah, Heh ih seng suh liihe, ‘eno bah Joon asuh mamah lahanpi elan eah?’
26 Dar dacă spunem: “De la oameni”, ne temem de mulțime, căci toți îl consideră pe Ioan ca profet”.
Erah dam ih seng ih ‘mina jiin nawa,’ ih li suh uh arah miloong ra ah chooli, tumeah neng ih Joon asuh khowah ih jen thiik rumta.”
27 Ei au răspuns lui Isus și au zis: “Nu știm.” El le-a mai spus: “Nu vă voi spune nici cu ce putere fac aceste lucruri.
Erah thoih neng ih ngaakbaatta, “Seng ih tajatke.” Eno Jisu ih baat rumta, “Erah ang abah, sen suh ngah o chaan nawa ih reetang ah tathaam baat rumra.
28 Dar voi ce credeți? Un om avea doi fii; a venit la primul și i-a zis: “Fiule, du-te astăzi să lucrezi în via mea!”.
“Amadoh, sen ih tumjih thunhan? Ehak di mih wasiit heh sah miwah sah wanyi angta. Phokhoh asuh kah ano baatta, ‘Nga sah, phek nah mokah uh.’
29 El a răspuns: “Nu vreau!” Dar, după aceea, s-a răzgândit și s-a dus.
Eno heh sah ih ngaakbaatta, takah kang,’ enoothong lini heh tenthun ah lek ano we kaat eta.
30 A venit la al doilea și i-a spus același lucru. El a răspuns: “Mă duc, domnule”, dar nu s-a dus.
Erah lilih heh wah ah heh sah wasiit re adi we kah ano emamah ih we baat kaatta. Eno heh sah rah ih thang eta, ‘Om, Chuupha,’ ang abah uh heh takata.
31 Care dintre cei doi a făcut voia tatălui său?” I-au spus: “Cel dintâi”. Isus le-a zis: “Adevărat vă spun că vameșii și prostituatele intră înaintea voastră în Împărăția lui Dumnezeu.
Erah wanyi dowa rah ih marah ih hewah jeng ah kapta?” Neng ih ngaakbaatta, “Phokhoh rah ih.” Eno Jisu ih neng suh baatta, “Ngah ih baat rumhala: sokseete nyia minuh hansangte loong ah Rangte Hasong ni sen ngah ih wang rumla.
32 Căci Ioan a venit la voi pe calea dreptății și voi nu l-ați crezut, dar vameșii și prostituatele l-au crezut. Când l-ați văzut, nici măcar nu v-ați pocăit după aceea, ca să-l credeți.
Juungtemte Joon ah sen suh kateng lam suikot ra taha ang abah uh sen ih tahanpi tan; erah nang ih bah sokseete nyia hansangte loong ih ba heh jengkhaap ah hanpi rumta. Eno sen ih erah sok andi nep sen thung ah talekkan nyia tahanpi kan.
33 “Ascultați o altă pildă. Era un om care era stăpânul unei gospodării și care a plantat o vie, a pus un gard în jurul ei, a săpat în ea o presă de vin, a construit un turn, a dat-o în arendă unor agricultori și a plecat în altă țară.
“Jaat hoh tiitthaak ah we boichaat an,” Jisu ih baatta. “Teewadi phek changte wasiit di potiik phek angta, phek ah pa ih kookpa ano potiik jittheng habeng ah phek laktung adi thota, eno mih ban soktheng ah nok echoongwah ih hoonta. Eno heh ih potiik phek ah phekphoopte suh koh ano hahoh ni katta.
34 Când s-a apropiat sezonul de recoltare a roadei, el și-a trimis slujitorii la fermieri ca să-i primească roadele.
Potiik thiitok ah thok haano, heh laksuh loong ah phekphoop phekte jiinni heh dabbi ah sukwang thuk rumta.
35 Fermierii i-au luat slujitorii, au bătut pe unul, au ucis pe altul și au ucis cu pietre pe altul.
Enoothong phekphoop phekte loong ah ih heh laksuh wasiit ah ebot erumta, esiit ah etek haat et rumta, eno esiit ah jong ih tekpat rumta.
36 A trimis din nou alți slujitori, mai mulți decât primii, și s-au purtat cu ei la fel.
Eno changte wah ih jaakhoh nawa nang ih laksuh wahoh hantek bootdaap wanta, eno phekphoop pkekte loong ah ih emamah we et tekbuh wanrumta.
37 După aceea însă, a trimis la ei pe fiul său, spunând: “Îl vor respecta pe fiul meu”.
Lithoon adi Changte wah ih heh sah ah thoon daap wanta. ‘Nga sah abah neng ih esoomtu jaatjaat et rum ah,’ heh ih liita.
38 Dar țăranii, când au văzut pe fiu, au zis între ei: “Acesta este moștenitorul”. Haideți să-l omorâm și să-i luăm moștenirea'.
Enoothong phekphoop phekte loong ah ih heh sah ah tup rum ano jeng rumta, ‘Arah tang phek changte wah sah. Raahan, tek haat ih, heh nyamka ah seng ih toom kap ih!’
39 Și l-au luat și l-au aruncat afară din vie, apoi l-au omorât.
Eno pa phiini haatkaat rum ano phaakkhuh ni tekbuh kaat rumta.
40 Când va veni, așadar, stăpânul viei, ce va face cu acei țărani?”
“Erah ang abah, changte wah thok haano, phekphoop phekte loong ah tumjih et ah?” Jisu ih cheng rumta.
41 Ei i-au spus: “Îi va nimici pe acești oameni nenorociți și va da via în arendă altor agricultori, care îi vor da roadele la vremea lor.”
Eno ngaakbaat rumta, “Heh ih erah likhiik ethih mina loong abah tek haat laang etja.” “Eno phek ah wahoh suh koh ah heh suh phekphoop thaang jen kotte mina suh ah.”
42 Isus le-a zis: “N-ați citit niciodată în Scriptură? “Piatra pe care au respins-o zidarii a fost numit șef de colț. Aceasta a fost de la Domnul. Este minunat în ochii noștri”?
Jisu ih baat rumta, “Rangteele ni raangha ah sen ih tanih jap wetan? ‘Nok hoonte ih marah jong thaangmuh et chiik haatta erah ah loongtang nang ih thaangchaan thoon ih hoonla. Erah ah Teesu ih hoon arah; tumthan epaatja theng ah!’
43 De aceea vă spun că Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și va fi dată unui neam care își va face roadele.
Jisu ih wakbaatta, “Erah thoih ngah ih baat rumhala,” Rangte Hasong ah sen jiin nawa toon ano o mina tiikse ih dong tiik ah, erah suh kokaat ah.”
44 Cine va cădea pe piatra aceasta va fi sfărâmat, dar pe oricine va cădea, îl va împrăștia ca praful.”
Erah jong khoh adoh dattekte ah hechep hechep ih jopkhan ah; erah dam ih o sak khonah erah jong ah dat ah erah ah bungwiik et bunpat ah.
45 Preoții cei mai de seamă și fariseii, auzind pildele Lui, au înțeles că vorbea despre ei.
Romwah phokhoh nyi Phirasi loong ah ih Jisu tiitthaak ah chaat rum ano neng ih jat et rumta erah neng suh liita eah,
46 Când au căutat să îl prindă, s-au temut de mulțime, pentru că îl considerau profet.
erah thoidi neng ih Jisu ah ekhak et suh thun rumta. Enoothong, Jisu suh khowah ih thiik rumta, loong mina ra cho rumta.
