Matei 15
1 Fariseii și cărturarii au venit de la Ierusalim la Isus, și au zis:
Na rĩrĩ, thuutha ũcio Afarisai amwe na arutani a watho magĩũka kũrĩ Jesũ moimĩte Jerusalemu, makĩmũũria atĩrĩ,
2 “Pentru ce nu ascultă ucenicii Tăi tradiția bătrânilor? Căci ei nu se spală pe mâini când mănâncă pâine”.
“Nĩ kĩĩ gĩtũmaga arutwo aku mathũkie kĩrĩra gĩa athuuri? Matiĩthambaga moko rĩrĩa mekũrĩa irio!”
3 El le-a răspuns: “Pentru ce nu ascultați și voi de porunca lui Dumnezeu, din pricina tradiției voastre?
Nake Jesũ akĩmooria atĩrĩ, “Na inyuĩ mũthũkagia watho wa Ngai nĩ ũndũ wa irĩra cianyu nĩkĩ?
4 Căci Dumnezeu a poruncit: “Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta” și: “Cine vorbește de rău pe tatăl sau pe mama, să fie omorât”.
Nĩgũkorwo Ngai oigire atĩrĩ, ‘Tĩĩa thoguo na nyũkwa’ na ‘Mũndũ wa kũruma ithe kana nyina no nginya ooragwo.’
5 Dar voi ziceți: “Oricine ar putea spune tatălui său sau mamei sale: “Orice ajutor pe care l-ai fi putut primi altfel de la mine este un dar închinat lui Dumnezeu”,
No inyuĩ muugaga atĩ mũndũ angĩĩra ithe kana nyina atĩrĩ, ‘Ũteithio ũrĩa ingĩagũteithia naguo, nĩ kĩheo kĩamũrĩre Ngai,’
6 să nu-și cinstească tatăl sau mama”. Voi ați făcut ca porunca lui Dumnezeu să fie nulă din cauza tradiției voastre.
mũndũ ũcio ndarĩ bata wa ‘gũtĩĩa ithe’ naguo. Nĩ ũndũ ũcio mũgagĩtua kiugo kĩa Ngai gĩa tũhũ nĩ ũndũ wa kĩrĩra kĩanyu.
7 Voi, ipocriților! Bine a profețit Isaia despre voi, zicând: “Nu vă faceți de râs!
Inyuĩ hinga ici! Isaia nĩamenyete wega hĩndĩ ĩrĩa aarathire ũhoro wanyu, akiuga atĩrĩ:
8 “Oamenii aceștia se apropie de Mine cu gura lor, și mă onorează cu buzele lor; dar inima lor este departe de mine.
“‘Andũ aya maaheaga gĩtĩĩo na mĩromo, no ngoro ciao irĩ kũraya na niĩ.
9 Și în zadar se închină la Mine, învățând ca doctrină reguli făcute de oameni.””
Nao maahooyaga o tũhũ; morutani marĩa marutanaga no mawatho ma andũ.’”
10 A chemat mulțimea și le-a zis: “Ascultați și înțelegeți.
Nake Jesũ agĩĩta kĩrĩndĩ kĩu gĩũke harĩ we, agĩkĩĩra atĩrĩ, “Thikĩrĩriai na mũtaũkĩrwo.
11 Ceea ce intră în gură nu spurcă pe om; dar ceea ce iese din gură, aceasta spurcă pe om.”
Kĩrĩa gĩtoonyaga na kanua ka mũndũ ti kĩo ‘kĩmũthaahagia’, no kĩrĩa kiumaga kanua gake nĩkĩo ‘kĩmũthaahagia.’”
12 Atunci au venit ucenicii și I-au zis: “Știi că fariseii s-au mâniat când au auzit cuvântul acesta?”
Na hĩndĩ ĩyo arutwo ake magĩthiĩ harĩ we, makĩmũũria atĩrĩ, “Nĩũĩ atĩ Afarisai nĩmararakarire rĩrĩa maraiguire ũhoro ũcio?”
13 Dar El a răspuns: “Orice plantă pe care nu a plantat-o Tatăl Meu cel ceresc va fi dezrădăcinată.
Nake akĩmacookeria atĩrĩ, “Mũmera o wothe ũtaahandĩtwo nĩ Baba ũrĩa ũrĩ igũrũ nĩũkamunywo na mĩri.
14 Lăsați-le în pace. Ei sunt călăuze oarbe ale orbilor. Dacă orbul îi călăuzește pe orbi, amândoi vor cădea într-o groapă.”
Tiganai nao; acio nĩ atongoria atumumu. Mũtumumu angĩtongoria mũtumumu ũngĩ, eerĩ no kũgũa mangĩgũa irima.”
15 Petru i-a răspuns: “Explică-ne pilda aceasta.”
Nake Petero akiuga atĩrĩ, “Tũtaũrĩre ngerekano ĩyo.”
16 Și Isus a zis: “Nu înțelegeți nici voi încă?
Nake Jesũ akĩmooria atĩrĩ, “O na inyuĩ mũtirĩ mũrataũkĩrwo o na rĩu?
17 Nu înțelegeți că tot ce intră în gură trece în pântece și apoi iese din trup?
Kaĩ mũtooĩ atĩ kĩndũ kĩrĩa gĩtoonyaga na kanua gĩthiiaga nda, gĩgacooka gĩkoima mwĩrĩ?
18 Dar ceea ce iese din gură iese din inimă și îl spurcă pe om.
No maũndũ marĩa moimaga kanua moimaga ngoro-inĩ, na nĩmo ‘mathaahagia’ mũndũ.
19 Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, adulterele, păcatele sexuale, furturile, mărturia mincinoasă și blasfemiile.
Nĩ ũndũ ngoro-inĩ nĩkuo kuumaga meciiria mooru, na ũragani, na ũtharia, na ũhũũri maraya, na ũici, na kũiganĩrĩra igenyo, na njambanio.
20 Acestea sunt lucrurile care îl spurcă pe om; dar a mânca cu mâinile nespălate nu-l spurcă pe om.”
Macio nĩmo maũndũ marĩa ‘mathaahagia’ mũndũ; no kũrĩa irio na moko matarĩ mathambie matingĩtũma mũndũ agĩe na ‘thaahu’.”
21 Isus a ieșit de acolo și s-a retras în ținutul Tirului și al Sidonului.
Ningĩ Jesũ akiuma kũu, agĩthiĩ ndeere-inĩ cia Turo na Sidoni.
22 Și iată că o femeie cananeeancă a ieșit din acele hotare și a strigat: “Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este grav posedată de un demon!”
Mũndũ-wa-nja Mũkaanani woimĩte gũkuhĩ na kũu agĩũka kũrĩ we, akĩmũkayagĩra, akiugaga atĩrĩ, “Mwathani, Mũrũ wa Daudi, njiguĩra tha! Mũirĩtu wakwa nĩarathĩĩnio mũno nĩ ndaimono.”
23 Dar el nu i-a răspuns nici un cuvânt. Ucenicii Lui au venit și L-au rugat, zicând: “Trimite-o departe, căci strigă după noi”.
No Jesũ ndarĩ ũndũ o na ũmwe oigire. Nĩ ũndũ ũcio arutwo ake magĩthiĩ kũrĩ we makĩmũringĩrĩria, makĩmwĩra atĩrĩ, “Mwĩre athiĩ, tondũ nĩaratũrũmĩrĩra agĩkayaga.”
24 Dar El a răspuns: “Eu n-am fost trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel.”
Nake Jesũ agĩcookia atĩrĩ, “Ndaatũmirwo o kũrĩ ngʼondu cia nyũmba ya Isiraeli iria ciũrĩte tu.”
25 Dar ea a venit și s-a închinat Lui, zicând: “Doamne, ajută-mă!”
Nake mũndũ-wa-nja ũcio agĩũka, akĩmũturĩria ndu, akĩmwĩra atĩrĩ, “Mwathani, ndeithia!”
26 Iar el a răspuns: “Nu se cuvine să iei pâinea copiilor și să o arunci la câini.”
Nake Jesũ agĩcookia atĩrĩ, “Gũtiagĩrĩire kuoya mũgate wa ciana ũikĩrie ngui.”
27 Iar ea a răspuns: “Da, Doamne, dar și câinii mănâncă firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor.”
Nake mũndũ-wa-nja ũcio akiuga atĩrĩ, “Ĩĩ nĩguo Mwathani; no o na ngui nĩirĩĩaga rũitĩki rũrĩa rũgũaga kuuma metha-inĩ ya mwene cio.”
28 Atunci Isus i-a răspuns: “Femeie, mare este credința ta! Să ți se facă așa cum dorești!” Și fiica ei a fost vindecată din acel ceas.
Nake Jesũ akĩmũcookeria atĩrĩ, “Mũtumia ũyũ, wĩtĩkio waku nĩ mũnene! Ihooya rĩaku nĩrĩahingio.” Nake mwarĩ akĩhonio ithaa o rĩu.
29 Isus a plecat de acolo și s-a apropiat de marea Galileii; apoi S-a suit pe munte și a șezut acolo.
Jesũ akiuma kũu, agĩthiĩ agereire hũgũrũrũ-inĩ cia iria rĩa Galili, agĩcooka akĩambata kĩrĩma-inĩ, agĩikara thĩ.
30 Mulțimi mari au venit la El, având cu ei șchiopi, orbi, muți, mutilați și mulți alții, și i-au pus la picioare. El i-a vindecat,
Nakĩo kĩrĩndĩ kĩnene gĩgĩũka kũrĩ we, gĩkĩmũrehera andũ arĩa maathuaga, na atumumu, na arĩa maarĩ onju na arĩa mataaragia, na angĩ aingĩ, makĩmaiga magũrũ-inĩ make; nake akĩmahonia.
31 astfel încât mulțimea se mira când vedea pe cei muți vorbind, pe cei răniți vindecându-se, pe cei șchiopi mergând și pe cei orbi văzând — și slăveau pe Dumnezeul lui Israel.
Nao andũ makĩgega rĩrĩa moonire arĩa mataaragia makĩaria, na arĩa onju mahonetio, na arĩa maathuaga magĩĩtwara, na atumumu makĩona. Nao makĩgooca Ngai wa Isiraeli.
32 Isus a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis: “Mi-e milă de mulțime, pentru că de trei zile stau cu Mine și nu au ce să mănânce. Nu vreau să îi trimit departe în post, pentru că ar putea să leșine pe drum.”
Nake Jesũ agĩĩta arutwo ake moke harĩ we, akĩmeera atĩrĩ, “Nĩndĩraiguĩra andũ aya tha tondũ makoretwo hamwe na niĩ mĩthenya ĩtatũ, na matirĩ na kĩndũ gĩa kũrĩa. Ndikwenda mathiĩ marĩ ahũtu, tondũ maahota kũringĩkĩra njĩra.”
33 Ucenicii I-au zis: “De unde am putea lua atâtea pâini într-un loc pustiu ca să săturăm o mulțime atât de mare?”
Nao arutwo ake magĩcookia atĩrĩ, “Tũngĩruta kũ mĩgate ya kũhũũnia kĩrĩndĩ ta gĩkĩ, gũkũ werũ-inĩ?”
34 Isus le-a zis: “Câte pâini aveți?” Ei au spus: “Șapte și câțiva peștișori”.
Nake Jesũ akĩmooria, atĩrĩ, “Mũrĩ na mĩgate ĩigana?” Nao makĩmũcookeria atĩrĩ, “Tũrĩ na mĩgate mũgwanja, na tũthamaki tũnini tũtarĩ tũingĩ.”
35 Și a poruncit mulțimii să șadă pe pământ;
Nake akĩĩra kĩrĩndĩ kĩu gĩikare thĩ.
36 și a luat cele șapte pâini și peștii. A mulțumit și le-a frânt; le-a împărțit și le-a dat ucenicilor, iar ucenicii mulțimii.
Agĩcooka akĩoya mĩgate ĩyo mũgwanja na tũthamaki tũu, na aarĩkia gũcookia ngaatho-rĩ, akĩmĩenyũranga, akĩmĩnengera arutwo nao makĩhe andũ.
37 Toți au mâncat și s-au săturat. Au luat șapte coșuri pline cu bucățile sparte care rămăseseră.
Othe makĩrĩa makĩhũũna. Thuutha ũcio arutwo makĩũngania cienyũ iria ciatigarĩte makĩiyũria ciondo mũgwanja.
38 Cei care au mâncat erau patru mii de bărbați, pe lângă femei și copii.
Mũigana wa andũ arĩa maarĩire maarĩ andũ ngiri inya, andũ-a-nja na ciana matatarĩtwo.
39 Apoi a alungat mulțimile, s-a urcat în barcă și a ajuns în hotarele Magdala.
Jesũ aarĩkia kuugĩra kĩrĩndĩ ũhoro, agĩtoonya gatarũ, agĩthiĩ mwena wa Magadani.
