Matei 14
1 În vremea aceea, Irod tetrarhul a auzit vestea despre Isus
Mme erile fa Kgosi Herode a utlwa kaga Jesu,
2 și a zis slujitorilor săi: “Acesta este Ioan Botezătorul. El a înviat din morți. De aceea lucrează în el aceste puteri”.
A raya banna ba gagwe a re, “Yo e tshwanetse ya bo e le Johane wa Mokolobetsi a rudile. Ke gone ka mo a kgonang go dira dikgakgamatso.”
3 Pentru că Irod îl prinsese pe Ioan, îl legase și îl întemnițase din cauza Irodiadei, soția fratelui său Filip.
Gonne Herode o na a tshwere Johane a mo golegile ka dikeetane mo kgolegelong ka topo ya mosadi wa gagwe Herodiase mosadi yo o kileng a bo a le wa ga Filipo morwarraagwe,
4 Căci Ioan îi spusese: “Nu-ți este îngăduit să o ai.”
gonne Johane o ne a mo reile a re, ga go a siama gore a mo nyale.
5 Când a vrut să-l omoare, s-a temut de mulțime, pentru că îl socotea profet.
O ka bo a ne a bolaya Johane mme o ne a boifa mokubukubu o batho ba ka o tsosang, ka gore batho botlhe ba ne ba dumela gore Johane ke moporofiti.
6 Dar când a venit ziua de naștere a lui Irod, fiica Irodiadei a dansat printre ei și i-a plăcut lui Irod.
Mme ya re ka mokete wa botsalo jwa ga Herode, morwadia Herodiase a bina mo go neng ga kgatlha Herode thata,
7 De aceea a promis cu jurământ că-i va da tot ce-i va cere.
hong a mo solofetsa ka ikano gore o tlaa mo naya le fa e le eng se o tlaa se lopang.
8 Ea, fiind îndemnată de mama ei, a zis: “Dă-mi aici, pe un platou, capul lui Ioan Botezătorul”.
Jalo he, ka go tlhotlhelediwa ke mmaagwe, ngwanyana a kopa tlhogo ya ga Johane wa Mokolobetsi e le mo mogotswaneng.
9 Împăratul s-a mâhnit, dar a poruncit să fie dat, pentru jurămintele sale și pentru cei ce stăteau la masă cu el.
Kgosi e ne ya utlwa botlhoko, mme ka ntlha ya ikano ya yone, gape ka gore e ne e sa batle go boela lefoko la yone ka morago fa pele ga balalediwa, ya ntsha taolo ya gore go dirwe jalo.
10 A trimis și a decapitat pe Ioan în temniță.
Jalo, Johane a kgaolwa tlhogo a le mo kgolegelong,
11 Capul lui a fost adus pe un platou și dat tinerei domnișoare, iar ea l-a dus mamei sale.
tlhogo ya gagwe ya leriwe ka mogotswana, ya neelwa morweetsana yo o neng a e isa kwa go mmaagwe.
12 Ucenicii lui au venit, au luat trupul și l-au îngropat. Apoi s-au dus și au anunțat pe Isus.
Hong barutwa ba ga Johane ba tla go tsaya setopo sa gagwe go ya go se boloka mme ba ya go bolelela Jesu se se diragetseng.
13 Isus, când a auzit aceasta, s-a retras de acolo cu o barcă într-un loc pustiu, la o parte. Când au auzit mulțimile, l-au urmat pe jos dinspre cetăți.
Mme erile fela fa Jesu a utlwa mafoko a, a tsamaya ka boene ka mokoro go ya kwa thoko go nna a le nosi. Mme bontsintsi jwa bona kwa o neng a ya teng, mme ba mo sala morago ka dinao ba tswa mo magaeng a mantsi.
14 Isus a ieșit afară și a văzut o mulțime mare. I s-a făcut milă de ei și le-a vindecat bolnavii.
Hong ya re Jesu a tswa mo nageng, bontsintsi jo bogolo jwa batho jwa bo bo mo letile mme a ba tlhomogela pelo a ba a fodisa balwetse.
15 Când s-a făcut seară, ucenicii Lui au venit la El și I-au zis: “Locul acesta este pustiu și ora este deja târzie. Trimiteți mulțimea să plece, ca să se ducă în sate și să-și cumpere de mâncare.”
Maitseboeng ao barutwa ba gagwe ba tla kwa go ene ba re, “Lobaka lwa dijo lo setse lo fetile, mme ga gona sepe se se ka jewang fano mo sekakeng; phatlalatsa bontsintsi jwa batho gore ba ye mo magaeng ba reke dijo!”
16 Dar Isus le-a zis: “Nu este nevoie să plece. Dați-le voi ceva de mâncare”.
Mme Jesu a fetola a re, “Mo ga go tlhokafale, ba feng dijo!”
17 Ei I-au spus: “Avem aici numai cinci pâini și doi pești.”
Mme ba mo raya ba re, “Ga tweng! Re na le dinkgwe di le tlhano tse di nnye le ditlhapi di le pedi!”
18 El a zis: “Adu-i aici la Mine”.
Jesu a ba raya a re, “Di lereng kwano.”
19 A poruncit mulțimilor să se așeze pe iarbă; apoi a luat cele cinci pâini și cei doi pești și, privind spre cer, a binecuvântat, a frânt și a dat pâinile ucenicilor, iar ucenicii au dat mulțimilor.
Hong a raya batho a re ba nne fa fatshe mo bojannyeng mme a tsaya dinkgwe tse tlhano le ditlhapi tse pedi, a leba kwa godimo mo loaping a kopela dijo tshegofatso ya Modimo, hong a ngathoganya dinkgwe a di neela barutwa ba gagwe go di abela batho.
20 Toți au mâncat și s-au săturat. Au luat douăsprezece coșuri pline cu ceea ce rămăsese de la bucățile sparte.
Mme mongwe le mongwe a ja go fitlhelela a kgora! Mme erile ba sela masalela kwa morago, ga sala diroto di le lesome le bobedi tse di tletseng.
21 Cei care au mâncat erau cam cinci mii de bărbați, pe lângă femei și copii.
E ne e ka nna banna ba le dikete tse tlhano mo bontsintsing jwa batho tsatsing leo, kwa ntle ga basadi le bana.
22 Îndată Isus a pus pe ucenici să se urce în corabie și să meargă înaintea Lui, în cealaltă parte, în timp ce El gonea mulțimea.
Ka bofefo morago ga moo, Jesu a raya barutwa ba gagwe a re ba tsene mo mokorong go kgabaganyetsa ntlheng e nngwe ya lecha fa a sa ntse a phatlalaletsa batho kwa gae.
23 După ce a alungat mulțimile, s-a urcat singur pe munte ca să se roage. Când a venit seara, era acolo singur.
Morago ga moo a tlhatloga dithaba go ya go rapela. Bosigo jwa tla, mme kwa lecheng barutwa ba ne ba le mo matshwenyegong. Gonne phefo e ne e tsogile ba tshwere bothata mo mawatleng a a sa sisibalang.
24 Dar corabia se afla acum în mijlocul mării, tulburată de valuri, căci vântul era împotrivă.
25 În a patra veghe a nopții, Isus a venit la ei, mergând pe mare.
Erile e ka nna nako ya bone mo mosong, Jesu a tla kwa go bone a tsamaya mo godimo ga metse.
26 Când discipolii l-au văzut umblând pe mare, s-au tulburat și au zis: “Este o fantomă!” și au strigat de frică.
Ba gowa ka letshogo gonne ba ne ba gopola gore ke sepoko.
27 Dar îndată Isus le-a vorbit și le-a zis: “Înveseliți-vă! Eu sunt! Nu vă temeți!”.
Mme Jesu ka bofefo a bua nabo a ba nametsa. A re, “Ke nna se boifeng!”
28 Petru I-a răspuns: “Doamne, dacă ești Tu, poruncește-mi să vin la Tine pe ape.”
Hong Petoro a mo fetola a re, “Rra, fa o le ene tota, nthaya ke tle kwa go wena ke tsamaya mo godimo ga metse.”
29 El a zis: “Vino!” Petru a coborât din barcă și a mers pe ape pentru a veni la Isus.
Mme Morena a re, “Go siame, tla kwano.” Hong Petoro a fologa mokoro a tsamaya fa godimo ga metsi a ya kwa go Jesu.
30 Dar, văzând că vântul era puternic, s-a temut și, începând să se scufunde, a strigat: “Doamne, salvează-mă!”.
Mme erile fa a leba kwa godimo, a tshoga mme a simolola go nwela. A gowa a re, “Mpoloka Morena!”
31 Îndată Isus a întins mâna, l-a apucat și i-a zis: “Tu, cel cu puțină credință, de ce te-ai îndoit?”
Gone fela foo Jesu a otlolola lebogo a mmoloka. Jesu a re, “A motho wa tumelo e potlana, ke eng fa o no o belaela.
32 Când s-au urcat în barcă, vântul a încetat.
Mme fa ba sena go palama mo mokorong, phefo ya didimala?”
33 Cei care erau în barcă au venit și i s-au închinat, spunând: “Cu adevărat ești Fiul lui Dumnezeu!”
Ba bangwe ba nna ba tseanye, ba goa ba re, “O Morwa Modimo tota!”
34 După ce au trecut dincolo, au ajuns în ținutul Ghenaretului.
Mme ba fitlha kwa Genesareta.
35 Când oamenii din acel loc l-au recunoscut, au trimis în toată regiunea din jur și i-au adus pe toți cei bolnavi;
Dikgang tsa go goroga ga bone tsa anama ka bofefo mo tikologong yotlhe ya motse, mme ka bofefo batho botlhe ba tswa mo motseng ba ya go bolelela batho gore ba lere balwetse ba bone go tla go fodisiwa.
36 și l-au rugat să atingă doar franjurii hainei lui. Toți cei care o atingeau se vindecau.
Balwetse ba mo kopa gore a ba letlelele go ama momeno wa seaparo sa gagwe, mme botlhe ba ba neng ba ama momeno wa seaparo sa gagwe ba fodisiwa.
