Matei 13
1 În ziua aceea, Isus a ieșit din casă și a șezut pe malul mării.
Shu küni Eysa öydin chiqip, déngiz boyida olturatti.
2 O mare mulțime s-a adunat la El, așa că a intrat într-o barcă și a șezut; și toată mulțimea stătea pe plajă.
Etrapigha top-top ademler olishiwalghachqa, u bir kémige chiqip olturdi. Pütkül xalayiq bolsa déngiz boyida turushatti.
3 El le vorbea multe lucruri în parabole, zicând: “Iată, un agricultor a ieșit să semene.
U ulargha temsiller bilen nurghun hékmetlerni éytip birip, mundaq dédi: — Mana, uruq chachquchi uruq chachqili [étizgha] chiqiptu.
4 În timp ce semăna, unele semințe au căzut pe marginea drumului, iar păsările au venit și le-au mâncat.
Uruq chachqanda uruqlardin beziliri chighir yol üstige chüshüptu, qushlar kélip ularni yep kétiptu.
5 Altele au căzut pe un teren stâncos, unde nu prea avea pământ, și imediat au răsărit, pentru că nu aveau pământ adânc.
Beziliri téshi köp, topisi az yerlerge chüshüptu. Tupriqi chongqur bolmighachqa, tézla ünüp chiqiptu,
6 Când a răsărit soarele, s-au pârjolit. Pentru că nu aveau rădăcini, s-au uscat.
lékin kün chiqishi bilenla aptapta köyüp, yiltizi bolmighachqa qurup kétiptu.
7 Altele au căzut între spini. Spinii au crescut și le-au sufocat.
Beziliri tikenlerning arisigha chüshüptu, tikenler ösüp maysilarni boghuwaptu.
8 Altele au căzut pe pământ bun și au dat rod: unele de o sută de ori mai mult, altele de șaizeci, altele de treizeci.
Beziliri bolsa yaxshi tupraqqa chüshüptu. Ularning beziliri yüz hesse, beziliri atmish hesse, yene beziliri ottuz hesse hosul bériptu.
9 Cine are urechi de auzit, să asculte.”
Quliqi barlar buni anglisun!
10 Ucenicii au venit și I-au zis: “De ce le vorbești în pilde?”
Muxlisliri kélip, uningdin: — Sen néme üchün ulargha temsiller arqiliq telim bérisen? — dep soridi.
11 El le-a răspuns: “Vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției cerurilor, dar lor nu le este dat.
U ulargha mundaq jawab berdi: — Siler ersh padishahliqining sirlirini bilishke muyesser qilindinglar, lékin ulargha nésip qilinmidi.
12 Căci oricui are, i se va da și va avea din belșug; dar oricui nu are, i se va lua chiar și ceea ce are.
Chünki kimde bar bolsa, uninggha téximu köp bérilidu, uningda molchiliq bolidu; emma kimde yoq bolsa, hetta uningda bar bolghanlirimu uningdin mehrum qilinidu.
13 De aceea le vorbesc în parabole, pentru că, văzând, nu văd, iar auzind, nu aud și nici nu înțeleg.
Ulargha temsil bilen sözlishimning sewebi shuki, ular qarisimu körmeydu, anglisimu tingshimaydu hem heqiqiy chüshenmeydu.
14 În ei se împlinește profeția lui Isaia, care zice: , 'Auzind, veți auzi, și nu va înțelege în niciun fel; Văzând vei vedea, și nu va percepe în niciun fel;
Buning bilen Yeshaya peyghember éytqan bésharettiki munu sözler emelge ashuruldi: — «Siler anglashni anglaysiler, biraq chüshenmeysiler; Qarashni qaraysiler, biraq körmeysiler.
15 Căci inima acestui popor a devenit insensibilă, urechile lor sunt surde de auz, și au închis ochii; sau poate că ar putea percepe cu ochii, aud cu urechile lor, să înțeleagă cu inima lor, și s-ar întoarce din nou, și eu îi voi vindeca.
Chünki mushu xelqning yürikini may qaplap ketken, Ular anglighanda qulaqlirini éghir qiliwalghan, Ular közlirini uxlighandek yumuwalghan; Undaq bolmisidi, ular közliri bilen körüp, Quliqi bilen anglap, Köngli bilen chüshinip, Öz yolidin yandurulushi bilen, Men ularni saqaytqan bolattim.
16 “Binecuvântați sunt ochii voștri, căci văd, și urechile voastre, căci aud.
Lékin, közliringlar bextliktur! Chünki ular köridu; quliqinglar bextliktur! Chünki ular anglaydu.
17 Căci cu adevărat vă spun că mulți profeți și oameni drepți au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeți voi și nu le-au văzut; și să audă lucrurile pe care le auziți voi și nu le-au auzit.
Men silerge shuni berheq éytip qoyayki, burunqi nurghun peyghemberler we heqqaniy ademler silerning körgininglarni körüshke intizar bolghan bolsimu ularni körmigen; silerning anglighininglarni anglashqa intizar bolghan bolsimu ularni anglimighan.
18 “Ascultați, deci, pilda țăranului.
Emdi uruq chachquchi toghrisidiki temsilning menisini anglanglar:
19 Când cineva aude cuvântul Împărăției și nu-l înțelege, vine cel rău și smulge ceea ce a fost semănat în inima lui. Iată ce a fost semănat la marginea drumului.
Eger biri [ersh] padishahliqining söz-kalamini anglap turup chüshenmise, Sheytan kélip uning könglige chéchilghan sözni élip kétidu. Bu del chighir yol üstige chéchilghan uruqlardur.
20 Ceea ce a fost semănat pe locurile stâncoase, acesta este cel care aude cuvântul și îndată îl primește cu bucurie;
Tashliq yerlerge chéchilghan uruqlar bolsa, ular söz-kalamni anglap, xushalliq bilen derhal qobul qilghanlarni körsitidu.
21 dar nu are rădăcină în el însuși, ci rezistă o vreme. Când apare opresiunea sau persecuția din cauza cuvântului, îndată se poticnește.
Halbuki, qelbide héch yiltiz bolmighachqa, peqet waqitliq mewjut bolup turidu; söz-kalamning wejedin qiyinchiliq yaki ziyankeshlikke uchrighanda, ular shuan yoldin chetnep kétidu.
22 Ceea ce a fost semănat între spini, acesta este cel care ascultă cuvântul, dar grijile veacului acestuia și înșelăciunea bogățiilor înăbușă cuvântul, și el devine neînsuflețit. (aiōn g165)
Tikenlerning arisigha chéchilghini shundaq ademlerni körsetkenki, ular söz-kalamni anglighini bilen, lékin bu dunyaning endishiliri we bayliqning éziqturushi [qelbidiki] söz-kalamni boghuwétidu-de, ular hosulsiz qalidu. (aiōn g165)
23 Ceea ce a fost semănat în pământ bun, acesta este cel care aude cuvântul și îl înțelege, care cu siguranță face rod și produce, unii de o sută de ori mai mult, alții de șaizeci, iar alții de treizeci.”
Lékin yaxshi yerge chéchilghan uruqlar bolsa — söz-kalamni anglap chüshen’gen ademlerni körsitidu. Bundaq ademler hosul béridu, birsi yüz hesse, birsi atmish hesse, yene birsi ottuz hesse hosul béridu.
24 Și le-a pus înaintea lor o altă pildă, zicând: “Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat sămânță bună în câmpul său;
U ularning aldida yene bir temsilni bayan qildi: — — Ersh padishahliqi xuddi étizigha yaxshi uruqni chachqan bir ademge oxshaydu.
25 dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmașul său, a semănat și el buruieni de neghină printre grâu și a plecat.
Emma kishiler uyqugha chömgen chaghda, düshmini kélip bughday arisigha kürmek uruqlirini chéchiwétip, kétiptu.
26 Dar când a răsărit firul și a produs grâu, atunci au apărut și buruienile de scorbură.
Emdi maysilar ösüp, bashaq chiqarghanda, kürmekmu ashkarlinishqa bashlaptu.
27 Slujitorii gospodarului au venit și i-au spus: “Domnule, nu ai semănat tu sămânță bună în câmpul tău? De unde au apărut aceste buruieni de scorbură?”.
Xojayinning chakarliri kélip uninggha: — «Ependi, siz étizingizgha yaxshi uruq chachqan emesmidingiz? Kürmekler nedin kélip qaldi?» deptu.
28 El le-a zis: “Un vrăjmaș a făcut aceasta. Slujitorii l-au întrebat: “Vrei să mergem noi să-i adunăm?”.
Xojayin: «Buni bir düshmen qilghan» — deptu. Chakarlar uningdin: «Siz bizni bérip ularni otiwétinglar démekchimu?» — dep soraptu.
29 Dar El a zis: “Nu, ca nu cumva, adunând buruienile, să nu dezrădăcinați cu ele grâul.
«Yaq, » — deptu xojayin, «undaq qilghanda kürmeklerni yulghanda, bughdaylarnimu yuluwétishinglar mumkin.
30 Lasă-le pe amândouă să crească împreună până la seceriș, iar la vremea secerișului voi spune secerătorilor: “Mai întâi, strângeți buruienile de scorbură și legați-le în mănunchiuri ca să le ardeți; dar grâul strângeți-l în hambarul Meu."”””.
Bu ikkisi orma waqtighiche bille össun, orma waqtida, men ormichilargha: — Aldi bilen kürmeklerni ayrip yighip, baghlap köydürüshke qoyunglar, andin bughdaylarni yighip ambirimgha ekiringlar, deymen» — deptu xojayin.
31 Și le-a pus înainte o altă pildă, zicând: “Împărăția cerurilor este ca un grăunte de muștar pe care l-a luat un om și l-a semănat în câmpul său,
U ulargha yene bir temsilni éytti: — Ersh padishahliqi xuddi bir adem qoligha élip étizigha chachqan qicha uruqigha oxshaydu.
32 care este mai mic decât toate semințele. Dar, când a crescut, este mai mare decât ierburile și devine un copac, astfel încât păsările cerului vin și se adăpostesc în ramurile lui.”
Qicha uruqi derweqe barliq uruqlarning ichide eng kichik bolsimu, u herqandaq ziraettin égiz ösüp, derex bolidu, hetta asmandiki qushlarmu kélip uning shaxlirida uwulaydu.
33 Și le-a spus o altă pildă. “Împărăția cerurilor se aseamănă cu drojdia pe care a luat-o o femeie și a ascuns-o în trei măsuri de făină, până ce a fost toată leșinată.”
U ulargha yene bir temsilni éytti: — Ersh padishahliqi xuddi bir ayal qoligha élip üch jawur unning arisigha yoshurup, taki pütün xémir bolghuche saqlighan échitqugha oxshaydu.
34 Isus vorbea mulțimilor toate aceste lucruri în pilde; și fără pilde nu le vorbea,
Eysa bu ishlarning hemmisini temsiller bilen köpchilikke bayan qildi. U temsilsiz héchqandaq telim bermeytti.
35 ca să se împlinească ce fusese spus prin proorocul care zicea, “Îmi voi deschide gura în parabole; Voi descoperi lucruri ascunse de la întemeierea lumii.”
Buning bilen peyghember arqiliq aldin’ala éytilghan munu sözler emelge ashuruldi: — «Aghzimni temsil sözlesh bilen achimen, Alem apiride bolghandin béri yoshurunup kelgen ishlarni élan qilimen».
36 Atunci Isus a dat drumul mulțimii și a intrat în casă. Ucenicii Lui au venit la El și I-au zis: “Explică-ne parabola buruienilor de pe câmp.”
Shuningdin kéyin, u köpchilikni yolgha séliwétip öyge kirdi. Muxlisliri yénigha kélip uningdin: — Étizliqtiki kürmek toghrisidiki temsilni bizge sherhlep berseng, — dep ötündi.
37 El le-a răspuns: “Cel ce seamănă sămânța cea bună este Fiul Omului;
U emdi ulargha jawab bérip mundaq dédi: — Yaxshi uruqni chachqan kishi Insan’oghlidur.
38 câmpul este lumea, semințele bune sunt copiii Împărăției, iar buruienile sunt copiii celui rău.
Étizliq bolsa — dunya. Yaxshi uruq bolsa [ersh] padishahliqining perzentliridur, lékin kürmek rezil bolghuchining perzentliridur.
39 Dușmanul care le-a semănat este diavolul. Secerișul este sfârșitul veacului, iar secerătorii sunt îngerii. (aiōn g165)
Kürmek chachqan düshmen — Iblistur. Orma orush waqti — zaman axiridur. Ormichilar — perishtilerdur. (aiōn g165)
40 De aceea, așa cum buruienile de scorbură sunt adunate și arse în foc, așa va fi și la sfârșitul acestui veac. (aiōn g165)
Kürmekler yulunup, otta köydürüwétilginidek, zaman axiridimu ene shundaq bolidu. (aiōn g165)
41 Fiul Omului va trimite pe îngerii Săi, care vor strânge din Împărăția Sa tot ce este de poticnire și pe cei ce fac nelegiuiri,
Insan’oghli perishtilirini ewetip, ular insanlarni gunahqa azdurghuchilarning hemmisini, shundaqla barliq itaetsizlik qilghuchilarni öz padishahliqidin shallap chiqip,
42 și îi vor arunca în cuptorul de foc. Acolo va fi plâns și scrâșnire de dinți.
xumdanning lawuldap turghan otigha tashlaydu. U yerde yigha-zarlar kötürülidu, chishlirini ghuchurlitidu.
43 Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.
U chaghda heqqaniylar Atisining padishahliqida xuddi quyashtek julalinidu. Anglighudek quliqi barlar buni anglisun!
44 “Împărăția cerurilor se aseamănă cu o comoară ascunsă în câmp, pe care a găsit-o un om și a ascuns-o. În bucuria lui, se duce și vinde tot ce are și cumpără acel câmp.
— Ersh padishahliqi xuddi étizda yoshurulghan bir xezinige oxshaydu. Uni tépiwalghuchi xezinini qaytidin yoshurup, xezinining shad-xuramliqi ichide bar-yoqini sétiwétip, shu étizni sétiwalidu.
45 “Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care este un negustor care caută perle frumoase,
Yene kélip, ersh padishahliqi ésil ünche-merwayitlarni izdigen sodigerge oxshaydu.
46 și care, găsind o perlă de mare preț, s-a dus, a vândut tot ce avea și a cumpărat-o.
Sodiger nahayiti qimmet bahaliq bir merwayitni tapqanda, qaytip bérip bar-yoqini sétiwétip, u merwayitni sétiwalidu.
47 “Împărăția cerurilor se aseamănă cu o năvodă aruncată în mare, care a adunat pești de toate felurile,
— Yene kélip, ersh padishahliqi déngizgha tashlinip herxil béliqlarni tutidighan torgha oxshaydu.
48 și pe care, când s-a umplut, pescarii au tras-o pe plajă. S-au așezat și au adunat ce era bun în recipiente, dar ce era rău l-au aruncat.
Tor toshqanda, [béliqchilar] uni qirghaqqa tartip chiqiridu. Andin olturup, yaxshi béliqlarni ilghiwélip, qachilargha qachilap, erzimeslerni tashliwétidu.
49 Așa va fi și la sfârșitul lumii. Îngerii vor veni și îi vor despărți pe cei răi dintre cei drepți (aiōn g165)
Zaman axirida shundaq bolidu. Perishtiler chiqip, rezil kishilerni heqqaniy kishiler arisidin ayriydu (aiōn g165)
50 și îi vor arunca în cuptorul de foc. Acolo va fi plâns și scrâșnire de dinți.”
we xumdanning lawuldap turghan otigha tashlaydu. U yerde yigha-zarlar kötürülidu, chishlirini ghuchurlitidu.
51 Isus le-a zis: “Ați înțeles toate aceste lucruri?” Ei i-au răspuns: “Da, Doamne”.
Eysa ulardin: — Bu ishlarning hemmisini chüshendinglarmu? dep soridi. Chüshenduq, — dep jawab berdi ular.
52 El le-a zis: “De aceea, orice cărturar care a fost făcut ucenic în Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om gospodar, care scoate din comoara sa lucruri noi și vechi.”
Andin u ulargha: — Shunga, ersh padishahliqining telimige muyesser bolup muxlis bolghan herbir Tewrat ustazi xuddi xezinisidin yéngi hem kona nersilerni élip chiqip tarqatquchi öy xojayinigha oxshaydu, — dédi.
53 După ce a isprăvit Isus aceste pilde, a plecat de acolo.
Eysa bu temsillerni sözlep bolghandin kéyin, shundaq boldiki, u yerdin ayrilip,
54 Venind în țara lui, i-a învățat pe oameni în sinagoga lor, așa că ei erau uimiți și ziceau: “De unde are omul acesta atâta înțelepciune și atâtea minuni?
öz yurtigha ketti we öz yurtidiki sinagogta xelqqe telim bérishke kirishti. Buni anglighan xalayiq intayin heyran bolushup: — Bu ademning bunchiwala danaliqi we möjize-karametliri nedin kelgendu?
55 Nu cumva este acesta fiul tâmplarului? Nu cumva mama lui se numește Maria, iar frații săi Iacov, Iose, Simon și Iuda?
U peqet héliqi yaghachchining oghli emesmu? Uning anisining ismi Meryem, Yaqup, Yüsüp, Simon we Yehudalar uning iniliri emesmu?
56 Nu sunt toate surorile lui cu noi? De unde a obținut atunci acest om toate aceste lucruri?”.
Uning singillirining hemmisi bizning arimizdighu? Shundaq iken, uningdiki bu ishlarning hemmisi zadi nedin kelgendu? — déyishetti.
57 Ei s-au simțit jigniți de el. Dar Isus le-a zis: “Un profet nu este lipsit de cinste decât în țara și în casa lui.”
Shuning bilen ular uninggha heset-bizar bilen qaridi. Shunga Eysa ulargha mundaq dédi: — Herqandaq peyghember bashqa yerlerde hörmetsiz qalmaydu, peqet öz yurti we öz öyide hörmetke sazawer bolmaydu.
58 El nu a făcut acolo multe lucrări mărețe din cauza necredinței lor.
Ularning iman-ishenchsizlikidin u u yerde köp möjize körsetmidi.
