Matei 13
1 În ziua aceea, Isus a ieșit din casă și a șezut pe malul mării.
Siku iyo hiyo Yesu akatoka nje ya nyumba, akaketi kando ya bahari.
2 O mare mulțime s-a adunat la El, așa că a intrat într-o barcă și a șezut; și toată mulțimea stătea pe plajă.
Umati mkubwa mno wa watu ukakusanyika kumzunguka, hata ikabidi aingie katika chombo na kuketi humo, nao watu wote wakawa wamesimama ukingoni mwa bahari.
3 El le vorbea multe lucruri în parabole, zicând: “Iată, un agricultor a ieșit să semene.
Ndipo akawaambia mambo mengi kwa mifano, akisema: “Mpanzi alitoka kwenda kupanda mbegu zake.
4 În timp ce semăna, unele semințe au căzut pe marginea drumului, iar păsările au venit și le-au mâncat.
Alipokuwa akitawanya mbegu, nyingine zilianguka kando ya njia, nao ndege wakaja na kuzila.
5 Altele au căzut pe un teren stâncos, unde nu prea avea pământ, și imediat au răsărit, pentru că nu aveau pământ adânc.
Nyingine zilianguka kwenye ardhi yenye mwamba isiyo na udongo wa kutosha. Zikaota haraka, kwa kuwa udongo ulikuwa haba.
6 Când a răsărit soarele, s-au pârjolit. Pentru că nu aveau rădăcini, s-au uscat.
Lakini jua lilipozidi, mimea ikanyauka na kukauka kwa kuwa mizizi yake haikuwa na kina.
7 Altele au căzut între spini. Spinii au crescut și le-au sufocat.
Mbegu nyingine zilianguka kwenye miiba, nayo miiba hiyo ikakua, ikaisonga hiyo mimea.
8 Altele au căzut pe pământ bun și au dat rod: unele de o sută de ori mai mult, altele de șaizeci, altele de treizeci.
Mbegu nyingine zilianguka kwenye udongo mzuri ambapo zilitoa mazao, nyingine mara mia moja, nyingine mara sitini, na nyingine mara thelathini.
9 Cine are urechi de auzit, să asculte.”
Mwenye masikio ya kusikia, na asikie.”
10 Ucenicii au venit și I-au zis: “De ce le vorbești în pilde?”
Wanafunzi wake wakamwendea, wakamuuliza, “Kwa nini unasema na watu kwa mifano?”
11 El le-a răspuns: “Vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției cerurilor, dar lor nu le este dat.
Akawajibu, “Ninyi mmepewa kuzifahamu siri za Ufalme wa Mbinguni, lakini wao hawajapewa.
12 Căci oricui are, i se va da și va avea din belșug; dar oricui nu are, i se va lua chiar și ceea ce are.
Kwa maana yule aliye na kitu atapewa zaidi, naye atakuwa navyo tele. Lakini yule asiye na kitu, hata kile alicho nacho atanyangʼanywa.
13 De aceea le vorbesc în parabole, pentru că, văzând, nu văd, iar auzind, nu aud și nici nu înțeleg.
Hii ndiyo sababu nasema nao kwa mifano: “Ingawa wanatazama, hawaoni; wanasikiliza, lakini hawasikii, wala hawaelewi.
14 În ei se împlinește profeția lui Isaia, care zice: , 'Auzind, veți auzi, și nu va înțelege în niciun fel; Văzând vei vedea, și nu va percepe în niciun fel;
Kwao unatimia ule unabii wa Isaya aliposema: “‘Hakika mtasikiliza lakini hamtaelewa; na pia mtatazama lakini hamtaona.
15 Căci inima acestui popor a devenit insensibilă, urechile lor sunt surde de auz, și au închis ochii; sau poate că ar putea percepe cu ochii, aud cu urechile lor, să înțeleagă cu inima lor, și s-ar întoarce din nou, și eu îi voi vindeca.
Kwa kuwa mioyo ya watu hawa imekuwa migumu; hawasikii kwa masikio yao, na wamefumba macho yao. Wasije wakaona kwa macho yao, na wakasikiliza kwa masikio yao, wakaelewa kwa mioyo yao, na kugeuka nami nikawaponya.’
16 “Binecuvântați sunt ochii voștri, căci văd, și urechile voastre, căci aud.
Lakini heri macho yenu kwa sababu yanaona, na heri masikio yenu kwa sababu yanasikia.
17 Căci cu adevărat vă spun că mulți profeți și oameni drepți au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeți voi și nu le-au văzut; și să audă lucrurile pe care le auziți voi și nu le-au auzit.
Amin, nawaambia, manabii wengi na wenye haki walitamani kuona yale mnayoyaona lakini hawakuyaona, na walitamani kusikia yale mnayoyasikia lakini hawakuyasikia.
18 “Ascultați, deci, pilda țăranului.
“Sikilizeni basi maana ya ule mfano wa mpanzi:
19 Când cineva aude cuvântul Împărăției și nu-l înțelege, vine cel rău și smulge ceea ce a fost semănat în inima lui. Iată ce a fost semănat la marginea drumului.
Mtu yeyote anaposikia neno la Ufalme naye asilielewe, yule mwovu huja na kunyakua kile kilichopandwa moyoni mwake. Hii ndiyo ile mbegu iliyopandwa kando ya njia.
20 Ceea ce a fost semănat pe locurile stâncoase, acesta este cel care aude cuvântul și îndată îl primește cu bucurie;
Ile mbegu iliyopandwa kwenye sehemu yenye mawe ni mtu yule ambaye hulisikia neno na mara hulipokea kwa furaha.
21 dar nu are rădăcină în el însuși, ci rezistă o vreme. Când apare opresiunea sau persecuția din cauza cuvântului, îndată se poticnește.
Lakini kwa kuwa hana mizizi yenye kina ndani yake, lile neno hudumu kwa muda mfupi tu. Kisha dhiki au mateso yanapoinuka kwa ajili ya lile neno, yeye mara huchukizwa.
22 Ceea ce a fost semănat între spini, acesta este cel care ascultă cuvântul, dar grijile veacului acestuia și înșelăciunea bogățiilor înăbușă cuvântul, și el devine neînsuflețit. (aiōn g165)
Ile mbegu iliyopandwa katika miiba ni yule mtu alisikiaye neno, lakini masumbufu ya maisha haya na udanganyifu wa mali hulisonga lile neno na kulifanya lisizae matunda. (aiōn g165)
23 Ceea ce a fost semănat în pământ bun, acesta este cel care aude cuvântul și îl înțelege, care cu siguranță face rod și produce, unii de o sută de ori mai mult, alții de șaizeci, iar alții de treizeci.”
Lakini ile mbegu iliyopandwa kwenye udongo mzuri ni yule mtu ambaye hulisikia neno na kulielewa. Naye hakika huzaa matunda, akizaa mara mia, au mara sitini, au mara thelathini ya mbegu iliyopandwa.”
24 Și le-a pus înaintea lor o altă pildă, zicând: “Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat sămânță bună în câmpul său;
Yesu akawaambia mfano mwingine, akasema: “Ufalme wa Mbinguni unaweza kufananishwa na mtu aliyepanda mbegu nzuri katika shamba lake.
25 dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmașul său, a semănat și el buruieni de neghină printre grâu și a plecat.
Lakini wakati kila mtu alipokuwa amelala, adui yake akaja na kupanda magugu katikati ya ngano, akaenda zake.
26 Dar când a răsărit firul și a produs grâu, atunci au apărut și buruienile de scorbură.
Ngano ilipoota na kutoa masuke, magugu nayo yakatokea.
27 Slujitorii gospodarului au venit și i-au spus: “Domnule, nu ai semănat tu sămânță bună în câmpul tău? De unde au apărut aceste buruieni de scorbură?”.
“Watumishi wa yule mwenye shamba wakamjia na kumwambia, ‘Bwana, si tulipanda mbegu nzuri shambani mwako? Basi, magugu yametoka wapi?’
28 El le-a zis: “Un vrăjmaș a făcut aceasta. Slujitorii l-au întrebat: “Vrei să mergem noi să-i adunăm?”.
“Akawajibu, ‘Adui ndiye alifanya jambo hili.’ “Wale watumishi wakamuuliza, ‘Je, unataka twende tukayangʼoe?’
29 Dar El a zis: “Nu, ca nu cumva, adunând buruienile, să nu dezrădăcinați cu ele grâul.
“Lakini akasema, ‘Hapana, msiyangʼoe, kwa maana wakati mkingʼoa magugu mnaweza mkangʼoa na ngano pamoja nayo.
30 Lasă-le pe amândouă să crească împreună până la seceriș, iar la vremea secerișului voi spune secerătorilor: “Mai întâi, strângeți buruienile de scorbură și legați-le în mănunchiuri ca să le ardeți; dar grâul strângeți-l în hambarul Meu."”””.
Acheni ngano na magugu vikue vyote pamoja mpaka wakati wa mavuno. Wakati huo nitawaambia wavunaji wayakusanye magugu kwanza, wayafunge matita matita ili yachomwe moto; kisha wakusanye ngano na kuileta ghalani mwangu.’”
31 Și le-a pus înainte o altă pildă, zicând: “Împărăția cerurilor este ca un grăunte de muștar pe care l-a luat un om și l-a semănat în câmpul său,
Akawaambia mfano mwingine, akasema, “Ufalme wa Mbinguni ni kama punje ya haradali, ambayo mtu aliichukua, akaipanda shambani mwake.
32 care este mai mic decât toate semințele. Dar, când a crescut, este mai mare decât ierburile și devine un copac, astfel încât păsările cerului vin și se adăpostesc în ramurile lui.”
Ingawa mbegu hiyo ni ndogo kuliko mbegu zote, lakini inapokua ni mmea mkubwa kuliko yote ya bustanini, nao huwa mti mkubwa, hadi ndege wa angani wanakuja na kutengeneza viota katika matawi yake.”
33 Și le-a spus o altă pildă. “Împărăția cerurilor se aseamănă cu drojdia pe care a luat-o o femeie și a ascuns-o în trei măsuri de făină, până ce a fost toată leșinată.”
Akawaambia mfano mwingine, “Ufalme wa Mbinguni unafanana na chachu ambayo mwanamke aliichukua akaichanganya katika kiasi kikubwa cha unga mpaka wote ukaumuka.”
34 Isus vorbea mulțimilor toate aceste lucruri în pilde; și fără pilde nu le vorbea,
Yesu alinena mambo haya yote kwa makutano kwa mifano. Wala hakuwaambia lolote pasipo mfano.
35 ca să se împlinească ce fusese spus prin proorocul care zicea, “Îmi voi deschide gura în parabole; Voi descoperi lucruri ascunse de la întemeierea lumii.”
Hii ilikuwa ili kutimiza lile lililonenwa kwa kinywa cha nabii aliposema: “Nitafungua kinywa changu niseme nao kwa mifano; nitahubiri mambo yaliyofichika tangu kuumbwa kwa misingi ya ulimwengu.”
36 Atunci Isus a dat drumul mulțimii și a intrat în casă. Ucenicii Lui au venit la El și I-au zis: “Explică-ne parabola buruienilor de pe câmp.”
Kisha Yesu akaagana na makutano, akaingia nyumbani. Wanafunzi wake wakamjia wakamwambia, “Tueleze maana ya ule mfano wa magugu shambani.”
37 El le-a răspuns: “Cel ce seamănă sămânța cea bună este Fiul Omului;
Akawaambia, “Aliyepanda mbegu nzuri ni Mwana wa Adamu.
38 câmpul este lumea, semințele bune sunt copiii Împărăției, iar buruienile sunt copiii celui rău.
Shamba ni ulimwengu na mbegu nzuri ni wana wa Ufalme. Magugu ni wana wa yule mwovu.
39 Dușmanul care le-a semănat este diavolul. Secerișul este sfârșitul veacului, iar secerătorii sunt îngerii. (aiōn g165)
Yule adui aliyepanda magugu ni ibilisi. Mavuno ni mwisho wa dunia, nao wavunaji ni malaika. (aiōn g165)
40 De aceea, așa cum buruienile de scorbură sunt adunate și arse în foc, așa va fi și la sfârșitul acestui veac. (aiōn g165)
“Kama vile magugu yangʼolewavyo na kuchomwa motoni, ndivyo itakavyokuwa wakati wa mwisho wa dunia. (aiōn g165)
41 Fiul Omului va trimite pe îngerii Săi, care vor strânge din Împărăția Sa tot ce este de poticnire și pe cei ce fac nelegiuiri,
Mwana wa Adamu atawatuma malaika zake, nao watakusanya kutoka Ufalme wake kila kitu kinachosababisha dhambi na watenda maovu wote.
42 și îi vor arunca în cuptorul de foc. Acolo va fi plâns și scrâșnire de dinți.
Nao watawatupa katika tanuru la moto ambako kutakuwa na kilio na kusaga meno.
43 Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.
Ndipo wenye haki watangʼaa kama jua katika Ufalme wa Baba yao. Yeye aliye na masikio, na asikie.
44 “Împărăția cerurilor se aseamănă cu o comoară ascunsă în câmp, pe care a găsit-o un om și a ascuns-o. În bucuria lui, se duce și vinde tot ce are și cumpără acel câmp.
“Ufalme wa Mbinguni unafanana na hazina iliyofichwa shambani, ambayo mtu mmoja alipoiona akaificha tena. Kisha katika furaha yake, akaenda akauza vyote alivyokuwa navyo, akalinunua lile shamba.”
45 “Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care este un negustor care caută perle frumoase,
“Tena, Ufalme wa Mbinguni unafanana na mfanyabiashara aliyekuwa akitafuta lulu safi.
46 și care, găsind o perlă de mare preț, s-a dus, a vândut tot ce avea și a cumpărat-o.
Alipoipata lulu moja ya thamani kubwa, alikwenda akauza vyote alivyokuwa navyo akainunua.”
47 “Împărăția cerurilor se aseamănă cu o năvodă aruncată în mare, care a adunat pești de toate felurile,
“Tena, Ufalme wa Mbinguni ni kama wavu wa kuvua samaki uliotupwa baharini ukavua samaki wa kila aina.
48 și pe care, când s-a umplut, pescarii au tras-o pe plajă. S-au așezat și au adunat ce era bun în recipiente, dar ce era rău l-au aruncat.
Ulipojaa, wavuvi wakavuta pwani, wakaketi na kukusanya samaki wazuri kuwaweka kwenye vyombo safi, lakini wale samaki wabaya wakawatupa.
49 Așa va fi și la sfârșitul lumii. Îngerii vor veni și îi vor despărți pe cei răi dintre cei drepți (aiōn g165)
Hivi ndivyo itakavyokuwa wakati wa mwisho wa dunia. Malaika watakuja na kuwatenganisha watu waovu na watu wenye haki. (aiōn g165)
50 și îi vor arunca în cuptorul de foc. Acolo va fi plâns și scrâșnire de dinți.”
Nao watawatupa hao waovu katika tanuru la moto ambako kutakuwa na kilio na kusaga meno.”
51 Isus le-a zis: “Ați înțeles toate aceste lucruri?” Ei i-au răspuns: “Da, Doamne”.
Yesu akauliza, “Je, mmeyaelewa haya yote?” Wakamjibu, “Ndiyo.”
52 El le-a zis: “De aceea, orice cărturar care a fost făcut ucenic în Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om gospodar, care scoate din comoara sa lucruri noi și vechi.”
Akawaambia, “Basi kila mwalimu wa sheria aliyefundishwa elimu ya Ufalme wa Mbinguni ni kama mwenye nyumba anayetoa kutoka ghala yake mali mpya na mali ya zamani.”
53 După ce a isprăvit Isus aceste pilde, a plecat de acolo.
Yesu alipomaliza kutoa mifano hii, akaondoka.
54 Venind în țara lui, i-a învățat pe oameni în sinagoga lor, așa că ei erau uimiți și ziceau: “De unde are omul acesta atâta înțelepciune și atâtea minuni?
Alipofika mji wa kwao, akawafundisha watu katika sinagogi lao. Nao wakastaajabu, wakauliza, “Mtu huyu amepata wapi hekima hii na uwezo huu wa kufanya miujiza?”
55 Nu cumva este acesta fiul tâmplarului? Nu cumva mama lui se numește Maria, iar frații săi Iacov, Iose, Simon și Iuda?
“Huyu si yule mwana wa seremala? Mama yake si yeye aitwaye Maria, nao ndugu zake si Yakobo, Yosefu, Simoni na Yuda?
56 Nu sunt toate surorile lui cu noi? De unde a obținut atunci acest om toate aceste lucruri?”.
Nao dada zake wote, hawako hapa pamoja nasi? Mtu huyu amepata wapi basi mambo haya yote?”
57 Ei s-au simțit jigniți de el. Dar Isus le-a zis: “Un profet nu este lipsit de cinste decât în țara și în casa lui.”
Wakachukizwa naye. Lakini Yesu akawaambia, “Nabii hakosi heshima, isipokuwa katika nchi yake na nyumbani kwake.”
58 El nu a făcut acolo multe lucrări mărețe din cauza necredinței lor.
Naye hakufanya miujiza mingi huko kwa sababu ya kutokuamini kwao.
