Matei 10
1 A chemat la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Săi și le-a dat putere asupra duhurilor necurate, ca să le scoată afară și să vindece orice boală și orice neputință.
A hnukbang hlainit te a khue tih amih te, rhalawt mueihla, haek sak ham, tlohtat boeih neh tlohnat boeih te hoeih sak ham saithainah a paek.
2 Și numele celor doisprezece apostoli sunt următoarele Cel dintâi, Simon, care se numește Petru; Andrei, fratele său; Iacov, fiul lui Zebedeu; Ioan, fratele său;
Te vaengah caeltueih hlainit kah a ming tah he rhoek he ni. Lamhma ah, Peter la a khue Simon neh a mana Andrew, Zebedee capa James neh a mana Johan,
3 Filip; Bartolomeu; Toma; Matei, vameșul; Iacov, fiul lui Alfeu; Lebeu, care se mai numea și Tadeu;
Philip neh Bartholomew, Thomas neh mangmucoi Matthai, Alphaeus capa James neh Taddaeus,
4 Simon Zelota; și Iuda Iscarioteanul, care l-a și trădat.
Kanaan Simon neh amah aka voei Judah Iskariot.
5 Isus a trimis pe acești doisprezece și le-a poruncit, zicând: “Să nu mergeți printre neamuri și să nu intrați în nici o cetate a samaritenilor.
Jesuh loh hlainit rhoek te a tueih ham a uen vaengah, “Namtom rhoek kah longpuei ah pongpa uh boeh, Samaria khopuei khuila kun uh boeh.
6 Mergeți mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel.
Tedae Israel imkhui kah tu aka poci rhoek taengah mah cet uh.
7 În timp ce mergeți, propovăduiți, spunând: “Împărăția Cerurilor este aproape!”
Aka cet rhoek loh, 'Vaan ram yoei coeng, 'tila thui lamtah hoe uh.
8 Vindecați bolnavii, curățați leproșii și alungați demonii. De bunăvoie ați primit, de bunăvoie dați.
Tattloel rhoek te hoeih sak uh, aka duek thoh uh, hmaibae cing sak uh, rhaithae te haek uh, a yoe la na dang uh te a yoe la pae uh.
9 Nu luați aur, argint sau aramă în centurile voastre de bani.
Na cihin khuiah sui, ngun, rhohum te kaelh uh boeh.
10 Nu luați nici un sac pentru călătorie, nici două haine, nici sandale, nici toiag, căci cel care muncește este vrednic de hrana sa.
Longpueng hamla sungsa, angki yungnit, khokhom conghol khuen uh boeh. Bibikung tah amah caak te a om pah tueng.
11 În orice cetate sau sat în care intrați, aflați cine este vrednic în el și rămâneți acolo până când veți merge mai departe.
Mebang khopuei neh vangca khuiah na kun uh vaengah, “Te khuikah a tueng la aka om te toem uh lamtah na voei hlan duela naeh uh dae.
12 Când intrați în gospodărie, salutați-o.
Im khuila na kun vaengah toidal uh.
13 Dacă gospodăria este vrednică, să vină pacea ta peste ea, iar dacă nu este vrednică, să se întoarcă pacea ta la tine.
Aka koih imkhui ni a om van atah nangmih kah ngaimongnah loh thoeng thil saeh. Tedae a tueng la a om pawt atah nangmih kah ngaimongnah te nangmih taengah ha bal saeh.
14 Oricine nu vă primește și nu vă ascultă cuvintele, când ieșiți din casa aceea sau din cetatea aceea, scuturați-vă praful de pe picioare.
Nangmih te n'doe pawt tih nangmih kah ol a hnatun pawt te tah, te imkhui khaw, khopuei khaw voelh na caeh vaengah na kho kah tangdik te khoek pah uh.
15 Adevărat vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor de suportat pentru țara Sodomei și Gomorei decât pentru orașul acela.
Nangmih taengah rhep kan thui, “Laitloeknah khohnin ah Sodom neh Gomorrah kho pataeng tekah khopuei lakah phoeng pueng ni.
16 “Iată, vă trimit ca pe niște oi în mijlocul lupilor. De aceea, fiți înțelepți ca șerpii și inofensivi ca porumbeii.
Uithang lakli ah tu bangla kai loh nangmih kan tueih ne. Te dongah rhul bangla cueih khueh lamtah vahu bangla caepakyik la om uh.
17 Dar păziți-vă de oameni, căci vă vor da pe mâna consiliilor și în sinagogile lor vă vor biciui.
Hlang rhoek te ngaithuen uh, nangmih te khoboei rhoek taengla n'thak uh ni. Te vaengah nangmih te tunim ah m'bohuh ni.
18 Da, și veți fi aduși înaintea guvernatorilor și a împăraților din cauza Mea, ca mărturie pentru ei și pentru neamuri.
Kai kongah khoboei rhoek neh manghai rhoek hmailah n'khuen uh ni. Amih taeng neh namtom rhoek taengah laipai la na om uh ni.
19 Dar, când vă vor preda, nu vă îngrijorați cum și ce veți spune, pentru că vi se va da în ceasul acela ce veți spune.
Tedae nangmih te n'thak uh vaengah balae, metlam lae na thui eh ti mawn uh boeh. Amah a tue vaengah na thui uh koi nangmih taengah m'paek bitni.
20 Căci nu voi vorbiți, ci Duhul Tatălui vostru care vorbește în voi.
Te rhoek aka voek la na om uh moenih. Tedae Na Pa kah Mueihla loh nangmih khuiah a thui bitni.
21 “Fratele va da la moarte pe fratele său și tatăl pe copilul său. Copiii se vor ridica împotriva părinților și îi vor face să moară.
Manuca loh manuca, a napa loh a ca te dueknah dongah a voeih ni. Ca rhoek long khaw a manu napa te a tingtoeh vetih a duek sak ni.
22 Veți fi urâți de toți oamenii din cauza numelui Meu, dar cel care va răbda până la sfârșit va fi mântuit.
Kai ming dongah hlang boeih kah a hmuhuet la na om uh ni. Tedae a bawtnah duela aka ueh tah daem ni.
23 Dar când vă vor persecuta în această cetate, fugiți în cealaltă, pentru că, cu siguranță, vă spun că nu veți fi trecut prin cetățile lui Israel până nu va veni Fiul Omului.
He kah kho ah ni nangmih te n'hnaemtaek uh atah a tloe la rhaelrham uh. Nangmih taengah rhep ka thui, hlang capa ha pawk hlan atah Israel khopuei rhoek te na tluek uh mueh mahpawh.
24 “Ucenicul nu este mai presus de învățătorul său, nici sluga mai presus de stăpânul său.
Hnukbang he saya soah a om moenih, sal khaw a boei soah a om moenih.
25 Este de ajuns ca ucenicul să fie ca învățătorul său, și robul ca domnul său. Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu cât mai mult pe cei din casa lui!
Hnukbang te a saya bangla, sal loh a boei bangla a om mah rhoeh coeng. Imkung te Beelzeboul a phoei thil uh atah a imko ngawn tah bahoeng nah.
26 De aceea nu vă temeți de ei, căci nu este nimic acoperit care să nu fie descoperit, sau ascuns care să nu fie cunoscut.
Te dongah amih te rhih uh boeh. Muekdah la aka om te pumphoe mueh pawt tih a huephael te a ming mueh moenih.
27 Ceea ce vă spun în întuneric, vorbiți la lumină; și ceea ce auziți șoptit la ureche, vestiți pe acoperișurile caselor.
A hmuep ah kan thui te vangnah khuiah thui. Na hna ah na yaak te imphu soah hoe uh.
28 Nu vă temeți de cei care ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul. Temeți-vă mai degrabă de cel care este în stare să nimicească și sufletul și trupul în Gheenă. (Geenna g1067)
Pum aka ngawn rhoek te rhih uh boeh. Tedae hinglu a ngawn thai moenih. Pum neh hinglu boktlap la hell ah aka poci sak thai te mah rhih uh. (Geenna g1067)
29 “Nu se vând oare două vrăbii cu o monedă de un asarion? Nici una dintre ele nu cade pe pământ fără voia Tatălui vostru.
Vahnup phiknit te pe la a yoih moenih a? Tedae na Pa pawt koinih te rhoek khuikah pakhat pataeng lai ah tla mahpawh.
30 Dar chiar și firele de păr de pe capul vostru sunt toate numărate.
Nangmih lu kah sam pataeng boeih a tae la om coeng.
31 De aceea nu vă temeți. Voi sunteți mai valoroși decât multe vrăbii.
Te dongah rhih uh boeh. Nangmih tah vahnup lakah muep na tiing uh ta.
32 Așadar, pe oricine mă mărturisește înaintea oamenilor, îl voi mărturisi și eu înaintea Tatălui meu care este în ceruri.
Te dongah hlangping hmaiah kai aka ming hlang boeih tah vaan kah a Pa hmaiah anih te ka ming van ni.
33 Dar pe oricine Mă va nega înaintea oamenilor, îl voi nega și Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri.
Tedae hlang hmaiah kai aka hnawt te tah vaan kah a pa hmaiah anih te ka hnawt van ni.
34 “Să nu credeți că am venit să trimit pacea pe pământ. Nu am venit să trimit pace, ci o sabie.
Diklai ah ngaimongnah khuen hamla ka pawk tila poek uh boeh. Ngaimongnah ham pawt tih cunghang muk ham ni ka pawk coeng.
35 Pentru că am venit să pun pe un om împotriva tatălui său, pe o fiică împotriva mamei sale și pe noră împotriva soacrei sale.
Kai tah hlang pakhat neh a napa, a canu neh a manu, a langa neh a mani phihrha ham ni ka pawk.
36 Dușmanii unui om vor fi cei din propria lui casă.
Hlang kah rhal tah a imkhui ah om ni.
37 Cine iubește pe tată sau pe mamă mai mult decât Mine nu este vrednic de Mine; și cine iubește pe fiu sau pe fiică mai mult decât Mine nu este vrednic de Mine.
Kai lakah a manu neh a napa aka lungnah te tah kai neh aka tiing la om pawh. Kai lakah a capa neh a canu aka lungnah te khaw kai neh aka tiing la a om moenih.
38 Cine nu-și ia crucea și nu vine după mine nu este vrednic de mine.
A thinglam a koh kolla ka hnukah aka bang te tah kai neh aka tiing la a om moenih.
39 Cine își caută viața o va pierde, iar cine își pierde viața pentru mine o va găsi.
Amah kah hinglu aka hmutah poci vetih, kai kongah a hinglu aka poci loh te te a hmuh ni.
40 Cine vă primește pe voi, pe Mine Mă primește; și cine Mă primește pe Mine, primește pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
Nangmih aka doe tah kai ni n'doe. Kai aka doe long khaw kai aka tueih te a doe.
41 Cine primește un profet în numele unui profet va primi răsplata unui profet. Cine primește un om drept în numele unui om drept va primi răsplata unui om drept.
Tonghma ming neh tonghma aka doe tah tonghma kah thapang te a dang ni. Hlang dueng ming neh hlang dueng aka doe tah hlang dueng kah thapang te a dang van ni.
42 Oricineva da unuia dintre acești micuți doar un pahar de apă rece să bea în numele unui ucenic, cu siguranță vă spun că nu-și va pierde nicidecum răsplata.”
Hnukbang ming neh tuiding boengloeng khat ca he kah a yit khuiah pakhat aka tul te tah, nangmih taengah rhep kan thui coeng, a thapang te yoe loengloeng mahpawh,” a ti nah.
