< Marcu 8 >
1 În zilele acelea, pe când era o mulțime foarte mare și nu aveau ce mânca, Isus a chemat la Sine pe ucenicii Săi și le-a zis:
I vei am ngsawk ham se, khyang khawjah Jesuha veia ngbum law be tüki he. Ami ei vai ipi am lawei u se, Jesuh naw axüisaw he jah khü lü,
2 “Mi-e milă de mulțime, pentru că de trei zile stau la Mine și nu au ce mânca.
“Hina khyang he naw na mthimhmatei ve u, mhmüp kthum ka veia awm pängki he atuh ami ei vai ipi am ve.
3 Dacă îi voi trimite cu post la casele lor, vor leșina pe drum, pentru că unii dintre ei au venit de departe.”
Ei ka ami ima ka jah tüih be üng mä lam cäpa bawng u lü khuikha khai he ni; isetiüng avang he bawk bawk ta ami lawnak thuksihki,” a ti.
4 Ucenicii Lui I-au răspuns: “De unde ar putea cineva să sature pe acești oameni cu pâine aici, într-un loc pustiu?”
Axüisaw he naw, “U naw, hina khawkhyawng khawa khyang hijaha ei khyawh vai hmu thei khai ni?” tia ami msang.
5 Și i-a întrebat: “Câte pâini aveți?” Ei au spus: “Șapte”.
Jesuh naw, “Muk ijah nami taki?” ti lü jah kthäh se, “Khyüh” ami ti.
6 A poruncit mulțimii să șadă pe pământ și a luat cele șapte pâini. După ce a mulțumit, le-a frânt și le-a dat ucenicilor Săi să le servească, iar ei au servit mulțimii.
Jesuh naw khyang he mdeka khana a jah ngawsak. Acunüng muk khyüh lo lü Pamhnama veia jenaka ngthu pyen lü, jah bo lü, axüisaw he am khyang hea veia ami jah yet vaia jah pe se, axüisaw he naw ami jah yet.
7 Au luat și câțiva peștișori. După ce i-a binecuvântat, a spus să servească și pe aceștia.
Nga ajaw ami tak pi Jesuh naw Pamhnama veia jenak pyen lü ami yet vaia axüisaw he a jah pet.
8 Ei au mâncat și s-au săturat. Au luat șapte coșuri cu bucățile sparte care rămăseseră.
Ami van naw ei u lü phüki he. Ami ei käna axüisaw he naw mkhäm u se akpawih cä khyüh lawki.
9 Cei care mâncaseră erau în jur de patru mii. Apoi i-a trimis departe.
Eikie cun thawng phyü lawki he. Acun käna jah tüih be se
10 Și îndată a intrat în corabie cu ucenicii Săi și a ajuns în ținutul Dalmanutha.
mlawng üng axüisaw he am lut u lü Damanuta khawa citki he.
11 Fariseii au ieșit și au început să-L întrebe, căutând de la El un semn din cer și punându-L la încercare.
Pharise avang Jesuha veia law u lü ngcuhpüiki he naw, Pamhnam naw a kcangnak angsingnak vaia mhnüteinak khanaka müncankse ami kthäh.
12 El a suspinat adânc în duhul său și a zis: “De ce caută neamul acesta un semn? Cu siguranță vă spun că nu se va da niciun semn acestei generații”.
Cunsepi Jesuh naw a mlungmthin k’uma aktäa ngko lü, “Ise atuha kcün khyang he naw müncankse ami kthäh ni? Akcanga ka ning jah mthehki! Msingnak mat pi am ning jah mhnüh hlü ve nawng,” a ti.
13 I-a lăsat și, intrând din nou în corabie, a plecat în cealaltă parte.
Jah yawk hütki naw mlawng üng lut be lü tuili cayea citki.
14 Au uitat să ia pâine; și nu aveau cu ei în barcă mai mult de o pâine.
Axüisaw he naw ami ei khyawh vai muk mhnih hüt u lü mlawng üng muk mat däng taki he.
15 El i-a avertizat, zicând: “Luați seama: păziți-vă de drojdia fariseilor și de drojdia lui Irod.”
Jesuh naw, “Pharise hea nghngenla Heroda nghngen üng ngxungei kyu u lü ngcäiei na ua,” a ti.
16 Ei se certau între ei, zicând: “Pentru că nu avem pâine.”
Axüisaw he naw, “Muk am mi ta se va hinkba pyen mäih ja,” tia ngthähki he.
17 Isus, văzând aceasta, le-a zis: “De ce credeți că este din pricină că nu aveți pâine? Nu vă dați seama încă și nu înțelegeți? Inima voastră este încă împietrită?
Jesuh naw ami ngthäh kyu jah ksing lü, “I vai muk am nami taka phäha nami ngthäh kyuki ni? Atuh pi nami mlungmthin am am nami ksing hamki aw? Nami mlung nghlang hamki aw?
18 Având ochi, nu vedeți? Având urechi, nu auziți? Nu vă amintiți?
Mik mah u lü am nami hmuki aw? Nghnga mah u lü am nami ngjaki aw? Am nami süm hamki aw?
19 Când am împărțit cele cinci pâini la cele cinci mii de oameni, câte coșuri pline de bucăți ați luat?” I-au spus: “Douăsprezece”.
Kei naw muk mhma khyang thawng mhma phäha ka pawh üng, kpawihki cä ijaha ni nami kaw?” ti se, amimi naw, “Xaleinghngih,” ami ti.
20 “Când cele șapte pâini au hrănit cele patru mii de oameni, câte coșuri pline cu frânturi ați luat?” I-au spus: “Șapte”.
“Acun käna muk khyüh khyang thawng kphyüa phäha ka pawh üng kpawihki cä ijah ni nami kaw?” ti se, amimi naw, “Cä khyüh,” ami ti.
21 Și i-a întrebat: “Nu înțelegeți încă?”
Jesuh naw, “Acunüng ihawkba am ksing u lü nami awmki ni?” a ti.
22 Și a venit la Betsaida. I-au adus un orb și l-au rugat să se atingă de el.
Bethsaida khawa law u se Jesuha veia a mik müki mat khyang avang naw lawpüi u lü a hnet vaia ami nghuinak.
23 El a apucat pe orb de mână și l-a scos din sat. După ce l-a scuipat pe ochi și și-a pus mâinile pe el, l-a întrebat dacă a văzut ceva.
Jesuh naw a mik müki a kut üng kpang lü ngnam kpunga cehpüiki naw, a mik üng msawh lü a kut a khana mtaih lü, “Ini na hmu thei,” ti lü, a kthäh.
24 Și s-a uitat în sus și a zis: “Văd oameni, dar îi văd ca pe niște copaci care umblă.”
A mik müki naw jeng mang lü, “Ä, khyang he thinga mäiha cit hü u se jah hmu veng,” a ti.
25 Apoi și-a pus iarăși mâinile pe ochi. El s-a uitat cu atenție și, după ce s-a refăcut, a văzut clar pe toată lumea.
Jesuh naw a kut cun a mika khana mtaih beki naw, yet lü a teng süm vaia a mtheh. Acunüng a mik vai law be se, avan a ngkhaia hmu theiki.
26 L-a trimis la casa lui, spunându-i: “Să nu intri în sat și să nu spui nimănui din sat.”
Jesuh naw a ima tüi be lü, “Ngnam k’uma ä cit bea,” ti lü a mtheh.
27 Isus a ieșit cu ucenicii Săi în satele din Cezareea lui Filipi. Pe drum i-a întrebat pe discipolii Săi: “Cine spun oamenii că sunt Eu?”.
Acunüng Jesuh la axüisaw he cun Kesari Philipih pei ngnam hea citki he. Lama, “Khyang he naw, ua ni ami na ngaih?” ti se,
28 Ei i-au spus: “Ioan Botezătorul; alții zic Ilie, iar alții zic Ilie, iar alții, unul din profeți.”
“Baptican Johan; avang naw Elijah; avang naw sahma he üngka mat mat,” ti ve u ami ti.
29 El le-a zis: “Dar voi cine ziceți că sunt Eu?” Petru i-a răspuns: “Tu ești Hristosul.”
Jesuh naw, “Nangmi naw mä ua ni nami na ngaih?” ti se, Pita naw, “Nang cun Mesijah ni,” ti lü a msang.
30 Și le-a poruncit să nu spună nimănui despre El.
Acunüng Jesuh naw, “U pi ä mtheh ua” a ti.
31 A început să-i învețe că Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie lepădat de bătrâni, de preoții cei mai de seamă și de cărturari, să fie omorât și să învie după trei zile.
Acunüng Jesuh naw, “Khyanga Capa cun mkhuimkha khai he, axüngvai he, ktaiyü ktung he la, thum jah mtheiki he naw mah u lü, hnim khai he, acunüng amhmüp kthum üng tho law be khai,” ti lü a jah mtheh.
32 El le vorbea deschis. Petru l-a luat și a început să îl dojenească.
Acukba angsinga ngthu jah mtheh se Pita naw akcea khü lü a ksenak.
33 Dar el, întorcându-se și văzându-i pe ucenicii săi, l-a mustrat pe Petru și i-a zis: “Treci în spatele meu, Satana! Căci tu nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor”.
Cunsepi Jesuh naw nghlat hü lü, axüisaw he jah teng lü, Pita üng, “Khawyam aw, ka vei üngka naw cita; na ngaihkyunak Pamhnama vei üngkaa am kya lü khyang üngkaa ni a kya ve,” ti lü a ksenak be.
34 A chemat mulțimea la Sine împreună cu ucenicii Săi și le-a zis: “Cine vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie.
Acunüng Jesuh naw khyang he la axüisaw he a veia jah khü lü, “Upi ka veia na läk law khaia büki naw amät naw amät yawk lü, a kutlamktung kawt lü, na läk law se.
35 Căci oricine vrea să-și salveze viața o va pierde, iar oricine își va pierde viața pentru Mine și pentru Buna Vestire o va salva.
Isetiakyaüng, upi amäta xünnak küikyanei khaia büki naw mkhyüh lü, upi a xünnak keia phäha ja thangkdaw phäha mkhyühki cun naw küikyanei khai.
36 Căci ce-i folosește unui om să câștige toată lumea și să-și piardă viața?
Khyang naw khawmdek avan ka na lü, a xünnak a mkhyüh üng i ngmang na khai ni? I am ngmang na.
37 Căci ce va da omul în schimbul vieții sale?
A xünnak a yahnak be thei vaia i am pi am thawng be thei.
38 Căci oricine se va rușina de mine și de cuvintele mele în acest neam adulterin și păcătos, și Fiul Omului se va rușina de el când va veni în slava Tatălui său cu sfinții îngeri.”
Hina Mhnam am ktäkie la katnaka mhmüp he üng, upi kei la keia mtheimthangnaka phäh ngkekhyakeiki he cun Khyanga Capa naw pi a Pa hlüngtainak la khankhawngsä ngcim he am a law be üng jah ngkekhyakei na be khai,” a ti.