Marcu 7
1 Atunci s-au adunat la El fariseii și unii din cărturari, veniți de la Ierusalim.
Kutu mwet Pharisee, oayapa kutu mwet luti Ma Sap ma tuku Jerusalem me, elos tukeni nu yurin Jesus.
2 Când au văzut pe unii dintre ucenicii Săi mâncând pâine cu mâinile spurcate, adică nespălate, au găsit o vină.
Ac elos liye lah kutu sin mwet tumal lutlut elos mongo ke elos tiana aknasnasye paolos in oana ouiya se ma mwet Pharisee elos oakiya nu sin mwet uh.
3 (Căci fariseii și toți iudeii nu mănâncă dacă nu-și spală mâinile și antebrațele, ținându-se de tradiția bătrânilor.
(Tuh mwet Pharisee ac mwet Jew nukewa elos oru oana ke mwet matu lalos tuh luti nu selos: elos tia ku in mongo elos fin tia aknasnasye paolos oana oakwuk lalos;
4 Ei nu mănâncă atunci când vin de la piață dacă nu se spală, și mai sunt multe alte lucruri pe care au primit să le țină: spălările paharelor, ale ulcioarelor, ale vaselor de bronz și ale canapelelor).
ku tia pac kang kutena ma su tuku nien kuka me elos fin tia aknasnasye meet. Ac elos akfalye pac ouiya puspis ma elos eis sin mwet matu lalos, oana ouiya nu ke aknasnasye cup, tup, ahlu bronze, ac mwe oan.)
5 Fariseii și cărturarii l-au întrebat: “De ce nu umblă discipolii tăi după tradiția bătrânilor, ci mănâncă pâinea lor cu mâinile nespălate?”
Ouinge mwet Pharisee ac mwet luti Ma Sap elos siyuk sel Jesus, “Efu ku mwet tomom lutlut elos tia fahsr fal nu ke mwe luti ma kut eis sin mwet matu lasr, a elos mongo ke paolos tia aknasnasyeyukla?”
6 El le-a răspuns: “Bine a proorocit Isaia despre voi, fățarnicilor, cum este scris, 'Acest popor mă cinstește cu buzele lui, dar inima lor este departe de mine.
Jesus el fahk nu selos, “Pwayena kas in palu lal Isaiah keiwos! Kowos mwet wosounkas, oana ma el simusla ke el fahk, ‘God El fahk, Mwet inge sunakinyu ke kas lalos, A insialos loesla likiyu.
7 În zadar se închină ei la Mine, învățând ca doctrine poruncile oamenilor.
Wangin sripa elos in alu nu sik, Mweyen elos luti oakwuk ma mwet uh orala Oana in ma sap luk!’
8 “Căci voi lăsați deoparte porunca lui Dumnezeu și vă țineți de tradiția oamenilor, spălând ulcioarele și paharele, și faceți multe alte lucruri de acest fel.”
“Kowos pilesru ma God El sapkin, ac ukwe mwe luti lun mwet uh.”
9 El le-a zis: “Foarte bine că respingeți porunca lui Dumnezeu, ca să vă păstrați tradiția voastră.
Ac el fahk pac nu selos, “Kowos arulana usrnguk in konauk inkanek in sisla ma sap lun God tuh kowos in sruokyana kas matu lowos.
10 Căci Moise a zis: “Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta”; și: “Cine vorbește de rău pe tatăl sau pe mama, să fie omorât”.
Tuh Moses el fahk, ‘Sunakin papa tomom ac nina kiom,’ oayapa el fahk, ‘El su selngawi papa tumal ku nina kial, fah anwuki el.’
11 Dar voi ziceți: “Dacă un om spune tatălui său sau mamei sale: “Orice folos pe care l-ai fi putut primi de la mine este Corban””, adică dat lui Dumnezeu,
A kowos fahk mu sie mwet fin oasr ma el ku in sang kasru papa ku nina kial, a el fahk mu ‘Corban,’ (kalmac pa, Itukyang nu sin God),
12 “atunci nu-i mai permiteți să facă nimic pentru tatăl său sau pentru mama sa,
na kowos fuhlella mu el tia enenu in kasru papa tumal ku nina kial.
13 anulând cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția voastră pe care ați transmis-o”. Voi faceți multe lucruri de acest fel”.
Ke kowos oru ouinge, kowos aklusrongtenye kas lun God ke kowos luti nu sin mwet uh oakwuk lun mwet matu lowos. Ac oasr pac ma puspis ouinge ma kowos oru.”
14 A chemat toată mulțimea la Sine și le-a zis: “Ascultați-mă cu toții și înțelegeți.
Na Jesus el sifil pangonma un mwet uh nu yorol ac fahk nu selos, “Kowos nukewa in porongeyu ac kalem kac.
15 Nu este nimic din afara omului care, intrând în el, să îl spurce; dar lucrurile care ies din om sunt cele care îl spurcă pe om.
Tia ma ilyak nu in sie mwet pa ku in akfohkfokyal, a ma su illa liki sie mwet pa ac akfohkfokyal.
16 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă!”
Kowos in porongo, fin oasr srewos.”
17 După ce a intrat într-o casă, departe de mulțime, ucenicii Lui L-au întrebat despre pilda aceea.
Ke el som liki un mwet uh ac ilyak nu in lohm uh, mwet tumal lutlut elos siyuk elan aketeya pupulyuk se inge.
18 El le-a zis: “Sunteți și voi fără pricepere? Nu vă dați seama că tot ceea ce intră în om din afară nu-l poate spurca,
Ac el fahk nu selos, “Ya kowos nikin oapana mwet uh? Mea, kowos tia kalem lah wangin kutena ma su ilyak nu in mwet se ku in akfohkfokyal,
19 pentru că nu intră în inima lui, ci în stomac, apoi în latrină, ceea ce face ca toate alimentele să fie curate?”
mweyen mau tia ilyak nu in nunak lal, a nu insial ac illa liki insial.” (Ke el fahk ouinge, el akkalemye lah mwe mongo nukewa nasnas in mongo kac.)
20 El a răspuns: “Ceea ce iese din om, aceea spurcă omul.
Ac El sifilpa fahk, “Ma su illa liki sie mwet pa ac akfohkfokyal.
21 Căci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, adulterele, păcatele sexuale, crimele, furturile,
Tuh liki insien sie mwet nunak koluk uh sikyak ma kolol in kosro, pisrapasr, akmas,
22 poftele, răutatea, înșelăciunea, poftele, ochiul rău, blasfemia, mândria și nebunia.
kosro inmasrlon mwet payuk, rapku, oru ouiya koluk; kutasrik, elah koluk, ngetnget in mwel, lesrik, inse fulat, ac supoklot.
23 Toate aceste lucruri rele vin dinăuntru și îl spurcă pe om.”
Ma koluk inge nukewa tuku luin sie mwet ac akfohkfokyalla.”
24 De acolo s-a sculat și a plecat în ținutul Tirului și al Sidonului. A intrat într-o casă și n-a vrut să știe nimeni, dar n-a putut scăpa de observație.
Na Jesus el illa ac som nu in acn apkuran nu ke siti Tyre. El utyak nu in sie lohm ac tia lungse mwet uh in etu lah el oasr we, tusruktu el koflana wikla.
25 Căci o femeie a cărei fetiță avea un duh necurat, auzind de el, a venit și s-a aruncat la picioarele lui.
Ac sie mutan su acn natul oasr ngun fohkfok yorol, ke el lohng ke Jesus, el sulaklak na tuku nu yorol ac putati nu ke nial.
26 Femeia era o greacă, siro-feniciană de rasă. Ea l-a implorat să alunge demonul din fiica ei.
Mutan sac el sie mutan pegan su isusla in acn Phoenicia in facl Syria. El kwafe sin Jesus elan sisla demon uh liki acn natul.
27 Dar Isus i-a zis: “Lasă să se sature mai întâi copiii, căci nu se cuvine să iei pâinea copiilor și să o arunci la câini.”
A Jesus el topuk ac fahk, “Lela kut in kiteya tulik uh meet. Tia wo in eisla mongo nun tulik ac sisla nu sin kosro ngalngul.”
28 Dar ea i-a răspuns: “Da, Doamne. Totuși, chiar și câinii de sub masă mănâncă firimiturile copiilor.”
Mutan sac topuk ac fahk, “Aok Leum, tusruktu finne kosro ngalngul ye tepu uh, elos kang pac kutkut in mongo nun tulik uh.”
29 El i-a zis: “Pentru această vorbă, du-te. Demonul a ieșit din fiica ta.”
Ouinge Jesus el fahk nu sel, “Ke sripen top lom an, folokla nu in lohm sum ac kom ac fah liye lah demon sac illa tari liki acn nutum!”
30 Ea s-a dus la casa ei și a găsit copilul culcat pe pat, iar demonul ieșise.
Na mutan sac som nu lohm sel ac liye lah tulik se natul ah oan fin mwe oan kial, ac demon sac som lukel tari.
31 A plecat din nou de la hotarele Tirului și ale Sidonului și a ajuns la marea Galileii, trecând prin mijlocul ținutului Decapolei.
Ac Jesus el sifil som liki acn atulani in acn Tyre ac fahsr sasla acn Sidon nu ke Lulu Galilee, ut ke inkanek ma fahsr nu ke Siti Singoul ah.
32 I-au adus pe unul care era surd și avea o împiedicare în vorbire. L-au rugat să pună mâna pe el.
Kutu mwet elos use sie mwet sulohngkas ac kas lohlo nu yurin Jesus, ac elos kwafe sel tuh elan filiya paol nu facl.
33 L-a luat la o parte de la mulțime, în particular, și i-a băgat degetele în urechi; apoi a scuipat și i-a atins limba.
Ac Jesus el usalla liki un mwet uh nu yen eltal mukena we, na el sang kufinpaol nu insracl, ac el anila ac kahlye lohul.
34 Privind spre cer, a suspinat și i-a zis: “Ephatha!”, adică: “Deschide-te!”.
Na Jesus el ngetak nu inkusrao ac saola ac fahk nu sin mwet sac, [“Ephphatha”], oana fahk, “In ikakla!”
35 Imediat i s-au deschis urechile, i s-a eliberat impedimentul limbii și a vorbit limpede.
In pacl sacna sren mukul sac ikakla, ac ma kapriyen lohul taltalla, ac el kaskas kalem.
36 El le-a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea mai mult, cu atât mai mult o vesteau.
Na Jesus el sap ku nu sin mwet uh elos in tia fahk nu sin kutena mwet. A ke el akyokye in wili tuh elos in tia fahk, elos arulana akyokye fahkak lalos ke ma el oru.
37 Ei au fost uimiți peste măsură, spunând: “A făcut toate lucrurile bine. El îi face chiar și pe surzi să audă și pe cei muți să vorbească!”
Ac elos nukewa su lohng kac, elos arulana lut ac fahk, “Ma nukewa el oru uh wolana! El oru mwet sulohngkas in ku in lohng, ac mwet kofla kas in ku in kaskas!”
